Măsurarea rezistentelor electrice

Rezistenta electrica este o mărime egala cu raportul intre tensiunea electrica aplicata intre
capetele unui conductor si intensitatea curentului produs de aceasta tensiune in conductorul
respectiv.
Unitatea de masura pentru rezistenta electrica in sistemul S.I. este ohmul, avand ca simbol
Ω:
1𝑉
1Ω =
1𝐴
In circuitele electrice folosite in practica se intalnesc rezistente electrice cu o gama larga de
valori, ceea ce a condus la un mare numar de metode de măsurat. Dintre acestea, cele mai
folosite sunt:
 Metoda indirecta a ampermetrului si voltmetrului, cu variantele amonte si aval;
 Metodele de comparatie, dintre care:
o metoda substitutiei;
o metoda compararii tensiunilor;
o metoda reducerii tensiunii la jumatate;
o metode de punte;
 Metode cu citire directa, folosind ohmmetre si megohmmetre

II.1. Metoda ampermetrului si voltmetrului

Metoda ampermetrului si voltmetrului este o metoda indirecta prin care se masoara tensiuena
la bornele rezistentei cu voltmetrul si intensitatea curentului ce trece prin rezistenta, cu
ampermetrul; valoarea rezistentei de masurat se obtine aplicand legea lui Ohm:
𝑈
𝑅=
𝐼
Deoarece se folosesc doua aparate de masurat se pune problema pozitionarii lor reciproce.
Este posibil sa se realizeze doua variante (fig. 1.), care difera intre ele prin pozitia voltmetrului
fata de ampermetru.
 Fig.1.Masurarea indirectă a rezistentei
Imprumutand termenii din navigatiea fluviala, se spune ca in fig.1. a) voltmetrul este in
amonte fata de ampermetru, iar fig.1. b) voltmetrul este in aval fata de ampermetru. Oricare
varianta se alege, se constata ca se introduc erori sistematice de metoda. Important este sa se stie
in ce conditii aceste erori sunt minim. Pentru aceasta se vor analiza cele doua variante pe rand.
 Varianta amonte (fig.1.a). Cu montajul din fig.1., trebuie sa se masoare valoarea
rezistentei Rx:
𝑈𝑥
𝑅𝑥 =
𝐼𝑥
Ampermetrul masoara I=Imax.
Voltmetrul masoara U=Ua + Ux unde Ux=I∙rx∙ra fiind rezistenta ampermetrului.
Cu datele obtinute, aplicand legea lui Ohm, se calculeaza:
𝑈 𝑈𝑎 + 𝑈𝑥
𝑅= = = 𝑟𝑎 + 𝑅𝑥
𝐼 𝐼
Se observa ca, in aceasta varianta, se introduce eroare sistematica de metoda
𝜀 = 𝑅 − 𝑅𝑥 = 𝑟𝑎
Eroarea relativa, care indica precizia masurarii, va fi:
𝜀𝑥 𝑟𝑎
𝜀𝑟 = =
𝑅 𝑅𝑥
Pentru a obtine o precizie cat mai mare, este necesar ca eroarea relativa sa fie cat mai mica,
deci
𝑟𝑎 ≪ 𝑅𝑥
! Concluzie. Varianta amonte se va folosi numai pentru masurarea rezistentelor mari, mult
mai mari decat rezistenta ampermetrului.
  Varianta aval (fig.1. b.). Cu montajul din fig.1. trebuie sa se masoare valoarea
rezistentei Rx.
𝑈
Ampermetrul masoara Ix=I + Iv, unde Iv este curentul prin voltmetru (𝐼𝑣 = ), rv fiind
𝑟𝑣

rezistenta voltmetrului.
Voltmetrul masoara U=Ux
Cu datele obtinute, aplicand legea lui Ohm, se calculeaza:
𝑈
𝑈 𝑈 𝐼𝑥𝑅𝑥 𝑅𝑥
𝑅= = = = =
𝐼 𝐼𝑣 + 𝐼𝑥 1 + 𝐼 1 +
𝐼𝑣 𝑈
∙ 1 +
𝑅𝑥
𝐼𝑥 𝐼𝑥 𝑈 𝑟𝑣
Si in acest caz se introduce o eroare sistematica de metoda.

𝑅𝑥 1
𝜀 = 𝑅 − 𝑅𝑥 = − 𝑅𝑥 = 𝑅𝑥 ( − 1)
𝑅𝑥 𝑅𝑥
1+ 1+
𝑟𝑣 𝑟𝑣
Eroarea relativa va fi:
𝜀 1
𝜀𝑟 = = −1
𝑅𝑥 1 + 𝑅𝑥
𝑟𝑣
Pentru a obtine o precizie cat mai mare, eroarea relativa trebuie sa fie mai mica, deci rv≥Rx.
! Concluzie. Varianta aval se va folosi numai pentru masurarea rezistentelor mici, mult mai
mici decat rezistenta voltmetrului.
Metoda ampermetrului si voltmetrului are avantajul ca permite masurarea rezistentelor sub
curentul lor nominal, care se poate regla cu rezistenta variabila Rh.