SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

PROTECTOARE MIG-MAG ALTE DOCUMENTE

SUDAREA ÎN MEDIU DE
GAZE PROTECTOARE MIG-
MAG

6.3. TOPIREA MATERIALULUI PATRUNDEREA SI FORMA

CORDONULUI

Baia topita se deplaseaza odata cu arcul electric cu o viteza egala cu

viteza de sudare. Topirea si solidificarea materialului are un ritm bine
definit. Topirea materialului de baza si a vîrfului electrodului este un
proces bilateral astfel picaturile desprinse de pe vîrful electrodului vor
ajunge totdeauna în baie de sudura.

Forma unei bai topite este reprezentat în figura 6.17

Figura 6.17 Dimensiunile caracteristice ale unui cordon de sudura

Dimensiunile caracteristice ale unei bai de sudura sunt reprezentate în

figura de mai sus daca aceste dimensiuni variaza între anumite limite
restrânse în cazul sudarii cu parametrii regimului de sudare stabilizata.
Aceste dimensiuni sunt în functie de parametrii regimului de sudarea, de
grosimea materialului de baza respectiv de proprietatile fizice si termice
ale materiualului de baza. Dintre aceste parametrii cele mai importante
sunt: intensitatea curentului de sudare, tensiunea arcului electric si viteza
de sudare.

Latimea baii respectiv a cordonului de sudura depinde de tensiunea

arcului, de viteza de sudare si în mai mica masura de unghiul de înclinare
a pistoletului de sudare si de lungimea libera a sârmei electrod.

Patrunderea este functie de natura gazului protector si creste odata cu

cresterea curentului de sudare.(vezi figura 6.18)

Figura 6.18 Forma patrunderi la sudareai cu electrozi fuzibili în cazul diferitelor gaze
protectoare

a) argon. b)helium c)bioxid de carbon

Forma patrunderii în cazul sudarii cu diferite amestecuri de gaze protectoare este

858c26i reprezentat în figura 6.19.
 Figura 6.19. Forma patrunderii pentru diferite gaze si amestecuri de gaze

Daca dorim sa avem o patrundere mare la realizarea unor cordoane

( sudarea în mediu de CO2 este acest procedeu) atunci la sudarea
radacinii a unui cordon cap la capcare se realizeaza din mai multe treceri
respectiv sudarea unui cordon de colt sanfrenat dau astfel de fectori de
forma ( b/h) care conduc la aparitia unor fisuri. La realizarea astfel de
cordoane este foarte important alegerea acestor dimensiuni.
Recomandarile sunt trecute în diagrama din figura 6.20

Figura 6.20 Recomandari de alegere a formei cordonului

Arcul electric actioneaza cu o forta destul de mare asupra baii În acest loc
baia se scufunda sub nivelul componentelor formând un craterde sudura
care este în prelungirea sârmei electrod. Metalul topit de la acest loc cald
se deplaseaza în sens invers deplasarii electrodului (sensul de sudare) si
se solidificaDeci craterul de sudura se formeaza în continuu în timpul
sudarii dar în acelasi timp si dispare din cauza topiturii de pe vîrful
electrodului.

Nasterea craterului este favorizat de intensitatea mare a curentului, tensiune mica a

arcului, elemente de aliere exoterme (prin aliere produc caldura) si marirea
continutului de oxigen în arc. Frânarea nasterii craterului sunt procesele sau
materialele care reduc tensiunile superficiale respectiv maresc vâscozitatea bai
topite..

Formarea craterului tine în miscare baia de metal topit care favorizeaza procesul
metalurgic al procesului de sudare.

Crater de sfârsit de cordon se formeaza la întreruperea arcului. Formar craterului de

sfârsit de cordon este eliptic.Este mai lung cu cât viteza de sudare este mai mare..
Craterul de sfârsit de cordon este concentrator de tensiune. În imediata apropiere
pot aparea pori, sectiunea este mai mica deci si rezitenta portiunii este mai mica Din
aceste cauze este bine ca ele sa fie eliminate fie prin încarcare fie prin placute de
început si sfârsit de cordon

La surse moderne exista metoda automata de eliminare a craterului de sfârsit de

cordon, dupa oprirea procesului arcul mai arde un timp încarcând craterul.

6.3.1 TOPIREA VÂRFULUI ELECTRODULUI

La capatul electrodului se formeaza o picatura de metal topit energia sau

caldura data este pe de o parte arcul electri iar pe de alta parte efectul
Joule a rezistentei capatului electrodului parcurs de curentul de sudare si
datorita fortelor care actioneaza asupra acestei picaturi for,mate aceasta
paraseste vârful electrodului si ajunge în baie.(vezi figura 6.21 respectiv
6.22)
 Figura 6.21. Degajare de caldura prin efect Joul si arc electric

Daca lungimea libera creste se observa ca datorita efectului Joul Capatul

electrodului s-ar încalzi la cca 3200 0C La 25000C otelul se evapora si prin
aceasta se reduce lungimea arcului (ezi linie întrerupta) daca se reduce
curentul se modifica unghiul α în α' si temperatura finala este în jur de
20000C.ceea ce conduce la un regim de sudare acceptabil.

Figura 6.22. Fortele care actioneaza asupra picaturii care se formeaza la capatul
electrodului.
1.- efect Pinch 2.-tensiune superficiala 3. -forta electrostatica. 4.-forta gravitationala.
5.-vâscozitate 6.-forta de inertie. 7.- fortele de reactie a aburilor metalici. 8. forta de
aspiratie a coloanei de plasma. CS.-formarea picaturii. -M.-piesa. E.-sârma electrod

6.4.TEHNOLOGIA SUDARII MIG-MAG

6.4.1. SÂRME ELECTROD

Este necesar respectarea urmatoarelor reguli:

trebuie sa fie suficient de elastic ca sa se dessurubeze fara ca sârma sa primeasca

deformatii

sa fie suficient de rezistent sa ajunga pâna la pistolet fara deformatii

trebuie sa fie curat (fara rugina, uleiuri, vopsele etc.)

stratul de cupru sa fie uniform

stratul de cupru sa nu permite corodarea sârmei

suprafata sârmei sa nu prezinte zgârieturi, sa fie neted

tamburul trebuie sa fie standardizat

înfasurarea sârmei sa fie spira lânga spira

sârma electrod nu pot fi înnadit

daca se taie o spirâ aceasta nu are voie sa mareasca diametrul numai cu cca 100
mm vezi figura 623. si figura 6.24.

Figura 6.23 Masurarea pasului a doua spire adiacente

 Figura 6.24 Cresterea diametrului sârmei

ambalarea si pastrarea în folie si cutie soc uscat

Electrozi pot fi :

sârma plina

sârma tubulara

electrod banda

   productivitate ridicata10-15%

   prin modificarea pulberii se pot obtine o paleta mare de compozitie chimica

   stropirea mai redusa.

   suprafata cordonului mai neted

   consum de energie mai redus

   poate fi utilizat si în curent de aer pâna la 12 m/s

  

Dezavantajele sîrmelor tubulare

   la sudare se produce un fum mare care deranjeaza operatie de sudare

   trebuie respectat cu strictete parametri tehnologici de sudare

   sunt scumpe
    sunt higroscopici

Câteva variante constructive sunt prezentate în figura 6.25.

Figura 6.25 variante constructive de sârme tubulare

Ordinea operatiilor

     preîncalzire

     reglarea parametrilor de sudare

     realizarea cordonului (rînduri, straturi)

     operatii post sudare (tratamente termice, indreptare, prelucrare)

6.5 UTILIZAREA PROCEDEULUI

1.Realizarea radacinii când aceasta este expusunui atac coroziv. O sina suport
asezata sub cusatura sudata produce o stationare a gazului protector. Acelasi efect
se obtine cu ajutorul unui dorn de distantare (la cusaturilor circulare) sau folosind o
banda de lipit (folie de aluminiucu tesatura din fibra de sticla) figura 6.26
 Figura 6.26 Asigurarea protectiei radacinii

O cantitate mica de gaz protector se poate scurge sub cusatura prin rostul
înca nesudat. Daca aceasta scurgere este oprita printr-o sina suport,
atunci în canalul sinei poate sa se acumuleze o cantitate suficienta de gaz
protector. Radacina nu se oxideaza si ramâne curata. sina reprezinta
totodata un suport pentru greutatea baii topite si se evita formarea
excesului de patrundere.

Defecete:

Otel crom -nichel partea inferioara a cusaturii de radacina este oxidata.

Se produce coroziune. Alte metale: formarea necorespunzatoare a
stratului de radacina.

2.Daca din motive de coroziune sau alte motive radacina nu poate fi

obtinuta fara sa fie oxidata asa cum este prezentat mai sus, atunci
trebuie ca partea inferioara a cusaturii sa fie si ea protejata cu un curent
de gaz. Problema principala este alegerea corespunzatoare a gazului
protector. Solutii sunt prezentate în figura 6.27.

În acest caz, pentru protejarea radacinii (spre exemplu la piese mari) în

partea inferioara a cusaturii se sufla gaz printr-o duza, respectiv un
suflator (vezi figura din stânga). În cazul sudarii mecanizate sina suport
este prevazuta cu gauri care permit curgerea gazului protector în partea
inferioara a stratului de radacina (vezi figura din mijloc). În cazurile
deosebit de dificile sunt protejate cu gaz ambele parti ale cusaturii de colt
(vezi figura din dreapta)
 Figura 6.27 metode de protectie cu gazprotector a radacinilor

Defecte ca la punctul 1.

3. Pentru dozarea gazului de protectie a radacinii cu o precizie ridicata se va folosi

neaparat un reductor de presiune dotat cu dispozitiv de presiune dotat cu dispozitiv
de masurarea debitului figura 6.28

Figura 6.28. Masurarea debitului de gaz protector pentru protajarea radacinii

Defecte: Pe alocuri cusatura nu este patrunsa

4. Daca se constata prezenta porilor în cusatura sudata se vor înlocui garniturile

pistoletului (vezi figura 6.29
 Figura 6.29 Metoda de inlocuire a garniturii de etansare a circuitului de apa

Defecte: Pori

5. Este necesar ca arcul electric sa se situeze întotdeauna în mijlocul clopotului de

gaz protector (vezi figura 6.30)

Figura 6.30 pozitia arcului electric la sudare MIG-MAG si WIG

La sudarea WIG electrodul de wolfram trebuie sa fie asezat în centrul duzei de gaz.

La sudarea MIG-MAG trebuie urmarit pozitia centrala a duzeisi a duzei de contact si

sârma electrod care poate sa se îndoaie

Defecte : pori
6. Dupa stingerea arcului, mentineti înca putin timp, în directia cusaturii în curs de
racire, astfel încât curentul gazos sa actioneze înca asupra capatului metalului
depus (vezi figura 6.31)

Figura 6.31 protectia capatul sudurii

Este important ca baia de sudare înca lichida sa se solidifice într-o

atmosfera de gaz protector si nu în aer, unde se oxideaza. Stingeti arcul
de sudare nu prin îndfepartarea pistoletului ci prin actionarea
întrerupatorului montat pe pistolet

Defecte: Oxidarea capatului cusaturii, oxidarea craterului final

7. Înainte de sudare trebuie îndepartati de pe peretii si zonele învecinate

ale rostuluiorice urma de grasime, murdarie sau alte impuritati. Utilizarea
materialelor de adaos uscate si curate. Cu cât materialul de baza este mai
valoros cu atât degresarea trebuie facuta cu mai multa grija..
 Figura 6.32. Efectul murdariei în vecinatatea cordonului.

În conditile termice de la sudare, impuritatile se descompun cu formare

de gaze, care viciaza atmosfera gazului protector si ca urmare iau nastere
pori. Acest lucru este deosebit de critic în cazul aluminiului, întrucât
produsele de ardere contin hidrogen, care genereaza pori. O situatie
critica se produce si în cazul otelurilor crom-nichel, atunci când produsele
de ardere contin carbon, în acest caz se poate produce o carburare si o
deteriorare a metalului de baza

Defecte. Pori

8. Prinderea provizorie se sudeaza cu un rost anume ales si un numar suficient de

mare de prinderi, pentru a evita deformarea cusaturii (vezi figura 6.33

Figura 6.33. Prinere provizorie cu sudura

Cusaturile sudate se contracta în toate directiile. Acolo unde contractia nu
poate sa se produca prin modificarea dimensiunilor sau prin deformari,
acolo apar tensiuni.

Dupa prinderea provizorie, rostul cusaturii de radacina trebuie sa fie

destul de mare ca sa permita patrunderea cusaturii sudate. Prinderile
provizorii trebuie sa fie atât de solide încâtsa nu permita ruperea lor la
lucrarile de sudare ulterioare.

Defecte: deformari, tensiuni mari, radacina nepatrunsa

9. Depozitarea tuturor materialelor de adaos într-o încapere uscata La

locul de sudare, despachetati doar necesarul pe o zi (figura 6.34)

Figura 6.34 depozitarea materialelor de adaos

În încaperile umede, sârmele de sudare ruginesc iar stratul de oxizi de la

sârmele de aluminiu absoarbe umiditate. Toate impuritatile actioneaza în
acelasi fel ca rugina si si umiditatea.În arc ele se descompun, viciaza
atmosfera gazului protector si duc la reactii nedorite în metalul depus

Defecte. Pori

10. Frâna care regleaza avansul sârmei nu trebuie trasa prea tare. Se
regleaza doar ca bobina bobina sa nu se roteasca libera, atunci când se
întrerupe transportul sârmei
 Figura 6.35 Reglarea desfasurarii sârmei electrod

La o forta de frânare prea mica, sârma se desfasoara în continuare si

spirele s-ar din tambur. lLa o forta de frânare prea mare, motorul de
avans al sârmei este suprasolicitat.

Defect: Avansul sârmei este perturbat. Sudarea este îngreunata sau nu

poate fi deloc executata.

11. Rolele de la dispozitivul de avans al sârmei trebuie strânse numai atât

ca în cazul functionarii avansului, bobina sa poata fi retinuta înca de
mâna. Se vor respecta instructiunile sistemului suplimentar de reglare,
(vezi figura 636)

Figura 6.36. Reglarea fortei de strângere a sârmei

Daca forta de presare este prea mare, atunci se poate ajunge la
deformarea sârmei. Daca sârma este cuprata, portiuni fine de cupru se
pot desprinde, si pot infunda spirala de ghidaj (bowden sau tub de teflon).
Daca forta de presare este prea mica, datorita rezistentei prea mari a
sistemului se poate ajunge la alunecarea sârmei pe rolele de avans. În
acest caz avansul sârmei se întrerupe

Defecte: avansul sârmei se întrerupe partial

12. Se vor utiliza role de avans cu dimensiuni corespunzatoere

diametrului sârmei. Se va controla pozitia rolelor de avans. Înlocuiti din
timp rolele uzate (figura 6.37)

Figura 6.37. Pozitia rolelor de avans sârma

Rolele de avans transmit forte de iompingere prin frecare, asupra sârmei

de sudare. Chiar daca suprafetele care transmit forta sunt durificate, cu
timpul apare o uzura. La o uzura foarte avansata, rolele de avans se ating
între ele. În acest caz, forta de presare nu mai poate actiona asupra
sârmei. Daca doua role, prevazute cu canalele respective, sunt deplasate
una fata de cealalta, atunci suprafata sârmei se deterioreaza si pot sa se
desprinda aschii

Defecte. Alimentarea cu sârma se face defectuos si neuniform, o uzura

mai mare în sistemul de avans al s'rmei, desprindere de aschii de pe
suprafata sârmei.

13. De la rola de avans si pâna la duza de contact, sârma de sudura

trebuie, condusa printr-un dispozitiv corespunzator de alimentare (furtun
de teflon, sau spirala de otel), al carui diametru interior se alege în functie
de diametrul sârmei. Acest dispozitiv de alimentare trebuie taiat la
dimensiunea potrivita si muchia interioara trebuie debavurata dupa taiere
 Figura 6.38. Sistem de conducere a sârmei electrod

Daca sârme electrod nu este con dusa corect pâna la role de avans sârma
de sudare sufera îndoituri. Daca diametrul interior al furtunului de
alimentare este prea mare în comparatie cu diametrul sârmei atunci
sârma se poate îndoi pe acest parcurs. În schimb daca este prea mic,
atunci frecarea devine prea mare la curbarea furtunului

Defecte: Avans neuniform al sârmei, îndoituri pe sârma, deteriorarea

suprafetei sârmei.

14. Periodic se purjeaza furtuna de ghidaj al sârmei cu aer comprimat

uscat, în vederea eliminarii particulelor antrenate. Acest lucru se
recomanda a fi efectuat când se monteaza unei noi bobine de sârma (vezi
figura 6.39.)

Figura 6.39. Purjarea furtunului de ghidaj a sârmei

Tocirea sârmei are loc prin frecarea ei pe rolele de avans (mai ales daca
acestea sunt uzate) pe duzele de conducere a sârmei (mai ales daca
sârma nu este bine centrata) si în furtunul de ghidaj al sârmei de sudare (
mai ales daca acest furtun este dotat cu spirale de otel pentru ghidaj
respectiv daca furtunul este puternic încovoiat). Particulele desprinse ca
urmare a frecarii pot sa se acumuleze în furtun si maresc rezistenta
acestuia la trecerea sârmei, pâna la oprirea completa a avansului acesteia

Defecte: avans neregulat al sârmei, sau avansul sârmei se opreste complect.

15. La schimbarea duzelor sau la curatirea acestora utilizati unelte corespunzatoare

scopului-de exemplu chei de marime potrivita pentru strângerea piulitelor, ace sau
burghie de curatire potrivite. Se va folosi cleste special destinat acestui scop.

Figura 6.40. Cleste special pentru curatirea duzei

Clestele din figura 6.40 are 4 functii:

curatirea duzei de gaz (îndepartarea stropilor metalici de pe peretele interior)

demontarea prin tragere sau desurubare a duzei de gaz;

strîngerea la însurubarea duzei de contact;

taierea sârmei de contact

Defecte: vatamarea pieselor pistoletului prin folosirea uneltelor nepotrivite

16.Se stropeste în mod curent duza de gaz cu o substanta de separare

care împiedica aderarea pe ea a stropilor metalici. Se va avea grija sa nu
înecam orificiul de iesire a gazelor din pistolet. În loc de stropirea cu o
substanta de separare, puteti folosi o pasta de protectie a duzei ( a se
afunda capul duzei numai la 2-3 mm în pasta)
 Figura 6.41. Intretinerea duzei de gaz

Substanta de acoperire trebuie sa umecteze doar peretii interiori ai duzei,

dar nu în cantitate mare pentru ca aceasta substanta sa nu se acumuleze
în orificiul de evacuare a gazelor sau în corpul duzei

Defecte. Stropi metalici aderenti în duza de gaz. Pori.

17.Se indeparteaza la intervale regulate stropii metalici care s-au lipit în

interiorul duzei de gaz. Se va avea grija ca în partea inferioara a corpului
duzei de gaz sa nu se formeze punti din stropi metalici (vezi figura 6.42)

Figura 6.42. Formarea inelelor din stropi

Depunerea de stropi metalici produce o insuficienta acoperire cu gaz

protector a baii de sudare. Chiar o cantitate mica din acesti stropi poate
perturba curgerea laminara a gazului, provocând vârtejuri. Acumularile
mari de stropi metalici în partea posterioara a duzei pot înfunda orificiile
de iesire a gazului protecor si în cel mai rau caz, pot forma punti care
conduc curentul la atingerea piesei, mai ales daca si partile izolate ale
duzei sau ale corpului duzei sunt si cele vatamate.

Defecte: Formare de pori. Se formeaza scurtcircuit sau arc electric între duza de

contact si duza de gaz.
18. Se va regla în asa fel timpul de ardere al arcului electric încât, dupa stingerea
arcului, sârma sa nu se lipeasca pe baia de sudare solidificata, dar arcul sa nu arda
pâna la iesirea sârmei din duza de contact. (vezi figura 6.43. )

Figura 6.43. Reglarea timpului de ardere

La capatul fiecarei cusaturi, arcul de sudura trebuie sa mai arda chiar

când avansul sârmei s-a oprit. În caz contrar sârma se lipeste de baia de
sudare solidificata. Timpul liber de ardere poate fi reglat pe aparatul de
sudura, în functie de felul materialului de sudat si de diametrul sârmei.

Defecte: sârma se lipeste de baia de sudare în curs de racire sau, sârma se lipeste
de duza de contact:

19. Prin reglarea corecta a parametrilor de sudare (corelare corecta între tensiune si
avansul sârmei) la tabloul de comanda al aparatului de sudare, realizati o ardere
linistita si stabila a arcului.valori orientative în tabelul de mai jos.
Reglarea gresita a parametrilor, are drept rezultat un arc instabil si improscarea de
stropi metalici care pe lânga faptul ca reclama o prelucrare ulterioara pentru
îndepartarea lor, mai perturba si formarea corecta a perdelei de gaz protector

Trebuie sa va bazati pe vazul si auzul Dvs.

Defecte: Pori, împroscari, cusaturi cu aspect neuniform, patrundere

insuficienta.

20.Pentru oteluri nealiate si slab aliate se vor mentine parametri de

sudare în limitele prescrise. Se va evita topirea sârmei, folosind un curent
de sudare prea mare. Se va ia în considerare si pozitia de
sudare.respectiv valorile prezentate în tabelul mai jos,

La sudarea MAG sudorul nu poate fi impiedecat, dim punct de vedere

tehnic, sa lucreze cu o viteza mare de avans a sârmei, pentru a realiza un
randament de depunere ridicat. Cantitate mare de metal trebuie însa
depusa în rost în conditii controlate si fara defecte. Limitele randamentului
de depunere sunt determinate de grosimea pieselor, de forma rostului, de
pregatirea cusaturii si de pozitia de sudare.

Defecte: Patrundere defectuoasa, în cel mai rau caz lipsa de topire.

21.Se va respecta distanta dintre piesa de sudat sicapatul duzei de contact
(lungimea libera a sârmei de sudare) În cazul arcului cu pulverizare (spray arc) ea
trebuie sa aiba valoarea de 18 la 20mm în cazul arcului scurt de 14 mm. Cazurile
speciale: o distanta prea mare reduce pericolul unei strapungeri la tablele subtiri, o
distanta mica îmbunatateste patrunderea cusaturii la tablele groase.

Cu cresterea lungimii capatului liber, patrunderea scade. În afara de

aceasta, este îngreunata mentinerea sârmei si a perdelei de gaz de
protectie în pozitia centrala. Daca capatul liber este prea mic poate avea
loc o supraîncalzire a baii de sudare, o suprasolicitare termica a
arzatorului si depunerea de stropi în interiorul duzei

Defecte: patrundere insuficienta, supraîncalzirea baii de sudare.

22.Se ia în considerare "efectul de cos" la pozitia verticala si

ascensiuneaperdelei de gaz ca urmare a efectului termic provocat de o
baie de sudare de dimensiuni mari. Se va evita baile de sudare prea mari.
(vezi figura 6.44.)
 Figura 6.44. Formarea "efectului de cos"

La cusaturile verticale poate sa se produca un curent ascendent al aerului

cald, care poate antrena si gazul protector. La cusaturile orizontale pot sa
ia nastere bai de sudura de mare întindere în urma pendularii arzatorului,
când se sudeaza stratul de acoperire..În acest caz perdeaua de gaz nu
poate proteja în intregime baia de sudare, mai ales atunci când datorita
temperaturii ridicate a baii însasi, gazul protector este încalzit si în urma
ascensiunii lui se produc turbulente.

Defecte: Insuficienta acoperire a baii de catre perdeaua de gaz protector.

Pori.

23.Nu se tine arzatorul prea înclinat, ci mai degraba perpendicular pe

suprafata piesei. (vezi figura 6.45.)

Figura 6.45. Inclinarea arzatorului

Daca curentul de gaz protector bate prea înclinat pe suprafata piesei
(figura din stânga) atunci exista posibilitatea ca aerul sa fie aspirat în
spatiul arcului datorita unui "efect de injectare". Perdeaua de gaz
protector este în acest caz perturbata. Urmarea este ca se produc pori în
cusatura (foarte predispuse sunt în special materialele de baza din
aluminiu ) de asemenea se formaeza oxizi pe suprafata cusaturii (se
poate observa la otelurile crom-nichel)

Defecte: Pori, formarea oxizilor pe suprafata cusaturii.

24. Nu se lasa distanta prea mare dintre duza de gaz si suprafata piesei
de sudat

Vezi figura 6.46.

Figura 6.46. Pozitia relativa duza de gaz piesa

Daca distanta este prea mare, atmosfera de gaz protector nu mai este
asigurata în spatiul arcului si la suprafata baii de sudare. O marire a
debitului de gaz este doar partial eficienta în acest caz si pe deasupra si
costisitoare. Prin anumite dispozitive cum ar fi "lentilele de gaz" la
sudarea WIG, sau alte dispozitive similare, acestea permit asigurarea unei
curgeri laminare a gazului protector, fara turbulente, pe o distanta relativ
mare.

Defecte :pori

25. Influenta pozitiei arzatorului asupra patrunderii cusaturii (vezi figura 6.47)
 Figura 6.47.Directia de sudare. Patrunderea

Forma si adâncimea patrunderii depind de mai multi factori: diametrul

electrodului, lungimea arcului de sudare, viteza de sudare, felul gazului
protector, grosimea materialului de baza. Daca acesti parametrii sunt
constanti, mai are influenta si înclinatia arzatorului fata de diractia de
sudare. La sudare arzatorului înclinat înainte, patrunderea este mai mica
(avantajos în cazul straturilor de radacina si la sudarea tablelor subtiri, la
cusaturi de colt efectuate într-o singura trecere, la sudarea otelurilor crom
nichel cu energie liniara mica). La sudare cu arzatorul înclinat înapoi,
patrunderea e mai mare (avantajos la sudarea în pozitia orizontala
straturilor de umplere la sudurile de colt de grosimi mai mari, la sudarea
straturilor de completare a radacinii)

Defecte: patrundearea prea mica patrunderea preamare.

26.Se va evita cusaturile late la care este necesara pendularea

arzatorului. Nu permitati curgerea în avans a baii de sudare (vezi figura
6.48.)
 Figura 6.48. Modul de realizare a straturilor

Arcul trebuie sa topeasca flancurile rostului si stratul de radacina si nu are

voie sa arda pe baia de sudare care se formeaza. În caz contrar se
produce o lipsa de topire laterala. Acest lucru se poate întâmpla daca
unghiul de deschidere al unui rost în V este prea mic sau, daca viteza de
topire a electrodului este prea mare sau daca viteza de sudare este prea
mica, dar în special atunci când se comit simultan toate cele trei greseli
mai sus enumerate.

O alta posibilitate de formarea defectelor : O baie de sudare prea întinsa

nu mai este protejata de gazul protector.

Defecte: lipsa de topire, pori.

27.Sudurile de colt executate în pozitia orizontala în jgheab trebuie sa

aiba o grosime de maxim 6 mm (dimensiunea a) si sa fie sudate numai
într-o singura trecere. Sudurile de colt mai groase se executa în mai
multe straturi. Straturile intermediare si de acoperire se executa sub
forma de cusaturi (treceri) depuse fara pendulare. (vezi figura 6.49.)

Figura 6.49 Realizarea cordoanelor de colt

La sudurile de colt groase, realizate într-un singur strat exista pericolul

defectelor prin lipsa de topire laterala si o patrundere insuficienta, atunci
când arcul arde pe baia în curs de formare. Prin tehnica trecerilor fara
pendulare acest pericol poate fi evitat. Chiar la o examinare vizuala
beneficiarul sau verificatorul îsi poate da seama ca nu exista lipsa de
topire laterala care ar fi putut apare la un mod de lucru incorect.

Defecte: O prindere insuficienta, lipsa de topire laterala

28.Daca se executa suduri de colt la îmbinarea tablelor de grosimi

diferite, trebuie sa modificati în asa fel înclinatia arzatorului, ca acesta sa
fie îndreptat mai multe spre tabla mai groasa (el ramâne îndreptat spre
punctul de radacina figura 2.) sau se va mentine unghiul de înclinatie de
450 dar arzatorul se deplaseaza cu 2-3 mm spre tabla mai groasa (vezi
figura3)

Figura 6.50. Cordoane de colt la componente de grosime diferita

Daca tablele de grosime diferite se sudeaza în modul prezentat în figura 2

, atunci la valori mici ale curentului de sudare (corespunzator tablei
subtiri), tabla mai groasa nu este patrunsa suficient. În acest caz apar
defecte de lipsa de topire. Daca se foloseste curent mai mare
(corespunzator tablei mai groase) se poate ajunge la crestaturi marginale
sau chiar la strapungeri ale baii la tabla mai subtire. La suduri de colt
orizontale, tabla mai groasa ar trebui asezata orizontal, astfel ca baia de
sudare sa nu provoace strapungeri în nici un caz

Defecte: Crestaturi marginale, lipsa de topire

29.Daca se sudeaza vertical descendent, atunci se diminuieaza tensiunea

si micsorati cu cca 30% viteza de avans a sârmei, fata de valorile folosite
la sudarea în pozitie orizontala si totodata fara pendulari (tras liniar)
totodata se impiedica curgerea baii de sudare care s-a diminuat, efectând
repede o cusatura lineara
 Figura 6.51 Sudura de colt vertical descendent

La sudarea în colt în pozitie vertical descendent, exista pericolul ca baia

de sudure sa curga, daca ia dimensiuni prea mari. Pentru a micsora
dimensiunile trebuie sa se diminueze randamentul de topire. Dar pentru
ca sudarea trebuie efectuata în acelasi timp, în conditii de vâscozitate
avansata, în vederea unei solidificari mai rapide a baii, se limiteaza
grosimea cusaturii printr-o singura trecere la 3,5 mm

Sudurile de colt mai groase efectuate în aceasta pozitie trebuie realizate

prin mai multe cusaturi liniare

Defecte:Baia de sudare curge înaintea arcului. Patrundere insuficienta la

radacina si în flancuri, în cazul cel mai defavorabil aparitia de defecte.

30. La sudurile realizate într-un singur strat si la sudurile de radacina, o

pozitionare simetrica a pistoletului fata de marginile rostului asigura o
patrundere suficienta a flancurilor fara producerea defectelor cum ar fi
lipsa de topire. La sudurile de umplere si de acoperire trebuie luate în
considerare si cusaturile deja depuse:

În cazul tablelor subtiri (figurile din rîndul de sus figura 6.52) deschiderea
rostului permite în general pozitionarea simetrica a pistoletului de sudare
la depunerea cusaturii sudate. În cazul tablelor mai groase (figurile din
rândul de jos figura 6.52) acest lucru nu mai este posibil, daca
deschiderea rostului este prea mica. Marimea lungimii capatului liber este
o solutie gresita si daunatoare, în cazul arcului cu pulverizare aceasta
lungime nu trebuie sa depaseasca valoarea de 20mm
 Figura 6.52 sudarea straturilor

Defecte: Lipsa de topire laterala, pori (figura b rîndul inferior)

31. Se evita supraîncalzirea prea mare a cusaturii daca:

sudarea se face în pozitie orizontala în jgheab si se realizeaza prin mai multe straturi

procedati la o corelare a vitezei de sudare si a randamentului de topire;

corectati înclinatia arzatorului;

masurati tensiunea arcului la sudare, rspectiv micsorati viteza de avans a sârmei sau
în anumite cazuri procedati la pendularea pistoletului.

Figura 6.53 Supraînaltarea cusaturii

O supraînaltare prea mare a cusaturii se produce atunci când:

se alege o pozitie de sudare prea ascendenta.

viteza de sudare este prea mica, respectiv randamentul de topire este prea mare

înclinatia arzatorului este prea mare si se sudeaza cu arzatorul înclinat înapoit

tensiunea arcului este prea mica si/sau avansul este prea mare

Defecte: O supraînaltare prea mare

32.Trebuie evitat producerea neuniformitati suprafetei cusaturilor de

acoperire prin:

pendularea neîntrerupta;

depunere de mai multe straturi respectiv rânduri;

sudare pe cât posibil în pozitie orizontala în jgheab, se adopta mai degraba o pozitie
mai mult descendenta decât ascendenta (la o cusatura usor urcatoare se ajunge
usor la o supraînaltare prea mare) dar totusi nu trebuie admisa curgerea baii în
avans

la pendulare se zaboveste prea mult la marginile rostului, atât timp cât baia este
prea rece sau stratul realizat printr-o singura trecere;

sectiunea stratului de acoperire este prea mare;

la un randament de topire ridicat se adopta o pozitie de sudare prea descendenta

Defecte: Neuniformitatea suprafetei stratului de acoperire.

33.Se va evita formarea crestaturilor folosind o pendulare corecta

 reducând tensiunii arcului la sudare

executând cusaturile de colt mai groase prin sudarea în mai multe straturi;

îndepartând straturile de rugina de pe metalul de baza în zonele în care se sudeaza;

corectând pozitia pistoletului de sudare;

corelând viteza de topire cu cea de sudare.

Figura 6.55. Prezentarea crestaturii marginale

Crestaturile iau nastere atunci cînd:

pendularea nu este suficient de larga, sau s-a zabovit prea mult la marginea rostului;

tensiunea arcului este prea mare si, în consecinta, arcul se lungeste;

cusaturile de colt realizate într-o singura trecere sunt prea groase si metalul se
depune neuniform;

metalul de baza este prea ruginit sau are arsuri pe suprafata;

s-a adoptat o poztie incorecta a pistoletului;

s-au folosit valori prea mari ale vitezei de topire a electrodului si ale vitezei de
sudare.

Caz special: Daca crestatura a luat nastere în urma unui efect de suflare magnetica,
atunci cablul de racordare la masa de sudare a piesei trebuie mutat, de exemplu, se
face o dubla racordare a piesei, efectul de suflare magnetica se prîntâmpina de
asemenea, prin adoptarea unei înclinari corecte a pistoletului de sudare, se modifica
succesiunea depunerii straturilor
Defecte: Crestaturi marginala

34. Se va evita formarea craterului final:

umplând craterul cu o miscare lenta de du-te-vino a pistoletului de sudare;

întrerupând arcul si lasând ca baia de sudura sa se solidifice si apoi umplând

craterul prin sudare;

în anumite cazuri folositi o placuta de capat

Figura 6.56. Modul de formare a craterului final

Un crater final apar atunci când arcul de sudura este îndepartat prea
devreme sau prea rapid în momentul când baia de sudare înca prea mare

Se va ia în considerare regula 6 care trateaza problema racirii capatului

cusaturii în atmosfera de gaz protector

Defecte: crater final

35.Se va evitat formarea incluziunilor de zgura:

curatînd cu grija rosturile si a zonei îmbinarii;

curatând în repetate rânduri a duzei pistoletului de sudare;

corectând pozitionarea pistoletului de sudare în cursul sudarii, de exemplu

micsorând distanta lui fata de piesa sau micsorându-i înclinatia;
 îndepartând zgura de pe suprafetele cusaturilor depuse, respectiv din rostul de
sudare, înainte de depunerea cordoanelor noi.

Figura 6.57Formarea incluziunilor

Formarea incluziunilor de zgura devine posibila daca:

zgura (de exemplu tunderul, arsura de laminare) sunt antrenate în baia de sudare;

stropii de pe duza pistoletului de sudare cad în baia de metal topit;

pistoletul de sudare este incorect pozitionat în cursul sudarii;

zgura ramasa de la straturile anterioare nu a fost îndepartata total sau partial;

zgura produsa în cursul taierii termice nu a fost îndepartata din rost

Defecte: Incluziuni de zgura

Figura 6.58.Sudarea ]mbin[rilor groase

La sudarea tablelor groase, panoul de comanda al aparatului sudorului

trebuie sa cuprinda un dispozitiv de "reglare lina a cresterii vitezei" pâna
în momentul aprinderii arcului de asemenea o posibilitate de reglare a
timpului de reaprindere precum si un dispozitiv de reglare a timpului de
scurgere a gazului protector, înaintea de aprinderea arcului si dupa
stingerea lui

Se vor efectua suduri de prindere suficient de lungi (min 60 mm) si

suficient de late (4mm) executate chiar înintea opratiei de preîncalzire.
Cusaturile de prindere provizorie fisurate nu se refac prin sudare ci se
îndeparteaza prin craituire arc aer

Straturile de radacina si de acoperire se vor suda fara pendulare (prin

tragerea electrodului)

La realizarea straturilor de acoperire se va acorda o atentie deosebita

coeficientului de umplere (vezi figura 6.68 stânga). Ukltimul strat se
considera cusatura de "afinare"