1 Hidraulica I - Proprietățile Fluidelor

Facultatea de ingineria instalațiilor
HIDRAULICĂ I
Prof.dr.ing. Radu Mircea DAMIAN
Sinteze de curs Hidraulica I online - 1
DISCIPLINA
HIDRAULICĂ
Anul II, semestrul 1
HIDRAULICĂ I
HIDRAULICA I
Disciplină în domeniu, obligatorie în planul de învățământ

Total ore pe semestru: 98, din care:
Curs: 42 ore; Seminar și laborator: 14 + 14.
Total ore studiu individual: 28
CREDITE TRANSFERABILE (ECTS) AFERENTE DISCIPLINEI: 6

HIDRAULICĂ I
NOȚIUNEA DE FLUID. FLUIDITATEA

Trei stări de agregare: solidă, lichidă, gazoasă (+ plasma: stare specială
asemănătoare stării gazoase)
Solid: formă proprie, rezistă puternic la deformare
FLUID: corp care ia forma domeniului care îl conține (lichid) sau ocupă
tot domeniul (gaz – expansibilitate)
FLUIDITATE: consecință a forțelor intermoleculare de coeziune reduse,
moleculele (sau particulele fluide) se deplasează cu ușurință –
deplasarea lor reciprocă se manifestă ca o
deformare = mișcare = curgere
HIDRAULICĂ I
HIDRAULICA și MECANICA FLUIDELOR

Studiază:
REPAUSUL, MIȘCAREA și INTERACȚIUNEA FLUIDELOR
CU ALTE CORPURI CU CARE VIN ÎN CONTACT
Diferă prin ponderea metodelor de studiu:
HIDRAULICA: modele matematice simplificate + experimente
MECANICA FLUIDELOR: modele matematice complexe + experimente
HIDRAULICĂ I
BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ:
Curs: HIDRAULICA INSTALAȚIILOR (vol.1)
C. Iamandi, V. Petrescu, R. Damian, L. Sandu, A. Anton
file:///G:/FII/2020%20-
%202021/HIDRAULICA%20INSTALATIILOR,%20vol.%201.pdf
(referirea/abrevierea în prezentare: HI vol.1)
Seminar: HIDRAULICA INSTALAȚIILOR. ELEMENTE DE CALCUL ȘI APLICAȚII
C. Iamandi, V. Petrescu, R. Damian, L. Sandu, A. Anton, M. Degeratu
file:///G:/1.CARTI_PIF/B.%20Aplicatii%20de%20baza%20in%20ingineria%20f
luidelor/Hidraulica%20instalatiilor.pdf
(referirea/abrevierea în prezentare: HIECA)
HIDRAULICĂ I
INFORMAȚIE PRACTICĂ
Laboratorul de HIDRAULICĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
UTCB, Complex TEI
Str. Cristea Mateescu, colț cu str. Bălteni
București, sector 2
https://www.google.com/search?client=firefox-b-
d&q=adresa+laborator+de+hidraulica+UTCB
HIDRAULICĂ I
METODELE DE STUDIU ÎN HIDRAULICA și MECANICA FLUIDELOR:

TEORETICĂ – modele matematice
EXPERIMENTALĂ – modele fizice
MODEL (de studiu!): reprezentare simplificată a realității fizice
În HIDRAULICA și MECANICA FLUIDELOR modelele de reprezentare în
inginerie a realității fizice sunt în marea lor majoritate
MECANICE (ex.: instalații de alimentare cu apă, canalizare etc.)
Modele mai complexe de reprezentare sunt necesare pentru aplicații
TERMOHIDRAULICE (ex.: instalații de încălzire, răcire, condiționare aer etc.)
HIDRAULICĂ I
MODEL: reprezentare simplificată a realității fizice
PRIMUL MODEL SIMPLIFICAT = MODELUL DE FLUID:
- FLUIDUL ESTE CONSIDERAT MEDIU CONTINUU, ALCĂTUIT DIN
PARTICULE FLUIDE ÎNTRE CARE NU EXISTĂ SPAȚII LIBERE!
- PARTICULELE FLUIDE AU FORMĂ ALEASĂ CONVENABIL, PENTRU A
FACILITA APLICAREA MODELEOR MATEMATICE
- DIMENSIUNILE PARTICULEI SUNT MICI ÎN RAPORT CU CELE ALE
DOMENIULUI OCUPAT DE FLUID (PARTICULE ELEMENTARE – SE
POT APLICA CALCULUL DIFERENȚIAL ȘI INTERGAL)
- DIMENSIUNILE PARTICULEI SUNT MARI ÎN RAPORT CU CELE ALE
MOLECULEOR ȘI CU DISTANȚELE DE DEPLASARE A ACESTORA
(MIȘCARE MOLECULARĂ)
HIDRAULICĂ I
Capitolul 1. PROPRIETĂȚILE FIZICE ALE FLUIDELOR

(CAPITOL IMPORTANT)
1.1 DENSITATEA
1.2 GREUTATEA SPECIFICĂ
1.3 VARIAȚIA VOLUMULUI
1.4 ADEZIUNEA LA SUPRAFEȚE SOLIDE
1.5 VÂSCOZITATEA
1.6 ABSORBȚIA ȘI DEGAJAREA GAZELOR ÎN/DIN LICHIDE – CAVITAȚIA
1.2.7 TENSIUNEA SUPERFICIALĂ - CAPILARITATEA
HIDRAULICĂ I
1.1 DENSITATEA (= MASA SPECIFICĂ) ȘI 1.2 GREUTATEA SPECIFICĂ

- Densitatea = masa unității de volum
ρ = m/V <kg/m3>
- Greutatea specifică = greutatea unității de volum
- ϒ = G/V <N/m3>
Pentru că G = mg, rezultă
ϒ=ρg
Consecință: toate proprietățile fizice ale densității se
regăsesc și la greutatea specifică
HIDRAULICĂ i
Densitatea și greutatea specifică sunt funcții de temperatură și

presiune
Există diferențe majore între lichide și gaze
În instalații cele mai utilizate fluide sunt:
LICHIDE: apa (alimentare cu apă, canalizare, stingere incendii, încălzire
centrală etc., lichide tehnologice (combustibil lichid etc.)
GAZE: aer (ventilare, climatizare etc.) , gaze combustibile (gaz metan
etc.), gaze medicale (oxigen etc.), freon (în instalații frigorifice) etc.
DE REȚINUT VALORILE APROXIMATIVE (ca ordin de mărime – în condiții
obișnuite de temperatură și presiune):
Densitatea apei ρapă = 1000 kg/m3
Densitatea aerului ρaer = 1,23 kg/m3
HIDRAULICĂ i
OBSERVAȚIE DE REȚINUT, INCLUSIV VALORILE:

Densitatea apei = 1000 kg/m3 >> Densitatea aerului = 1,23
kg/m3
Observația se poate generaliza:

ρL >> ρG
(L = Lichide, G = Gaze)
Consecință: lichidele sunt numite și fluide “grele” iar gazele fluide
“ușoare”
HIDRAULICĂ I
1.3 VARIAȚIA VOLUMULUI

Notație de reținut: variația ∆ (pentru o mărime fizică, o variabilă
matematică etc.)
= Valoarea finală – Valoarea inițială
Exemplu: ∆ V = V f (final) – V i (inițial)
(observație valabilă și pentru variația elementară dV din calculul
diferențial și integral)
Variația volumului se studiază pentru o masă constantă de fluid:
m = constant
HIDRAULICĂ I
1.3.1 VARIAȚIA VOLUMULUI LA LICHIDE (1)

∆ V se studiază separat în funcție de:
- variația presiunii ∆ p
- variația temperaturii ∆ T (= ∆ Ɵ)
VARIAȚIA VOLUMULUI LA LICHIDE în funcție de variația presiunii:
∆ V = - ß Vi ∆ p
Coeficient de compresibilitate ß = 1/E <m2/N>
E = modulul de elasticitate al lichidului <N/m2>
HIDRAULICĂ I

Pentru că m = constant rezultă:
∆ m = 0 = ∆ (ρ V) = ρ ∆ V + V ∆ ρ
În funcție de variația de presiune rezultă: ∆ ρ = ß ρ i ∆ p
Din ∆ ρ / ρ i = ß ∆ p = E / ∆ p
Rezultă:
∆ p / ∆ ρ = E / ρ i , care are dimensiunea (viteză)2
Mărimea fizică definită de expresia
c = E / i
se numește CELERITATE și este viteza de propagare a undei elastice în mediul
lichid
ÎNTREBARE: Care este definiția generală a celerității, pentru orice fluid ???
HIDRAULICĂ I

- În funcție de variația de temperatură : ∆ V = α ∆ Ɵ Vi ∆ T
- ∆T= ∆ Ɵ pentru că T (K) = 273,15 + Ɵ 0 C
Coeficient de dilatare termică în volum - α ∆ Ɵ
(constant numai pe intervalul de temperaturi ∆ Ɵ)
NOTĂ: apa (dulce) are volumul minim la 40C !
În intervalul 40C .... 00C apa își mărește volumul la scăderea
temperaturii (α ∆ Ɵ < 0)
ÎNTREBARE: la temperaturi peste 40C coeficientul α ∆ Ɵ pentru
apă este pozitiv sau negativ?
HIDRAULICĂ I
1.3.2 VARIAȚIA VOLUMULUI LA GAZE (IDEALE) (1)

ÎNTREBARE: Cum se definește “gazul ideal” ???
Ecuația de stare fizică (Clapeyron-Mendeleev), pentru m = constant
pV = ν R T
p – presiunea în scară absolută (barometrică)
V – volumul gazului
ν – numărul de kmoli
R – constanta universală a gazelor ideale
(approx. 8314 J/kmol K – în SI)
T – temperatura în scară absolută
HIDRAULICĂ I
1.3.2 VARIAȚIA VOLUMULUI LA GAZE (IDEALE) (2)

Ecuația generală de transformare (proces termodinamic)
pV n = constant
Ecuații de transformare particularizate:
- Pentru n = 1: pV = constant, rezultă T = constant (transformare
izotermă)
- Pentru n = 0: p = constant, rezultă p = constant (transformare
izobară) și V/T = constant
- Pentru n = k, unde k = Cp/Cv – exponent adiabatic,
rezultă pVk = constant (transformare adiabatică)
unde Cp și Cv – călduri specifice (molare) la p = constant și V = constant
HIDRAULICĂ I
1.4 ADEZIUNEA LA SUPRAFEȚE SOLIDE

Fluidele aderă la suprafețele solide cu care vin în contact:
- Fenomen de natură moleculară – moleculele fluidului sunt atrase de
cele ale solidului și formează o peliculă subțire de fluid aderentă la
solid!
ÎNTREBARE: puteți da un exemplu din experiența proprie ???
- În fluidul în mișcare viteza în această peliculă de lângă peretele solid
este aceeași cu cea a peretelui – condiția de viteză relativă nulă la
perete:
u rel = u fluid – u perete = 0
În fluidul în mișcare se crează o distribuție a vitezelor locale ale
particulelor fluide pe secțiunea transversală!
HIDRAULICĂ I
1.5 VÂSCOZITATEA (VISCOZITATEA ?) (1)
Proprietatea fluidelor de a opune rezistență la deformare (=mișcare =
curgere!)
ÎNTREBARE: Viscozitatea “contrazice” fluiditatea ??? Explicați !!!
Proprietate de natură moleculară – mișcarea de agitație termică a
moleculelor transferă impuls (= cantitate de mișcare) între particulele
de fluid
Reamintire din fizică (mecanică): impulsul (= cantitatea de mișcare) –
mărime vectorială egală cu produsul dintre masă și viteză
Fluidele utilizate în instalații (apă, aer etc.) sunt în marea lor
majoritate NEWTONIENE
deoarece se deformează după “legea lui Newton”
HIDRAULICĂ I
1.5 VISCOZITATEA (VÂSCOZITATEA?) (2)
Schimbul (transferul) de molecule (DIFUZIE MOLECULARĂ) este una
dintre cauzele fenomenelor de transfer (transport) al unor proprietăți
scalare (masă, conținut de căldură) sau vectoriale (impuls) în fluide
Notă: DIFUZIA MOLECULARĂ se produce și la fluide în repaus!
ÎNTREBARE: încercați o explicație !!!
LEGEA LUI NEWTON se poate ilustra pe un exemplu – mișcarea

COUETTE simplă
HIDRAULICĂ I

Mișcarea COUETTE simplă
FIGURA:
DIN HIECA 3.24 c!
HIDRAULICĂ I
HIDRAULICĂ I
Efortul unitar tangențial de vâcozitate τij:
- Se exercită pe fața de referință a particulei fluide, precizată de
indicele “i”
- Se manifestă în direcția precizată de indicele “j”
În figură notația este deci τzx
LEGEA LUI NEWTON, pentru exemplul din figură, este:
τzx = μ (dux/dz)
unde μ – coeficientul dinamic de vâscozitate (“vâscozitatea dinamică”)
μ – depinde de natura fluidului, de temperatură și de presiune
<μ>SI = kg/m.s; se mai utilizează Poise, Po = 1 g/cm.s = 10-1 kg/m.s
HIDRAULICĂ I
Proprietatea de vâscozitate se mai caracterizează și prin coeficientul
cinematic de vâscozitate (vâscozitatea cinematică) definit prin expresia
ν = μ/ρ
< ν >SI = m2/s; se mai utilizează Stokes, St = 1 cm2/s = 10-4 m2/s
Notă: coeficienții de vâscozitate variază cu temperatura și presiunea în mod
diferit la lichide și la gaze (vezi fig.1.7 din HI vol. I)
Dimensional: [μ]LMT = L-1 M T-1; [ν] = L2 T-1
Pentru proprietatea de vâscozitate se vor studia
paginile 23 – 25 din HI vol.1
ÎNTREBĂRI: Ce sunt fluidele ne-newtoniene??? Cum se numește disciplina
care le studiază ???
HIDRAULICĂ I
1.6 ABSORBȚIA ȘI DEGAJAREA GAZELOR ÎN/DIN LICHIDE (1)
Prin absorbție lichidele incorporează o parte din gazele cu care vin în
contact.
Legea lui Henry:
CA = p A / χ
unde CA este concentrația masică a componentei gazoase A în lichid,
pA este presiunea parțială a gazului A în spațiul de deasupra lichidului,
χ este constanta lui Henry – depinde de natura fluidelor
Notă: în condiții normale de temperatură și presiune apa conține cca.
2% gaz dizolvat, la saturație – concentrație în volum
ÎNTREBARE: Ce este presiunea parțială a unei componente într-un
amestec de gaze și vapori?
Pentru proprietatea de vâscozitate se vor studia
paginile 23 – 25 din HI vol.1
ÎNTREBĂRI: Ce sunt fluidele ne-newtoniene??? Cum se numește disciplina care le studiază ???
HIDRAULICĂ I
1.6 ABSORBȚIA ȘI DEGAJAREA GAZELOR ÎN/DIN LICHIDE (2)

Fenomenul invers absorbției este degajarea gazelor
Se produce la scăderea presiunii, fiind favorizat de creșterea
temperaturii
Consecință: FENOMENUL DE CAVITAȚIE
STUDIU INDIVIDUAL: PARAGAFUL 1.7 DIN HI vol.1
ÎNTREBĂRI:
- Cum se formează bulele de gaz în lichid? (explicați)
- - Ce conțin bulele de gaz?
- - Care sunt efectele cavitației?
HIDRAULICĂ I
1.7 TENSIUNEA SUPERFICIALĂ. FENOMENUL DE CAPILARITATE (2)

- Tensiunea superficială se manifestă la suprafața de separație (=
interfață) între un lichid și un gaz sau între două lichide nemiscibile
- Reprezintă modificarea stării de tensiune produsă de efectul
inegal al forțelor de coeziune exercitate asupra moleculelor
de la interfață
- Forța rezultantă este normală pe interfață, fiind îndreptată
către fluidul pentru care forțele de coeziune sunt mai mari
- Are ca efect apariția unei diferențe de energie liberă totală a
sistemului, superficială, necompensată, proporțională cu
variația ariei interfeței:
∆ Ep = σ ∆S
unde σ este energia totală liberă pe unitatea de suprfață
HIDRAULICĂ I

- Acțiunea forțelor de echilibru care acționează la interfață
poate fi asimilată cu o forță care ar ține interfața întinsă ca o
membrană, numită forța de tensiune superficială
- Mărimea σ se numește coeficient de tensiune superficială,
având ca structură dimensională [forță/lungime]
- Pentru perechi de fluide nemiscibile σ > 0, cu valori care
depind de natura acestora, de temperatură și de prezența
unor substanțe TENSIOACTIVE care influențează interfața
(“surfactanți” ex. produse petroliere, detergenți)
HIDRAULICĂ I

- În apropierea pereților solizi apare efectul suplimentar al
forței de adeziune a lichidului la perete
- Forța de tensiune superficială permite aprecierea deformării
locale a suprafeței libere, numită menisc, produsă de efectele
forțelor de coeziune (ale lichidului) și de adeziune la perete
- FIGURA 1.9 p 27 HI – vol.1
HIDRAULICĂ I
Sinteze de curs Hidraulica I online - ....
HIDRAULICĂ I

În spații mici apare fenomenul de CAPILARITATE
- FIGURA 1.10 p 27 HI – vol.1

HIDRAULICĂ I
HIDRAULICĂ I
În tuburi de diametru mic ridicarea sau coborârea capilară pot fi

apreciate prin legea Jurin-Borelli:
hd = 4σ cos Ɵ / ρ g = constant
ÎNTREBĂRI:
- Cum se obține relația de mai sus? (explicați)
- Presupunând că lichidul “udă” peretele, ridicarea capilară este mai
mică în tuburi de diametru mai redus sau invers? (explicați)

1 Hidraulica I - Proprietățile Fluidelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 Hidraulica I - Proprietățile Fluidelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facultatea de ingineria instalațiilor

Disciplină în domeniu, obligatorie în planul de învățământ

CREDITE TRANSFERABILE (ECTS) AFERENTE DISCIPLINEI: 6

NOȚIUNEA DE FLUID. FLUIDITATEA

HIDRAULICA și MECANICA FLUIDELOR

METODELE DE STUDIU ÎN HIDRAULICA și MECANICA FLUIDELOR:

Capitolul 1. PROPRIETĂȚILE FIZICE ALE FLUIDELOR

1.1 DENSITATEA (= MASA SPECIFICĂ) ȘI 1.2 GREUTATEA SPECIFICĂ

Densitatea și greutatea specifică sunt funcții de temperatură și

OBSERVAȚIE DE REȚINUT, INCLUSIV VALORILE:

Observația se poate generaliza:

1.3 VARIAȚIA VOLUMULUI

1.3.1 VARIAȚIA VOLUMULUI LA LICHIDE (1)

1.3.1 VARIAȚIA VOLUMULUI LA LICHIDE (2)

1.3.1 VARIAȚIA VOLUMULUI LA LICHIDE (3)

1.3.2 VARIAȚIA VOLUMULUI LA GAZE (IDEALE) (1)

1.3.2 VARIAȚIA VOLUMULUI LA GAZE (IDEALE) (2)

1.4 ADEZIUNEA LA SUPRAFEȚE SOLIDE

LEGEA LUI NEWTON se poate ilustra pe un exemplu – mișcarea

1.5 VÂSCOZITATEA (VISCOZITATEA ?) (3)

Pentru proprietatea de vâscozitate se vor studia

paginile 23 – 25 din HI vol.1

1.6 ABSORBȚIA ȘI DEGAJAREA GAZELOR ÎN/DIN LICHIDE (2)

1.7 TENSIUNEA SUPERFICIALĂ. FENOMENUL DE CAPILARITATE (2)

1.7 TENSIUNEA SUPERFICIALĂ. FENOMENUL DE CAPILARITATE (3)

1.7 TENSIUNEA SUPERFICIALĂ. FENOMENUL DE CAPILARITATE (4)

1.7 TENSIUNEA SUPERFICIALĂ. FENOMENUL DE CAPILARITATE (5)

- FIGURA 1.10 p 27 HI – vol.1

1.7 TENSIUNEA SUPERFICIALĂ. FENOMENUL DE CAPILARITATE (5)

În tuburi de diametru mic ridicarea sau coborârea capilară pot fi

S-ar putea să vă placă și