Sistemul osos

MIŞCAREA

• însuşire caracteristică organismelor vii

• sistemul osteoarticular – rol pasiv

• sistemul muscular – rol activ=> asigură locomoţia

 SISTEMUL OSOS

 totalitatea organelor corpului care contribuie la susţinerea sa.

 osteogeneza – transformarea ţesutului cartilaginos sau conjunctivo –

fibros al embrionului în ţesutul osos al adultului

 origine - oase de membrană – osificare desmală (endo-conjunctivă)

- oase de cartilaj – osificare endocondrală
 SISTEMUL OSOS
 osificarea desmală (membrană) – bolta craniană, parțial
clavicula, mandibula și creşterea în grosime pe seama
periostului a oaselor lungi

 osificarea endocondrală – membre, oase scurte, baza craniului

și creşterea în lungime la nivelul cartilajul diafizo-epifizar –
centre de osificare primitivă

- Osificarea epifizelor – cartilaginoase – 20 ani - cartilaj

articular- sudarea epifizelor la diafize
• Osificarea encondrala:

- centrii primari de osificare (diafiza)

- centrii secundari de osificare (epifize)

 SCHELETUL

 Totalitatea oaselor aşezate

în poziţie anatomică
 Clasificare oase
• oasele lungi- rol de a amortiza șocurile

- prezintă o  diafiză și două epifize, iar regiunile

dintre diafiză și epifize se numesc metafiză (cartilaj
diafizo-epifizar)

- sunt mai compacte decât celelalte oase

- din această categorie fac parte oasele membrelor

• oasele scurte- mai puțin compacte, destul de subțiri,
mici.
 Clasificare oase
• oasele neregulate- au forme și dimensiuni variate

• oasele late- oase subțiri, curbate, de dimensiuni

mici

• oasele pneumatice-situate în jurul foselor nazale,

frontal, maxilar, sfenoid, etnoid.

• oase sesamoide- situate în lungimea unui tendon

(rotula)
Scheletul capului
COMPONENTELE SCHELETULUI
CAPULUI
a. Oasele capului:
- Neurocraniul: calvaria+baza
- 2 perechi: P,T
- 4 neperechi: F,E,S,O
- 3 oscioarele urechii medii
- Viscerocraniul
- vomer, maxila, lacrimal, nazal,
zigomatic, palatin, cornetul inf.,
mandibula
- orbita, cavităţile nazale, cavitatea
bucală
b. Osul hioid + mandibula
Coloana
Coloana vertebrală
vertebrală::

 Curburi-
 Curburi- in
in plan
plan sagital
sagital
-- lordoze
lordoze
-- cifoze
cifoze
-- în
în plan
plan frontal
frontal
-- scolioze
scolioze
 Scheletul trunchiului
- coloana vertebrală
- stern
- coastele Coloana vertebrală
- bazin – osul sacru, - scheletul axial
2 coxale - mobilă: 7C, 12T, 5L,
- fixă: sacru, coccige
Scheletul toracic:
- 12 perechi coaste, stern
Vertebra
- corp vertebral
- arc vertebral
- 2 pediculi vertebrali
- orificiile intervertebrale
- canalul vertebral
 Scheletul toracelui
Anterior:
Anterior: sternul
sternul
-- os
os lat,
lat, pe
pe linia
linia mediană
mediană
-- manubriu,
manubriu, corp,
corp,
apendice
apendice xifoid
xifoid
Lateral:
Lateral: coastele
coastele
-- arcuri
arcuri osteocartilaginoase
osteocartilaginoase
-- 12
12 perechi
perechi
-- posterior:
posterior: arc
arc osos
osos
-- anterior:
anterior: cartilaj
cartilaj costal
costal
 Clasificare:
 Clasificare:
--adevărate:
adevărate: primele
primele 7
7 perechi
perechi
--false:
false: perechile
perechile VIII,
VIII, IX,
IX, X
X
--Flotante:
Flotante: perechile
perechile XI,
XI, XII
XII
Posterior:
Posterior: coloana
coloana vertebrală
vertebrală toracală
toracală
 Scheletul membrelor superioare
Componente:
Componente:
A.
A.Centura
Centura scapulară
scapulară
••Claviculă
Claviculă -- osos lung
lung
-- ““SS ““culcat
culcat
--articulare:-
articulare:- lateral
lateral cu
cu scapula
scapula
--medial
medial cu
cu manubriul
manubriul sternal
sternal
Scapulă
Scapulă -- os
os lat,
lat, triunghiular
triunghiular cucu baza
baza în
în
sus
sus
-- articulare
articulare laterală
laterală cu
cu humerus
humerus
B.
B. Scheletul
Scheletul membrului
membrului superior
superior liber
liber
1.
1.Scheletul
Scheletul braţului:
braţului: humerus
humerus
2.
2.Scheletul
Scheletul antebraţului:
antebraţului: radius
radius şi
şi ulnă
ulnă
3.
3.Scheletul
Scheletul mâinii:
mâinii: -- 8 8 carpiene
carpiene
-- 55 metacarpiene
metacarpiene
-- 14
14 falange
falange
Degetul
 Degetul I=
I= police,
police, are
are două
două falange
falange
 Scheletul membrelor inferioare
A.
A. Centura
Centura pelvină
pelvină
Două
Două coxale
coxale -se-se articulează
articulează ::
anterior
anterior → → simfiza
simfiza pubi
pubianană,ă,
posterior
posterior cu cu sacrul
sacrul
Coxalul
Coxalul:: ilion,
ilion, ischion,
ischion, pubis
pubis
B.
B. Scheletul
Scheletul membrului
membrului inferior
inferior propriu-zis
propriu-zis
 Scheletul
 Scheletul coapsei:
coapsei: femur
femur (cel
(cel mai
mai lung
lung os)
os)
 Scheletul
 Scheletul gambei:
gambei: medial-
medial- tibiatibia
lateral-
lateral- fibula
fibula
 Rotula:
 Rotula: -triunghiulară,
-triunghiulară, bazabaza în în sus
sus
-- în
în tendonul
tendonul cvadricepsului
cvadricepsului
-- articulare
articulare cu cu epifiza
epifiza distală
distală aa femurului
femurului
 Scheletul
 Scheletul piciorului:
piciorului: -7-7 tarsiene
tarsiene
-- 55 metatarsiene
metatarsiene
-- 14
14 falange
falange
 Degetul
 Degetul I= I= haluce
haluce + + două
două falange
falange
• Creșterea în lungime a oaselor

• Creșterea în grosime a oaselor -> periostul

• Măduva osoasă roșie

- produce globulele roșii, trombocitele și majoritatea globulelor albe

- se regăsește în principal în oasele late (osul pelvisului, stern) coastele sau

vertebrele și la extremitățile oaselor lungi și în toate oasele copilului

• Măduva osoasă galbenă,

- produce unele globule roții și celulele adipoase  

• Măduva galbenă 

- se regăseste în interiorul secțiunii mediane a oaselor lungi – la adult

• Măduva cenușie

- la persoane în vârstă
 Rolul funcȚional al oaselor

1. Rol de pârghii ale aparatului locomotor

Pârghii: trei ordine

I- articulaţia craniului cu coloana

vertebrală

II- articulaţia dintre oasele gambei şi

picior

III- articulaţia dintre osul braţului şi cele

ale antebraţului
 Rolul funcȚional al oaselor
2. Rol de protecţie a unor organe vitale - encefal, măduva spinării, inimă, plămâni,
organe pelvine

3. Rol antitoxic- reţin substanţe toxice care sunt apoi eliminate renal

4. Rol de sediu principal al organelor hematopoietice

 Măduva hematogenă: la copil- în toate oasele

la adult- în oasele late

 Măduva din canalul central al diafizei oaselor lungi:

la adult- galbenă (ţesut adipos)

la vârstinici- cenuşie, nefuncţională

5. Rol în metabolismul calciului, fosforului, electroliţilor - principalul organ de substanţe

minerale
 CompoziȚia chimicĂ a oaselor
 Osul conţine: 20% apă, 80% reziduu uscat.,

 Matrice organică

- Fibrele de colagen- dau rezistenţă osului

- Substanţa fundamentală- mediu omogen.

2. Sărurile minerale- fosfat de calciu,

- cea mai importantă: hidroxiapatita.

 Procese metabolice similare celorlalte organe.

 Particularitate metabolică: afinitatea crescută a substanţei fundamentale pentru

sărurile minerale.
 ArticulaȚiile
(SINARTROZE)
• Definiţie: organe de legătură între oase; sediul mişcărilor.

• Clasificare: sinartroze; diartroze.

 Sinartrozele

 Fixe, imobile

 Fără cavitate articulară

 Mişcări foarte reduse

 După tipul de ţesut care se interpune între oase

- fibros: sindesmoze (suturile craniene)

- cartilaginos: sincondroze (simfizele)

- osos: sinostoze (sincondroze şi sindesmoze osificate cu vârsta).

 ArticulaȚiile
(DIARTROZE)
• Grad variabil de mobilitate. Clasificare:

1. Amfitrioze- semimobile

• suprafeţe articulare plane sau uşor concave

• exemplu: articulaţiile intervertebrale

2. Artrodii- grad mare de mobilitate

- prezintă cavitate articulară

• articulaţii sinoviale

• mişcările :- depind de forma suprafeţelor articulare

- se realizează în jurul unui ax, a două sau trei axe

• elemente structurale:

- suprafeţe articulare

- capsulă articulară

- membrana sinovială

- cavitatea articulară

- ligamente articulare.
 NoȚiuni elementare de igienĂ Și
patologie
1. Deformările

- cele mai frecvente: coloana vertebrală.

- cifoza: exagerarea curburii coloanei toracale.

- lordoza: exagerarea convexităţii coloanei lombare.

- scolioza: curbare laterală anormală, la orice nivel.

2. Fracturile- întreruperea continuităţii anatomice a osului.

-cauze: traumatisme, boli care determină fractura spontană a oaselor.

3. Entorsele -alungirea ligamentelor unei articulţii, precum şi a ligamentelor de vecinătate; asociere frecventă cu sinovite.

4. Luxaţiile

- dislocarea elementelor unei articulaţii, predominant a suprafeţelor articulare

- cel mai frecvent sunt afectate articulaţiile genunchilor şi umerilor

5. Bolile reumatismale

-artrite: peste 50 de afecţiuni articulare diferite

- simptome: edemul, inflamaţia, durerea

- cauze: necunoscute
SISTEMUL CIRCULATOR
 2 circulatii
Mare (Sistemică) Mică (Pulmonară)
Aorta toracica
AORTA abdominala
Arterele capului si gatului
Arterele membrului superior
Arterele membrului inferior
Sistemul venos cav
Sistemul venos portal
sisteMul limfatic