M7-EDICOM 6 - Roman

TRANSMISIUNI
PRIN FIBRE OPTICE
MANUAL
C/ Del Agua, 14. P.I. San José de Valderas. 28918 LEGANES (Madrid) SPAIN. Tlf:+34-916199363 FAX:+34-
916198647edibon@edibon.com www.edibon.com
MANUAL DE EXERCIȚII PRACTICE
Unit ref.: EDICOM-6 Data: Septembrie 2009 Pg: 1 / 43
CUPRINS
7 MANUAL PRACTIC ............................................................................................................. 2

7.1 INTRODUCERE.......................................................................................................................... 2
7.1.1 Structura acestui manual............................................................................................................................ 2
7.1.2 Utilizarea în scopuri practice a platformei EDICOM-6 ............................................................................ 3
7.1.3 Măsuri de siguranță în lucru cu alimentarea electrică .............................................................................. 3
7.1.4 Studierea simulării deranjamentelor.......................................................................................................... 4
7.2 TRANSMISIUNI PRIN FIBRE OPTICE............................................................................ 8
7.2.1 Fibre Optice, Generalități ........................................................................................................................ 8
7.2.2 Modulația în frecvență - FM....................................................................................................................... 9
7.2.3 Modulația Impulsurilor în Durată PWM.................................................................................................. 10
7.3 DESCRIEREA GENERALĂ A PLATFORMEI EDICOM-6......................................... 12
7.3.1 Posibilități de bază.................................................................................................................................. 12
7.3.2 Descrierea Block diagramei..................................................................................................................... 13
7.4 EXERCIȚII PRACTICE DE LABORATOR .................................................................... 21
7.4.1 Lucrarea 1: Modulația în amplitudine a unui semnal analogic.......................................................... 21
7.4.2 Lucrarea 2: Modulația în amplitudine a unui semnal digital................................................................... 26
7.4.3 Lucrarea 3: Modulația în frecvență......................................................................................................... 30
7.4.4 Lucrarea 4: Modulația Impulsurilor în Durată........................................................................................ 36
7.4.5 Lucraraea 5: Transmisiunea semnalelor digitale prin fibra optică utilizînd platforma EDICOM-4 ...... 40
7.4.6 Lucrarea 6: Simularea deranjamentelor.................................................................................................. 42
7.5 ANEXA A: SOLUȚII PENTRU PROFESOR..................................................................... 1
7.5.1 Lucrarea 1: Modulația în amplitudine a unui semnal analogic................................................................. 1
7.5.2 Lucrarea 2: Modulația în amplitudine a unui semnal digital ..................................................................... 3
7.5.3 Lucrarea 3: Modulația în frecvență........................................................................................................... 5
7.5.4 Lucrarea 4: Modulația Impulsurilor în Durată.......................................................................................... 7
7.5.5 Lucrarea 6: Simularea deranjamentelor .................................................................................................... 8
7 MANUAL PRACTIC
7.1 INTRODUCERE
Acest manual vă va ghida în concepțiile de bază referitoare la comunicații.

El este însoțit de o platformă fizică pe care va fi necesar să efectuați o serie de lucrări
practice.
Scopul de bază a manualului este suportul practic în studierea unei dintre
cele mai populare tehnici de transmisiuni utilizate în prezent la scară globală.
Atingerea acestui scop se va realiza prin executarea unui șir de lucrări practice
recomandate pentru studenți de către autorii manualului.
7.1.1 Structura acestui manual.
Manualul descrie cum corect să utilizați platforma EDICOM-6 și să

executați exercițiile practice. Manualul este divizat în trei părți distincte:
- Suportul teoretic a subiectelor studiate.
- Descrierea detaliată a diferenței între blocurile platformei.
- Set de exerciții practice care ajută studenții sa însușească conceptele studiate.
Chiar dacă deja aveți careva cunoștințe referitoare la materialul studiat,

este binevenit să recapitulați întroducerea teoretică înainte de a trece la practică.
7.1.2 Utilizarea în practică a platformei EDICOM-6
Pentru lucru va fi necesar să dispuneți de următoarele accesorii:
 Set fire de conexiune. (prezente în componența platformei)
 Multimetru.
 Osciloscop.
 Sursă de alimentare, care poate fi unitatea de bază EBC-100, sau o altă sursă
independentă.
Notă: În timpul efectuării lucrărilor practice fiți foarte atenți cînd conectați
firele elctrice, deoarece manipulările incorecte pot provoca scurtcircuite între
diferite componente ale platformei. Un exemplu ar fi cazul cînd un capăt al
unui fir sau a unei probe va atinge simultan doi pini ai aceluiași circuit integrat.
7.1.3 Sursa de alimentare
7.1.3.1 Utilizarea sursei EBC-100 base unit sau FACO
Pentru a incepe lucru cu EDICOM este necesară o sursă de alimentare cu

energie electrică. În vederea satisfacerii aceastei cerințe urmați procedura:
1. Verificați dacă tensiunea rețelei la care va fi conectată sursa EBC-100 sau FACO
corespunde cu valoarea tensiunii indicate pe spatele sursei de alimentare (220V
sau 127V Curent Alternativ). Dupa care, conectați cablu de alimentare al sursei la
rețea.
2. Asigurați-vă că sursa de alimentare Base Unit sau FACO are comutatorul în

poziție decuplat (Power switched OFF) și că pe platformă nu arde nici un bec și că
nu există fire care ar atinge cumva rețeaua electrică.
3. În cazul cînd utilizați sursa EBC-100, întrduceți placa în șina respectivă situată în
partea din față a platformei, sau coborîți placa lent manual din partea de sus în jos,
spre șina menționată.
4. Conectați cablu de alimentare tip bandă, care deobicei este livrat și intră în
componența standard a surselor EBC-100 sau FACO.
5. Acum placa este pregatita pentru alimentarea platformei, rămîne numai să cuplați
comutatorul în poziția respectivă (Switched ON).
7.1.1.1 Utilizarea unei surse de alimentare independente.
Pentru a utiliza platforma EDICOM-6 cu o sursă de alimentare

independentă, este necesar să fie asigurate următoarele valori ale tensiunii în
punctele respective ale platformei:
 5 volți, la punctul 5v
 12 volți, la punctul l2v
 -12 volți, la punctul -l2v
 0 împămîntarea, la punctul GND
În toate lucrările se va subînțelege ca se utilizează sursele de alimentare

EBC-100 base unit sau FACO. Oricum, chiar în caz că utilizați o altă sursă, urmați
procedurile de conectare, cuplare sau decuplare descrise descrise la etapele respec-
tive în lucrarea executată, ca și pentru cazul surselor menționate.
7.1.4 Studierea simulării deranjamentelor
În majoritatea studiilor de caz, deranjamentele vor fi simulate. Studenții

vor trebui să investigheze ce s-a întîmplat și de ce circuitul nu funcționează corect.
Simulările pot fi de diferite tipuri: componente defecte, asamblare, conectare greșită,
etc...
Aceste deranjamente sunt simulate prin cîteva comutatoare ale matricelor

comasate în un bloc numit SWITCHED - FAULTS. Acest bloc este deobicei
amplasat în partea de jos a fiecărui circuit imprimat. Fiecare comutator al matricii
are două poziții: una pentru funcționare normală (starea comutatoarelor decuplată -
OFF, marcaj înscris pe plachetă) și a doua pentru simulare deranjament (stare
cuplată, poziție - ON).
NOTĂ: În toate circuitele, starea de bază a comutatoarelor matricii de

deranjamente din componența platformei EDICOM-6 este setată în poziția
OFF - decuplat. deaceia asigurați-vă inainte de a purcede la lucru, că toate
comutatoarele au fost trecute dupa ultima lucrare în poziția corectă de bază.
Figura 1. Comutatoarele matricii de deranjamente decuplate - OFF
Figura 2. Comutatoarele matricii de deranjamente cuplate - ON

Figura 3. Prezentarea vizuală a platformei EDICOM-6.

Figura 4. Schema bloc a platformei EDICOM-6.

7.2 TRANSMISIUNI PRIN FIBRE OPTICE
7.2.1 Fibre Optice, generalități
Studierea fibrelor optice se referă la transmisiunea sau ghidarea luminii

(razelor sau ghidurilor de undă în regiunea optică a spectrului) dea lungul fibrelor
transparente din sticla, plastic, sau alt mediu similar. Fenomenul responsabil de
caracteristicile fibrei sau ghidului de undă este legea reflexiei interne totale.
Legea reflexiei interne Totale spune, că o rază de lumină, căzînd pe

interfața între două materiale optice transparente cu indice de refracție diferit, va fi
total reflectată în interior (în loc să fie refactată) dacă:
(1) raza cade pe interfață din direcția celui mai dens material
(2) unghiul de cădere a undei față de normala interfeței materialului este mai mare
decît valoarea unghiului critic, care depinde de indicele de refracție a mediului pe
care cade lumina (vedeți figura 5).
Figura 5. Refracția și reflecția

7.2.2 Modulația în Frecvență FM
Modulația în frecvență, presupune modificarea frecvenței purtătoarei

sinusoidale a undei de către valoarea momentală a semnalului informațional (semnal
modulator), în timp ce amplituda purtătoarei rămîne constantă (vedeți figura 6).
Orice semnal informațional transmis va fi afectat de zgomot și atenuat

atunci cînd va trece prin mediul de transmisie. Acest zgomot nedorit afectează
semnalul semnalul recepționat în cazul modulației în amplitudine AM.
În cazul modulației în amplitudine, infromația se conține în amplituda

semnalului transmis. Orice variație adițională a amplitudinii, cauzată de zgomote, va
induce modificări la ieșirea modulatorului AM asupra informației demodulate. Acest
fapt va reduce calitatea semnalului audio obținut la recepție.
În cazul modulației în frecvență, în schimb, informația utilă este conținută

în variațiile de frecvență ale semnalului transmis și nu în amplitudă. La receptor,
informația este extrasă din semnalul FM prin un FM-Demodulator (sau
discriminator de frecvență "frequency discriminator").
Deoarece receptorul FM este creat cu scopul de a nu fi sensibil la variațiile

de amplitudă, el este capabil să reproducă semnalul audio transmis fără schimbarea
calității în lipsa imapctului provocat de zgomot. Acesta este principalul avantaj a
sistemelor de comunicații prin FM față de cele AM.
Pentru a crea un semnal FM, este necesar un modulator de frecvență, care

va schimba frecvența purtătoarei sinusoidale, în sincronizare cu modulatorul
semnalului. În lucrările ce vor urma, se va utiliza EDIBON ED-CAM FM pentru a
studia două tipuri specifice de modulatoare în frecvență.
Figura 6. semnal FM
7.2.3 PWM, Modulația Impulsurilor în Lățime (durată)
În cazul modulației impulsurilor în Lățime(durată), PWM (pulse width

modulation), lățimea impulsurilor individuale este modificată de la valoarea fixă de
bază, în funcție de amplituda instantanee a semnalului modulat la anumite intervale
de timp. Valoarea amplitudinii și poziția impulsului sunt sincronizate și constante,
(vedeți figura 7).
Modulația impulsurilor în lățime mai este cunoscută ca pulse length modu-

lation (PLM) - modulația impulsurilor în lungime, sau pulse duration modulation
(PDM) - modulația impulsurilor în durată. PWM este deobicei utilizată în aplicații
de control deaorece valoarea medie a semnalului este proporțională cu lățimea
impulsului. Receptorul PWM are o construcție simplă, avînd la bază un filtru trece
jos care și decodează semnalul rezultant.
Figura 7. Semnal PWM

7.3 DESCRIEREA GENERALĂ A PLATFORMEI EDICOM-6 BOARD
7.3.1 Funcții de bază
Platforma EDICOM-6 board permite utilizatorilor să studieze conceptele

de bază ale transmisiunilor prin fibre optice. Ea este destinată ilustrării tehnicilor de
modulație ale surselor optice și a recuperării ulterioare a semnalului original.
Totodată ea prezintă și operează cu conceptele modulațiilor FM (Frequency Modu-
lation) și PWM (Pulse Width Modulation). Platforma permite verificarea și
vizualizarea avantajelor semnalelor digitale față de cele analogice, atunci cînd ele
sunt transmise prin același mediu optic. Principalele funcții de bază ar fi:
 Transmiterea și recepția integrate în o singură platformă.
 Două canale independente cu mediu de transmisie prin fibre optice.
 onectoare de complexitate oasă la fibre optice, în scopul simplificării sarcinilor.
 Suportul a două tipuri de modulație diferită:
- Modulația în Frecvență (Frequency modulation, FM)

- Modulația Impulsurilor în Lățime (Pulse width modulation, PWM)
 Generarea internă a două semnale, unul sinusoidal și altul în impuls, ambele la

frecvența de 1KHz.
 Posibilitatea utilizării simultane cu EDICOM 4.
 Bloc de simulare a deranjamentelor.

7.3.2 Descrierea diagramei bloc
Pentru simplificarea lucrului cu EDICOM-6, platforma este organizată

în blocuri. Structura blocurilor EDICOM-6 este prezentată în figura 8. Descrierea
detaliată a fiecărui bloc este inclusă în următoarele cîmpuri.
Fi
Figura 8. Diagrama Bloc a EDICOM-6
7.3.2.1 Blocul funcțional de generare
În blocul funcției de generare, figura 9, se generează două semnale: un

semnal digital și un semnal sinusoidal cu amplitudă variabilă. Frecvența ambelor
semnale este de 1Khz. Amplituda semnalului sinusoidal poate fi ajustată prin rotirea
potențiometrului amplasat amplasat sub bornele semnalului.
Figura 9. Blocul Funcțional de Generare
7.3.2.2 Interfața RS-232
Figura 10. Interfața bloc RS-232
Acest bloc este deja depășit de timp și nu va mai fi utilizat.

PRACTICAL EXERCISES MANUAL
Unit ref.: EDICOM-6 Date: September 2009 Pg: 15 / 43
7.3.2.3 Modulator de Frecvență FM
Figura 11. Blocul modulatorului de frecvență
Blocul Modulatorului de Frecvență, figura 11, este utilizat pentru a

genera semnale FM. Semnalele FM conțin sarcina utilă sub formă de frecvență.
Acest bloc este compus din un oscilator controlat prin tensiune VCO (Voltage Con-
trolled Oscillator). VCO este un oscilator electronic ale carui oscilațiile de frecvență
pot fi controlate prin manipularea tensiunii la intrare. Frecvența oscilațiilor variază în
funcție de variația tensiunii aplicate.
7.3.2.4 Modulața Impulsurilor în Lățime (Pulse Width Modulator, PWM)
Figura 12. Blocul modulatorului PWM
Blocul de Modulare a Impulsurilor în Lățime este destinat pentru generarea

semnalului PWM. Semnalele PWM conțin sarcina informațională utilă, codată prin
variațiile lățimii impulsurilor semnalului dreptunghiular generat, (vedeți figura 12).
7.3.2.5 Circuitele de emisie
Figura 13. Blocul de emisie
Figura 13 prezintă circuitele de emisie. Circuitile de emise sunt bazate pe o

diodă infraroșie IR LED ( InFrared Light Emitter Diode) care emite în spectru
infraroșu (400-800 nm). Comutatorul ANALOG/ DIGITAL permite alegerea
tipului de semnal ce va fi transmis. Fiecare emițător este dotat cu un socket pentru a
întroduce cablu de fibre optice. Diodele de emisie formează un cuplu cu cele de
recepție, funcționînd la aceiași lungime de undă. Dioda de emisie selectată este de
tipul SFH 485 (OSRAM). Caracteristicile de bază ale ei fiind următoarele:
PARAMETRU VALOAREA
Curentul Consumat 100mA
Tensiunea de Lucru 5V
Disiparea Puterii 200mW
Lungimea de Undă 880nm

la Puterea maximală
Tabel 1. Caracteristicile OSRAM SFH 485

Notă: Atenție deosebită trebuie acordată instrucțiunilor referitoare la poziția

comutatoarelor instalate pe platformă.
7.3.2.6 Circuite de Recepție
Circuitele de recepție sunt prezentate în figura 14. Aceste circuite sunt

bazate pe fotodiode. Fotodioda este un dispozitiv electronic care generează energie
electrică proporțional radiației optice incidente pe ea. Fiecare receptor este dotat cu
un socket pentru introducerea cablului cu fibre optice.
Figura 14. Blocul de Recepție
fotodiodele utilizate formeaza un set comun cu diodele de emisie,

funcționînd în aceliași valori ale lungimii de undă. Fotodioda utilizată în lucrare este
de tip SFH 203 (OSRAM).
PARAMETRU VALOAREA
Curentul Optic 9.5uA
Curentul de Întuneric 1nA
Lungimea de undă la
850 nm
sensibilitatea maximală
Lungimea de undă 880nm

de vîrf a emisiei
Tabel 2. Caracteristicele OSRAM SFH 203
7.3.2.7 Circuit de Comparare
Platforma este dotată cu două comparatoare pentru compararea celor două

semnale. Fiecare comparator dispune de un potențiometru pentru ajustarea nivelului
de tensiune, la intrarea invertoare a comparatorului.
Figura 15. Blocul de Comparare

7.3.2.8 Detector de autoreglaj a fazei frecvenței (Phase-Locked Loop Detector)
Detectorul phase-locked loop sau phase lock loop (PLL) este un sistem de
control ce generează un semnal care are o relație fixă față de faza semnalului de
"referință". Un circuit phase-locked loop reacționează asupra frecvenței și fazei
semnalelor la intrare, majorînd sau micșorînd automat frecvența oscilatorului
controlat pînă cînd vor corespunde faza și frecvența cu semnalul de referință.
Destinația de bază a circuitelor PLL este de a genera frecvențe stabile, recuperînd
semnalul afectat de zgomotele din canalul de transmisie, sau distribuirea frecvenței
de tact a impulsurilor în circuitele digitale integrate.
În EDICOM- 6 PLL este utilizat pentru recuperarea semnalului transmis

prin canal.
Figura 16. Blocul PLL
7.3.2.9 Circuitul Filtru Trece Jos & Amplificator AC
Semnalul recepționat poate fi filtrat pentru reconstituirea semnalului

original utilizînd un Filtru Trece Jos. Pe lîngă acesta se mai e nevoie și de un
amplificator a curentului alternativ AC pentru a obține nivelele dorite ale semnalului
ajustînd potențiometrul amplasat în imediata vecinătate a amplificatorului.
Figura 17. Filtru Trece Jos & Amlificator AC

7.4 EXERCIȚII PRACTICE DE LABORATOR
7.4.1 Lucrarea 1: Modularea în Amplitudine a unui semnal analogic
7.4.1.1 Introducere
Scopul acestei lucrări este de a înțelege cum are loc modulația în amplitudă
a unui fascicul de lumină. Va fi necesar de utilizat mai întăi un semnal analogic, iar
apoi unul digital. Astfel, vor putea fi observate avantajele semnalelor digitale față de
cele analogice.
7.4.1.2 Efectuarea lucrării
1. Mai întîi asigurați-vă că platforma este conectată la sursa de alimentare după cum
este explicat în capitolul 7.1.3 .
2. Verificați poziția tuturor comutatoarelor matricii de deranjamente, ele trebuie sa

fie fixate în poziția OFF (decuplat).
3. Efectuați asamblarea și conectarea elementelor conform specificațiilor prezentate

în figura 18 utilizînd cablu cu fibre optice de lungimea 30cm.
4. Setați comutatorul circuitului de emisie în poziția ANALOG.
5. Utilizînd un osciloscop, vizualizați semnalul sinusoidal ce urmeaza a fi transmis,

ajustați maneta potențiometrului variind puterea semnalului pîna cînd veți atinge
valoare la ieșire de circa 2Vpp.
6. Urmăriți schimbarea semnalului în punctele TP5, 6, 9, 10, 19, 20, 27, cît și
forma lui recuperată la ieșirea filtrului, TP28. Dacă forma semnalului recepționat
va fi de calitate foarte joasă, ajustați potențiometrul la ieșirea amplificatorului
pînă veți obține amplituda dorită.
7. Observați și înscrieți formele undelor în punctele TP5(CH1) și TP10(CH2)

utilizînd un osciloscop (Oscilloscope 1).
Oscilloscope 1
8. Referindu-vă la Oscilloscope 1. Semnalul în punctul TP10 :
a. este un semnal distorsionat în urma zgomotelor din canalul de transmisiuni.
b. este un semnal modulat în frecvență.
c. este un semnal modulat PWM.
d. nu corespunde nici uneia din variantele menționate.
9. Observați și înscrieți forma undelor în punctele TP10(CH1) și TP20(CH2)

utilizînd osciloscopul (Oscilloscope 2).
Oscilloscope 2
10.Referindu-vă la Oscilloscope 2. Semnalul în punctul TP20 :
a. este un semnal recepționat după ce a fost filtrat pentru a fi adaugată

distorsiunea de canal.
b. este un semnal recepționat după ce a fost demodulat pentru a reduce

distorsiunea de canal..
c. este un semnal recepționat după ce a fost filtrat pentru a reduce distrosiunea de
canal.
d. nu corespunde nici uneia din variantele menționate.
11.Continuați observarea formei semnalului la ieșire, în timp ce, se majorează și

scade puterea semnalului la intrare.
12. Mișcați cablu de fibre optice cu mîna și observați cum acest fapt afectează
calitatea semnalului recepționat. Acest lucru se datorează faptului că calitatea
transmisiei semnalelor analogice prin fibre optice depinde de raza de curbură a
fibrei.
Notă: La efectuarea acestui exercițiu, aveți grijă ca raza de curbură a cablului

de fibră optică să nu fie niciodată mai mică de 15 mm., deoarece la atingerea
unor valori mai mici există riscul major de deteriorare fizică a fibrei optice.
13. Schimbați cablu de fibră optică pe unul de lungimea 1m. Verificați dacă
amplituda semnalului la ieșire a descrescut. Acest lucru se datorează faptului că
amplitudinea semnalelor analogice scade, atunci când sunt transmise folosind un
mediu de transmisie prin fibre optice, în dependență de lungimea fibrei.
Figure 18. Diagram of the practice1

7.4.2 Lucrarea 2: Modulația în Amplitudă a semnalului digital
7.4.2.1 Introducere
Am văzut că semnalele analogice au o serie de limitări atunci când sunt

transmise printr-un canal de fibră optică. În experimentul următor vom vedea
avantajele semnalelor digitale față de cele analogice. Vom vedea că nu există
probleme de atenuare a semnalului din cauza lungimii fibrei și că nu există o
pierdere de calitate a semnalului primit cu o rază de curbură diferită a fibrei.
7.4.2.2 Efectuarea lurării


4. Setați comutatorul circuitului de emisie în poziția DIGITAL.
5. Cu ajutorul unui osciloscop, analizați forma semnalului dreptunghiular care

urmează să fie transmis. Urmăriți modificarea semnalului în punctele TP5, 6, 9,
10, 14, 15, 19, 20, 27, precum și semnalul recuperat la ieșirea filtrului, TP8.
Utilizați potențiometrul corespunzător din blocul comparator pentru a obține o
formă cît mai regulată.
6. Utilizînd osciloscopul (Oscilloscope 3) observați și notați forma semnalului în

punctele TP5(CH1) și TP10(CH2).
Oscilloscope 3
7. Observați și redați forma undelor în punctele TP10(CH1) și TP15(CH2) utilizînd

un osciloscop (Oscilloscope 4).
Oscilloscope 4
8. Referindu-vă la datele din Oscilloscope 3. Alegeți afirmația corectă:
a. În sistemele de transmisiuni prin fibre optice, semnalele analogice sunt

preferabile față de cele digitale deaorece ele nu sunt afectate de atenuarea de canal.
b. În sistemele de transmisiuni prin fibre optice, semnalele digitale sunt

preferabile față de cele analogice deoarece amplituda și frecvența sunt afectate
de efectul atenuării de canal.
c. În sistemele de transmisiuni prin fibre optice, semnalele digitale sunt

preferabile față de cele analogice deoarece semnalul informațional nu este
supus efectului atenuării de canal.
d. nici una din afirmații nu este adevărată.
9. Referindu-vă la datele Oscilloscope 4. Afirmați că semnalul în punctul TP10:
a. trece prin comparator pentru a fi amplificat.
b. trece prin comparator pentru a fi filtrat.
c. trece prin comparator pentru a fi conform cerințelor semnalelor digitale.
d. nu suferă schimbări.
10. Mișcați cablu de fibre optice cu mîna și observați cum acest fapt
afectează sau nu calitatea semnalului recepționat.
Note: Aveți grijă ca raza de curbură a cablului de fibră optică să nu fie

niciodată mai mică de 15 mm., deoarece la atingerea unor valori mai
mici există riscul major de deteriorare fizică a fibrei optice.
Figura 19. Schema lucrării Nr.2

7.4.3 Lucrarea 3: Modulația în frecvență FM
7.4.3.1 Introducere
Scopul acestui exercițiu este de a vedea cum se realizează modularea în

frecvență a unui fascicul de lumină. Pentru aceasta, ca semnal modulator, vom folosi
un semnal sinusoidal. Acest semnal va trece printr-un oscilator controlat de tensiune
(VCO). Oscilatorul ne va oferi un semnal digital a cărui frecvență este proporțională
cu tensiunea aplicată semnalului de intrare. Odată primit, semnalul trebuie
demodulat. Pentru a face acest lucru, semnalul va fi trecut printr-o legătură în buclă
de fază (PLL), care va efectua operația opusă celei efectuate de VCO.


5. Utilizînd un osciloscop, vizualizați semnalul sinusoidal ce urmeaza a fi transmis,

ajustați maneta potențiometrului variind puterea semnalului pîna cînd veți atinge
valoare la ieșire de circa 4Vpp.
6. Urmăriți schimbarea semnalului în punctele TP1, 2, 5, 6, 9, 10, 14, 15, 19, 20, 23,
24, 25, 26, 27, cît și forma lui recuperată la ieșirea filtrului, TP28. Dacă forma
semnalului recepționat va fi de calitate foarte joasă, ajustați potențiometrul
blocului de comparare pînă veți obține amplituda dorită.
7. Observați și înscrieți formele undelor în punctele TP1(CH1) și TP2(CH2) utilizînd

un osciloscop (Oscilloscope 5).
Oscilloscope 5
8. Referindu-vă la Oscilloscope 5. Semnalul în punctul TP2 este:
a. un semnal a cărui frecvență variază în funcție de valoarea instantanee a

frecvenței semnalului în TP1.
b. un semnal a cărui frecvență variază în funcție de valoarea instantanee a

amplitudinii semnalului din TP1.
c. un semnal modulat în amplitudine.
d. ninci una din cele menționate.

a. informația pe care dorim sa o transmitem conținută in frecvența semnalului.
b. informaţia pe care dorim să o transmitem conţinută în amplitudinea semnalului.
c. informația pe care dorim sa o transmitem conținută in frecvență și amplitudine.
d. niciuna din cele enumerate.
10.Referindu-vă la Oscilloscope 5. Alegeți afirmația corectă referitor la semnalele

modulate în frecvență (FM):
a. Semnalele FM și (AM) sunt afectate în aceiași măsură de catre zgomote.

b. Semnalele AM sunt mai puțin afectate de zgomot față de cele FM.
c. Semnalele FM sunt mai puțin afectate de zgomot față de cele AM.
d. nimic din cele menționate nu este adevărat.
11.Observați și redați forma undelor în punctele TP23(CH1) și TP26(CH2) utilizînd

oscilloscope (Oscilloscope 6).
Oscilloscope 6
12. Referindu-vă la Oscilloscope 6. alegeți afirmția corectă:
a. La recuperarea unui semnal FM, circuitul VCO dă o tensiune proporțională cu

amplitudinea semnalului de intrare.
b. La recuperarea unui semnal FM, circuitul VCO dă o tensiune proporțională cu

frecvența semnalului de intrare.
c. La recuperarea unui semnal FM, circuitul VCO dă întotdeauna același semnal,

indiferent de frecvența și amplitudinea semnalului de intrare.
d. Nici una din afirmații nu este corectă.
13. Continuați să observați semnalul de ieșire în timp ce, în același timp, creșteți și
micșorați puterea semnalului de intrare.
14. Mișcați cablul de fibră optică cu mâna și observați cum acest lucru nu afectează
calitatea semnalului primit. Se produce doar o ușoară clipire a semnalului, dar nu
scade amplitudinea.
Notă: La efectuarea acestui exercițiu, aveți grijă ca raza de curbură a cablului

de fibră optică să nu fie niciodată mai mică de 15 mm. O rază inferioară
acesteia ar putea cauza ruperea fibrei.
15. Inlocuiti cablul de fibra cu cel de 1m lungime. Verificați ca amplitudinea

semnalului de ieșire să nu scadă atunci când se face acest lucru deoarece de fapt
transmitem un semnal digital.
Figura 20. Schema lucrării Nr.3

7.4.4 Lucrarea 4: Modulația Impulsurilor în lățime (Pulse width modulation)
7.4.4.1 Introducere
Scopul acestui exercițiu este de a vedea cum se realizează modularea unui

semnal analogic într-o serie de impulsuri; unde informaţia este cuprinsă în lăţimea
impulsurilor menţionate.


5. Ajustați maneta potențiometrului pînă semnalul sinusoidal va avea forma maximă.
6. Urmăriți semnalul observând punctele TP3, 4, 5, 6, 9, 10, 14, 15, 19, 20, 27,
precum și semnalul recuperat la ieșirea filtrului, TP28. Dacă semnalul obținut are
o formă instabilă, reglați-l folosind potențiometrul comparatorului până când se
obține un semnal regulat.
7. Dacă semnalul primit este foarte slab, rotiți potențiometrul amplificatorului de
ieșire până când se obține semnalul dorit.
8. Observați și redați formele de undă în punctele TP3(CH1) și TP4(CH2) folosind un

osciloscop (Osciloscop 7).
Oscilloscope 7
9. Referindu-vă la Oscilloscope 7. Semnalul din punctul TP4 este:
a. un semnal AM.
b. un semnal FM.
c. un semnal PWM.
d. un semnal nemodulat.
10.Referindu-vă la Oscilloscope 7. Semnalul din punctul TP4 este:
a. informaţia pe care dorim să o transmitem conţinută în amplitudinea fiecărui

impuls.
b. informaţia pe care dorim să o transmitem conţinută în lăţimea fiecărui impuls.

c. nimic din cele menționate.
11. Referindu-vă la Oscilloscope 7. Alegeți afirmația corectă:
a. Pentru extragerea informațiilor semnalului PWM se folosește un filtru trece jos

pentru a obține valoarea maximă.
b. Pentru a extrage informațiile semnalului PWM se folosește un filtru trece jos

pentru a extrage valoarea minimă.
c. Pentru a extrage informațiile semnalului PWM se folosește un filtru trece jos

pentru a extrage valoarea medie.
d. Niciuna de mai sus.
12. Continuați să observați semnalul de ieșire în timp ce variază puterea semnalului

de intrare în creștere sau descreșetere.
Figura 21. Schema lucrării 4

7.4.5 Lucrarea 5: Transmiterea semnalelor digitale prin fibre optice utilizînd

platforma EDICOM-4
7.4.5.1 Introducere
Placa EDICOM-6, poate fi folosită ca mijloc de transmisie pentru orice

semnal cu singura cerință ca semnalul de transmis să fie digital. Adică, ori de câte ori
semnalul este un șir de impulsuri nu vom avea probleme, dar acesta nu va fi valabil
pentru un semnal analogic.
Pentru a face față semnalelor combinate, este necesar să utilizăm împreună
ambele platforme EDICOM-6 și EDICOM-4, deoarece ultima poate transmite șiruri
de semnale analogice.

3. Efectuați asamblarea specificată în figura 22 folosind cablul de fibră optică care are
30 cm lungime. Folosind placa EDICOM-4, utilizați semnalul din punctul TP34 ca
semnal ce urmează a fi transmis.
4. Observati semnalul de iesire si reglati-l folosind potentiometrul comparatorului

folosit in placa EDICOM-6.
Figura 22. Schema lucrării 5

7.4.6 Lucrarea 6: Simularea deranjamentelor
7.4.6.1 Introducere
Placa EDICOM-6 are un bloc (defecțiuni comutate) pentru simularea

erorilor referitoare la funcționarea normală a plăcii. Acest bloc este alcătuit dintr-o
serie de opt întrerupătoare, fiecare dintre acestea provocând o defecțiune în
funcționarea normală atunci când întrerupătorul este în poziția ON. Erorile simulate
sunt descrise în paragrafele următoare.
2. Pentru a cupla în poziția ON comutatoarele recapitulați 7.1.4 .
3. Fiecare deranjament, se referă la o anumită lucrare practică. Din acest motiv, numai
după ce se va efectua lucrarea, va fi posibilă simularea deranjamentului dat. În
continuare, mai jos, sunt suprapuse clar lucrările și deranjamentele în un tabel.
Deranjament Lucrare
1 Lucrare 1
2 Lucrare 1
3 Lucrare 3
4 Lucrare 4
5 Lucrare 4
6 Lucrare 2
7 Lucrare 3
8 Lucrare 4
4. Setați în poziție ON comutatorul și localizați deranjamentul (blocajul).

7.5 ANEXA A: SOLUȚII PENTRU PROFESOR
Următoarele pagini conțin soluțiile la întrebările din lucrări.
7.5.1 Lucrarea 1: Modulația în amplitudine a unui semnal analog
Oscilloscope 1
a. este un semnal distorsionat în urma zgomotelor din canalul de transmisiuni.

Oscilloscope 2
10.Referindu-vă la Oscilloscope 2. Semnalul în punctul TP20:
c. este un semnal recepționat după ce a fost filtrat pentru a reduce distrosiunea de canal.
7.5.2 Lucrarea 2: Modulația în Amplitudine a semnalelor digitale
Oscilloscope 3
Oscilloscope 4
8. Referindu-vă la datele din Oscilloscope 3. Alegeți afirmația corectă:
c. În sistemele de transmisiuni prin fibre optice, semnalele digitale

sunt preferabile față de cele analogice deoarece semnalul informațional
nu este supus efectului atenuării de canal.
9. Referindu-vă la datele Oscilloscope 4. Afirmați că semnalul în punctul TP10:
c. trece prin comparator pentru a fi conform cerințelor semnalelor digitale.

7.5.3 Lucrarea 3: Modulația în frecvență
Oscilloscope 5
Oscilloscope 6
a. un semnal a cărui frecvență variază în funcție de valoarea instantanee a

frecvenței semnalului în TP1.
a. informația pe care dorim sa o transmitem conținută in frecvența semnalului.
10. Referindu-vă la Oscilloscope 5. Alegeți afirmația corectă referitor la semnalele

modulate în frecvență (FM):
c. Semnalele FM sunt mai puțin afectate de zgomot față de cele AM
12. Referindu-vă la Oscilloscope 6. alegeți afirmția corectă:
b. La recuperarea unui semnal FM, circuitul VCO dă o tensiune proporțională
cu frecvența semnalului de intrare..

7.5.4 Lucrarea 4: Modulația Impulsurilor în lățime (PWM)
Oscilloscope 7
c. un semnal PWM.
b. informaţia pe care dorim să o transmitem conţinută în lăţimea fiecărui impuls.
11. Referindu-vă la Oscilloscope 7. Alegeți afirmația corectă:
c. Pentru a extrage informațiile semnalului PWM se folosește un filtru trece jos

pentru a extrage valoarea medie.
7.5.5 Lucrarea 6: Simularea Deranjamentelor
Simularea prin comutarea SWT1
Cu această eroare, semnalul sinusoidal de 1KHz este anulat. Prin urmare,

această eroare afectează toate modurile de funcționare, cu excepția modulării în
amplitudine a semnalelor digitale.
Comutarea SWT2
Această eroare produce eliminarea câștigului amplificatorului de ieșire și,

astfel, va afecta toate practicile.
Comutarea SWT3
Incidența acestei defecțiuni apare în modulatorul de frecvență și afectează

VCO, provocând funcționarea incorectă a acestuia.
Comutarea SWT4
Această defecțiune afectează filtrul de ieșire și astfel efectul acestei erori

afectează și toate modurile de funcționare.
Comutarea SWT5
Cu această eroare provocăm o defecțiune în canalul superior. Apare intr-

unul din amplificatoarele interne ale canalului mentionat.
Comutarea SWT6
Prin această defecțiune obținem o defecțiune a circuitului comparator superior.

Comutarea SWT7
Această eroare afectează PLL-ul, așa că atunci când suntem în modul de

modulare a frecvenței, vom obține un semnal defect.
Comutarea SWT8
Cu această defecțiune provocăm o eroare în funcționarea modulatorului de

lățime a impulsului, obținând astfel o ieșire defectuoasă.

M7-EDICOM 6 - Roman

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M7-EDICOM 6 - Roman

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TRANSMISIUNI

PRIN FIBRE OPTICE

Unit ref.: EDICOM-6 Data: Septembrie 2009 Pg: 1 / 43

7 MANUAL PRACTIC ............................................................................................................. 2

Unit ref.: EDICOM-6 Data: Septembrie 2009 Pg: 2 / 43

Acest manual vă va ghida în concepțiile de bază referitoare la comunicații.

Manualul descrie cum corect să utilizați platforma EDICOM-6 și să

- Suportul teoretic a subiectelor studiate.

- Descrierea detaliată a diferenței între blocurile platformei.

- Set de exerciții practice care ajută studenții sa însușească conceptele studiate.

Chiar dacă deja aveți careva cunoștințe referitoare la materialul studiat,

Unit ref.: EDICOM-6 Data: Septembrie 2009 Pg: 3 / 43

7.1.2 Utilizarea în practică a platformei EDICOM-6

Pentru lucru va fi necesar să dispuneți de următoarele accesorii:

 Set fire de conexiune. (prezente în componența platformei)

7.1.3 Sursa de alimentare

7.1.3.1 Utilizarea sursei EBC-100 base unit sau FACO

Pentru a incepe lucru cu EDICOM este necesară o sursă de alimentare cu

2. Asigurați-vă că sursa de alimentare Base Unit sau FACO are comutatorul în

Unit ref.: EDICOM-6 Data: Septembrie 2009 Pg: 4 / 43

7.1.1.1 Utilizarea unei surse de alimentare independente.

Pentru a utiliza platforma EDICOM-6 cu o sursă de alimentare

În toate lucrările se va subînțelege ca se utilizează sursele de alimentare

7.1.4 Studierea simulării deranjamentelor

În majoritatea studiilor de caz, deranjamentele vor fi simulate. Studenții

Unit ref.: EDICOM-6 Data: Septembrie 2009 Pg: 5 / 43

Aceste deranjamente sunt simulate prin cîteva comutatoare ale matricelor

NOTĂ: În toate circuitele, starea de bază a comutatoarelor matricii de

Figura 1. Comutatoarele matricii de deranjamente decuplate - OFF

Figura 2. Comutatoarele matricii de deranjamente cuplate - ON

Unit ref.: EDICOM-6 Data: Septembrie 2009 Pg: 6 / 43

Figura 3. Prezentarea vizuală a platformei EDICOM-6.

Unit ref.: EDICOM-6 Data: Septembrie 2009 Pg: 7 / 43

Figura 4. Schema bloc a platformei EDICOM-6.

Unit ref.: EDICOM-6 Data: Septembrie 2009 Pg: 8 / 43

7.2 TRANSMISIUNI PRIN FIBRE OPTICE

7.2.1 Fibre Optice, generalități

Studierea fibrelor optice se referă la transmisiunea sau ghidarea luminii

Legea reflexiei interne Totale spune, că o rază de lumină, căzînd pe

Figura 5. Refracția și reflecția

Unit ref.: EDICOM-6 Data: Septembrie 2009 Pg: 9 / 43

7.2.2 Modulația în Frecvență FM

Modulația în frecvență, presupune modificarea frecvenței purtătoarei

Orice semnal informațional transmis va fi afectat de zgomot și atenuat

În cazul modulației în amplitudine, infromația se conține în amplituda

În cazul modulației în frecvență, în schimb, informația utilă este conținută

Deoarece receptorul FM este creat cu scopul de a nu fi sensibil la variațiile

Pentru a crea un semnal FM, este necesar un modulator de frecvență, care

Unit ref.: EDICOM-6 Data: Septembrie 2009 Pg: 10 / 43

7.2.3 PWM, Modulația Impulsurilor în Lățime (durată)

În cazul modulației impulsurilor în Lățime(durată), PWM (pulse width

Modulația impulsurilor în lățime mai este cunoscută ca pulse length modu-

Unit ref.: EDICOM-6 Data: Septembrie 2009 Pg: 11 / 43

Figura 7. Semnal PWM

Unit ref.: EDICOM-6 Data: Septembrie 2009 Pg: 12 / 43

7.3 DESCRIEREA GENERALĂ A PLATFORMEI EDICOM-6 BOARD

7.3.1 Funcții de bază

Platforma EDICOM-6 board permite utilizatorilor să studieze conceptele

 Transmiterea și recepția integrate în o singură platformă.

 Două canale independente cu mediu de transmisie prin fibre optice.

 onectoare de complexitate oasă la fibre optice, în scopul simplificării sarcinilor.

 Suportul a două tipuri de modulație diferită:

- Modulația în Frecvență (Frequency modulation, FM)