EFECTELE NEGATIVE ALE ACTIVITATILOR INDUSTRIALE

Dezvoltarea societatii supune mediul inconjurator la 2 tipuri principale de presiuni: 1.urmarea directa a exploziei demografice si a expansiunii oraselor, ritmul rapid si cresterii considerabile inregistrate de industrie, agricultura si alte domenii de activitate, amplificarea circulatiei si a sistemelor de transport si comunicatii, exploatarii intensive si extensive ale resurselor naturale. 2.mai putin agresiva si cu caracter predominant sezonier, care decurge din folosirea mediului inconjurator pentru activitatea de turism si agrement.

INDUSTRIA
Industria polueaza absolut toate mediile (aer, apa, sol), provocand prejudicii sanatatii oamenilor, vietuitoarelor, agriculturii, transporturilor, constructiilor, culturii si c iar ei insisi. In figura 1 se prezinta cateva substante emise de ramurile industriale la nivelul anului 199 !e Gl"b# D"meniul industrial !nergetica !xtractie titei +relucrare titei , +etroc imie !xtractie carbune -etalurgie feroasa -etalurgie neferoasa Industria c imica $ulberi 2".# '.1 SO% $2.% '.1 2.' ".( #.( 1*.$ 1.2 1.' ".* 1'.& CO &.' '.2 %.2 1'.& &1.( ".* ".' *.% 11.2 11.$ NO& ('.1 '.1 '.$ 2.' 1".( ) 1.# 1.1 ".2 (.&
'idr"(arburi

) *2.1 "1.1 &.' '." ) 1." ) ) 1.2

'.& &.1 1&.# (.' 1.& Industria constructii de masini 2.% -ateriale de constructii 2%.( .lte domenii 1*.(

Industria e&tra(tiva polueaza mediul atat in faza de extractie cat si in fazele de preparare, respectiv la maruntire, clasare etc. +e durata extractiilor in subteran sau la suprafata se elimina praf cu continut de silicati, carbune etc, vegetatia este distrusa pe suprafete mari, pot aparea surpari, alunecari de teren. Din operatiile de preparare rezulta alde de steril, ape poluate, praf. .pele poluate deversate in cele naturale produc cresterea continutului in metale grele, praf de carbune, diferite substante c imice anorganice si organice.

Industria ener)eti(a polueaza termic, fonic, electromagnetic, c imic si estetic mediul..stazi energia electrica se obtine din sursele conventionale astfel: &'/ prin arderea titeiului, 2(/ din carbune, 2"/ din gaze naturale, (/ din procese nucleare, "/ din apa.Din ardere rezulta in termocentrale gaze cu continut de 012, 212,21", oxizi de azot, compusi cu arsen, fluor.!nergetica contribuie cu $(/ la efectul de sera deoarece emite $$/ din totalul 012, 1$/ din 03&, */ din 412, (/ din 050. Detine primul loc la emisiile de oxizi de sulf si azot si locul al doilea la emisiile de pulberi.+ulberile se regasesc aruncate la 1')2' 6m distanta iar oxizii de sulf si carbon la peste 1''' 6m fata de locul emisiei.3idrocentralele modifica peisajul, ecosistemele, varietatea si numarul de specii (reduc numarul pestilor), calitatea apei (prin concentrarea in saruri), apa nemaiputand fi utilizata pentru baut..pa acumulata in lacuri si legata prin canale de irigatii a fost uneori cauza raspandirii unor boli datorate dezvoltarii unor paraziti. Industria siderur)i(a elimina pulberi metalice, cancerigene, precum si pulberi nemetalice de 2i12, calcar, carbune, cu alte efecte asupra aparatului respirator, oc ilor, pielii. *etalur)ia ne+er"asa elimina o seri de produsi toxici ca: .c, 0d, 0r, +b, 3g, 4i, 7, -n, 8a, 5, 212.Dioxidul de sulf emis in procesul de fabricatie a cuprului poate fi si de % t 212 9 t 0u. +rin caracterul lui acid distruge clorofila, afecteaza caile respiratorii. Industria (,imi(a emite o multitudine de substante cu diferite toxicitati pentru oameni si medii. 2e elimina in atmosfera compusi cu sulf ca: dioxid si trioxid de sulf din industria acidului sulfuric, mercaptani din rafinarii si petroc imie, idrogen sulfurat, sulfura de carbon. !fectele substantelor c imice asupra mediului biotic si abiotic sunt multiple.!le actioneaza prin aciditatea sau bazicitatea lor, prin idroliza cu umiditatea atmosferica, producand ceata sau compusi toxici, prin potentialul inflamabil c iar la temperaturi relativ scazute al unor compusi (benzinele usoare), prin potentialul exploziv al altora, prin toxicitatea lor c iar la concentratii extrem de scazute in aer sau apa (dioxina). Industria materialel"r de ("nstru(tii polueaza mediul in special prin cantitatile mari de pulberi, ce pot ajunge si la 2'' g 9 m: in 2& de ore..ceste pulberi afecteaza respiratia plantelor si modifica p3)ul mediului pe cativa 6m diminuand masa vegetala, deci productia de cereale, iarba pentru fan, fructe..nual se elimina mii de tone pe 6m:, deoarece procesele te nologice au pierderi de '.") '.$/ din productie sub forma de praf.

Industria alimentara polueaza aerul, apa, solul cu resturile vegetale si animale rezultate din procesele te nologice, cu detergentii utilizati la spalari sau cu alte materiale si produse reziduale.5reonii utilizati ca agenti frigorifici, eliberati in atmosfera, contribuie la distrugerea stratului de ozon. Industria !etr"lului emana gaze, pulberi, 012,21", iar prin folosirea combustibililor pe baza de petrol se dagaja in atmosfera (uneori pana la $/ din totalul cantitatii de petrol), fum, idrocarburi. Industria materialel"r !lasti(e si a +ibrel"r sinteti(e emana gaze de tip vinil si dicloretilamina,compusi greu degradabili precum si sulfura de carbon cu mirosuri care determina stari de disconfort si cu efecte fiziologice nedorite la animale. 2tabilizatorii utilizati la fabricarea +70 (compusi de plumb, cadmiu si ftalati) au efecte cancerigene. ;n aspect dezbatut mai pe larg al poluarii in industrie este industria (elul"-ei si ,artiei.In numeroase tari industriale, oamenii sunt atat de obisnuiti cu artia) fie ca ea le ofera stirile cotidiene, le usuca mainile, le ambaleaza cumparaturile sau le umple cosurile de gunoi ) incat rolul ei in viata de zi cu zi trece practic neobservat. In secolul trecut noile te nologii, costurile in scadere si economiile au permis consumului de artie sa creasca enorm..stazi exista peste &$' de calitati diferite de artie cu destinatii de la cele banale (stersul nasului) pana la cele specializate (filtrarea substantelor c imice). Desi impactul unui singur plic, al unei reviste sau cutii poate parea neglijabil, procesul de producere a lor implica numerosi pasi care sunt o povara grea pentru pamantul, apa si aerul planetei.In 1##( lumea a produs 2## milioane tone artie cantitate ce ar putea umple de "%" ori !mpire 2tate 8uilding, sau ar putea face un teanc care sa ajunga de peste % ori pana la <una si inapoi.In figura 2 sunt prezentati !rimii 1 !r"du(at"ri de ,artie si (art"n si ("ta din !r"du(tia m"ndiala din 199.# Tara 2;. =.+14I. 03I4. 0.4.D. >!?-.4I. 5I4<.4D. 2;!DI. 5?.4@. 01?!!. de 2;D $r"du(tia /mii t"ne0 %*.&(( "1.'1$ 2(.&&' 1%.#*# 1$.#"# 12.1&# #.((# #.1&" %."*& C"ta /10 2# 1' # * $ & " " "

I@.<I. +rimii 1' producatori In lume

(.$"2 22*.%'( 2##.'#2

" (* 1''

+e cap de locuitor,diferentele in consumul de artie sunt si mai izbitoare.In 1##( populatia din 2;. folosea in medie ""$6g artie si carton, in timp ce pentru tarile industriale in ansamblu, cifra era de 1*& 6g. 0ifra globala era de $' 6g,iar pentru tarile in curs de dezvoltare era de 1% 6g.In medie africanii foloseau sub * 6g 9 an . ;n 6g de artie reprezinta aproximativ 22$ de coli de artie. 2)a estimat ca un consum anual de "')&' 6g 9 an este necesar pentru a satisface necesitatile elementare de educatie si consum.3artia este folosita pentru numeroase scopuri..mbalajele de astazi reprezinta aproximativ &%/ din consumul total de artie, tiparitul si scrisul reprezinta inca "'/, presa alte 12/, iar artia igienica si de menaj aproximativ */. Desi consumul tuturor tipurilor de artie a crescut in timp in anii din urma,consumul de artie de scris si de tiparit a crescut mai rapid decat cel de artie de ambalaj si ziar.Din 1#%' consumul global de artie a crescut cu (&/, in timp ce consumul de artie de scris si tiparit a depasit 11'/. @imp de decenii principalii producatori si consumatori de celuloza si artie au fost relativ constanti, 2;., !;?1+., =.+14I. si 0.4.D. detinand rolurile principale.Dar in ultimii 1' ani, tari ca 8?.AI<I., 03I4. si 01?!!. de 2;D au aparut ca importanti participanti.;nii analisti se asteapta ca pana in 2''2 .2I. sa fie cea mai mare regiune producatoare din lume. +roductia unei singure coli de artie presupune numerosi pasi si are multe efecte: de la eroziunea solului si disparitia unor specii cand padurile sunt exploatate in 01<;-8I. 8ritanica sau 03I<!, pana la poluarea aerului de la fabricile de celuloza si incineratoarele de deseuri din =.+14I. sau dioxinele mortale degajate de fabricile de langa lacurile din .-!?I0. de 41?D si ?;2I.. !fectele artiei se raspandesc departe si pot persista decenii sau secole.;nul din cele mai larg recunoscute costuri ale artiei consta in amenintarea la adresa padurilor lumii.+adurea se afla astazi sub un baraj de presiuni, iar apetitul insatiabil pentru artie este major. <umea pierde in prezent aproximativ 1& milioane ectare de padure in fiecare an ) o suprafata mai mare decat >?!0I. ) si zone inca mai mari sunt degradate prin fragmentare, degradarea solului, disparitia speciilor exotice si poluarea.0auzele degradarii variaza mult in diferite regiuni ale lumii, dar

cele principale sunt taierea copacilor pentru celuloza, c erestea si combustibili, ca si defrisarea pentru a face loc padurilor, culturilor.Din lemnul recoltat pentru utilizari B industriale B, &2/ merg la productia de artie. Din aceste procente 2 treimi provin din lemn recoltat anume pentru celuloza in timp ce restul provine de la reziduurile de la joagare.In cele mai multe statistici, aceste reziduuri nu sunt categorisite drept lemn de celuloza si deci nu sunt contabilizate la productia de artie. 5olosirea de reziduuri de lemn la producerea artiei va scadea probabil, deoarece produsele din lemn prelucrat folosesc mai multe reziduuri, iar eficienta taierii creste astfel incat in viitor mai multa fibra va proveni din copaci taiati anume pentru celuloza. In unele parti ale lumii padurile sunt taiate pentru a face loc plantatiilor. In I4D14!AI. unde productia de celuloza a crescut de peste patru ori in ultimul deceniu, peste 1.& milioane ectare de padure naturala au fost inlocuite de plantatii. !xtinderea plantatiilor si a industriei c erestelei a fost puternic subventionata de guvern, de mai multi ani. Date obtinute prin satelit arata ca peste %'/ din focurile care au ars mai mult de 2 milioane de paduri indoneziene in 1##()1##% au fost puse in principal pentru a degaja terenul pentru plantatii de palmier si de lemn de celuloza. 5abricile de celuloza si artie sunt considerate de mult timp vecini rai din cauza aerului urat mirositor si a apei toxice pe care o degaja.5abricile de celuloza si artie din 2;. au una dintre cele mai mari intensitati poluante sau emisii per valoarea productiei dintre cele (& sectoare industriale monitorizate de guvern prin @oxics ?elease InventorC.In numeroase tari in curs de dezvoltare fabricile pot fi c iar mai poluante mai ales daca se bazeaza pe te nologii depasite. 03I4., I4DI. si alte tari asiatice au mii de fabrici mici care nu au nici un sistem de recuperare a substantelor c imice si care varsa lic idul negru netratat direct in cursurile de apa. <a fabricarea artiei sunt degajati o serie de poluanti ai aerului,inclusiv compusi organici volatili,oxizi de azot, de sulf,acetona, metanol, compusi cu clor, 30l, acid sulfuric, particule iritante si monoxid de carbon.0ompusii sulfurosi sunt cei care dau mirosul caracteristic de ou stricat fabricilor de celuloza ce folosesc procedeul cu sulfat.In afara de efectele bine dovedite asupra sanatatii oamenilor si ecosistemelor, unii dintre acesti poluanti ai aerului contribuie la sc imbari climatice, iar altii distrug ozonul. .mestecul emis in ape de lemn dizolvat,c imicale si alti compusi rezultat din interactiunile dintre lemn si substantele de transformare in pasta si de albire, poate reduce nivelul de oxigen

din sistemul acvatic receptor, distrugand astfel organismele acvatice, opacizand apa si crescandu)i aciditatea, degajand substante toxice. In timp ce unele forme de viata sunt ucise imediat, alte efecte sunt pe termen lung si persistente pe,masura ce substantele se acumuleaza si isi fac drum spre oameni prin lantul trofic. +roducerea celulozei si a artiei arunca o umbra ecologica lunga dincolo de impactul asupra padurilor lumii. +entru a produce o tona de artie se taie cel putin 2)".$ tone copaci. @ransformarea lor in artie necesita mari cantitati de energie, apa si substante c imice generand multa poluare a aerului, apei si deseuri solide.

TRANS$ORTURILE
@ransporturile auto, navale, feroviare si aeriene emit o serie de poluanti rezultati din arderea combustibililor: 012, 41x, idrocarburi nearse, dioxid de sulf, alde ide. +e langa acestia mai rezulta si oxizi de plumb la arderea benzinei aditivate cu plumb tetraetil si fum in special la arderea motorinei. .gentii poluanti emisi au diferite influente asupra mediului si sanatatii oamenilor. O&idul de (arb"n se combina cu emoglobina producand oxicarbonism cu manifestari de cefalee, ameteala, astenie, tulburari de vedere, asfixie.<a expuneri continue de %)1& p.p.m.01, posibile in marile aglomerari urbane, se observa cresterea mortalitatii prin infarct miocardic. 'idr"(arburile au efecte diferite,la depasirea unor anumite concentratii provocand narcoza, ameteli, crampe, deces. limite de

Fumul contine particule de carbon si idrocarburi diverse.?educe vizibilitatea, irita oc ii, aparatul respirator..cumulat poate provoca scaderea temperaturii planetei. Di"&idul de (arb"n nu este toxic dar produce scaderea concentratiei in oxigen a aerului si efectul de sera. O&i-ii de sul+ in concentratii mici, sub 1)$ p.p.m. produc iritatiiD peste $ p.p.m. afecteaza aparatul respirator ducand la decese. +oluantii au si alte efecte: altereaza peisajul, constructiile, operele de arta, modifica clima. .stfel sub actiunea 21x, 0a01" din constructii se transforma in 0a21& solubil. 5umul se depune pe cladiri, innegrindu)le. 1xizii de azot afecteaza animalele la concentratii de '.$)1Eg 4129mF. +lantele sunt lezate la concentratii mult mai mari, de &''')*''' Eg 41x9mF. 1xizii de sulf sunt corozivi pentru metale, artie, materiale textile si vopsele pe care le degradeaza. Dioxidul de sulf

face sa dispara musc ii si lic enii, modifica culoarea plantelor spre galben deoarece afecteaza clorofila. !tanul modifica cresterea or ideelor. -ijloacele de transport produc si efecte sonore puternic poluante pentru aparatul auditiv si indirect pentru intreg organismul uman.In !uropa 0entrala si de !st, sursele mobile (in principal traficul rutier) sunt responsabile pentru aproximativ "')*'/ din emsiile de oxizi ai azotului, intre &')#'/ din emisiile de monoxid de carbon, intre "$)#$/ din emisiile de plumb, mai putin de 1'/ din emisiile de particule fine si mai putin de $/ din emisiile de bioxid de sulf (ve iculele emit de asemenea mici cantitati de toxine si substante cancerigene, de exemplu benzen si alde ide). In 8udapesta,de exemplu,mijloacele de transport contribuie cu %'/ la emisiile de monoxid de carbon si plumb,cu *'/ la cele de oxizi ai azotului, cu ($/ la emisiile de idrocarburi si cu 12/ la emisiile de bioxid de sulf. ?atele de crestere a numarului de automobile sunt printre cele mai mari din lume,iar cererea pentru transportul motorizat este probabil sa creasca pe masura ce veniturile populatiei cresc. In !uropa de 7est se asteapta ca ponderea transporturilor rutiere sa creasca rapid o data cu dezvoltarea de noi piete pentru export. .stfel, pe masura ce emisiile din surse stationare sunt aduse sub control, sursele mobile de poluanti vor avea o contributie crescanda la poluarea atmosferei.

AGRICULTURA
.gricultura afecteaza mediul natural prin:lucrarile de imbunatatiri funciare,pesticidele si fertilizantii utilizati in exces,dezvoltarea sectorului zoote nic,preindustrializarea si industrializarea produselor agricole. Dese(arile si asanarile sc imba climatul din zona. 2unt cunoscute consecintele desecarii lacului >reaca in disparitia unor specii de plante si animale. <acul influenta si oscilatiile termice in zona, ceea ce nu se mai intampla in conditiile actuale. $esti(idele sunt substante c imice folosite in agricultura pentru distrugerea daunatorilor sau sunt regulatori de crestere, antractanti si repelanti. .u continuturi diferite de substanta activa si impurificatori, in functie de procesul te nologic de obtinere. .ctiunea lor poluanta cuprinde toate mediile: aer, apa, sol, circulatia lor efectuandu)se prin intermediul vietuitoarelor, apei si aerului. Din cantitatea aplicata de pesticid, doar o mica parte actioneaza, restul pierzandu)se in sol,aer sau pe plante. De exemplu la fungicide, actioneaza doar "/ din cantitatea imprastiata, la ierbicide doar $)&'/. +esticidele actioneaza in sol asupra microorganismelor, prin in ibarea unor enzime, scaderea populatiei de micromicete (microciuperci parazite), diminuarea capacitatii de retinere a azotului

prin imfluentarea microorganismelor nitri) si denitrificatoare. @oxicitatea lor se exprima prin doza letala D<$'. Clasi+i(area !esti(idel"r in )ru!e de t"&i(itate. Gru!a de t"&i(itate I II III I7 E+e(te !xtrem de puternice +uternic toxice -oderat toxice 0u toxicitate redusa DL2 /m)34) ("r!0 $' $')2'' 2'')1''' G1'''

+ersistenta in sol se exprima prin timpul de injumatatire cand dispare $'/ din produs notat @D$' sau timpul pana la disparitia a #'/ din produs notat @D#'. Datorita persistentei toxicitatii ridicate la animal si om unele pesticide au fost interzise prin conventie internationala si prin legea de protectia mediului. !xemple de pesticide interzise si in ?omania si international: .ldrin, DD@, Dieldrin (insecticide), Dinasel, 2ilvex (ierbicide), Dibromocloropropan(fumigant).

Fertili-antii (ingrasaminte c imice) sunt substante ce contin cel putin un element nutritiv de baza pentru sol: azot, fosfor, potasiu (4:+:6). 5ertilizantii trebuie aplicati dupa analiza c imica a solului care arata carenta in elemente si microelemente. In caz contrar, dozele mari de azotat de amoniu produc acidifierea solului. .zotatul trece din sol in plante si de aici la om si animale, producand met emoglobunemia (maladia albastra) ce provoaca cresterea mortalitatii infantile cu 2)$/.5olosirea fertilizantilor provoaca si carente de microelemente in sol cum sunt: zinc, fier, cupru, 8, magneziu, mangan. !fectele aparute la plante sunt legate de scaderea rezistentei la factorii climatici, aparitia unor maladii, iar la animale prin unele modificari in organismul lor.

5""te,nia polueaza prin dejectiile animale ce afecteaza solul, apa si aerul..plicarea de gunoi de grajd si de namoluri pe terenurile agricole poate aduce agenti patogeni transmisibili c iar la om la metale grele. De exemplu solurile se pot contamina cu virusi enterici,deoarece acestia persista si noua luni, cu

salmonella (bacterii ce cauzeaza febra tifoida la om) cu persistenta de 2$' zile, .scaris 1va (ou de parazit intestinal) cu persistenta de peste 2''' de zile. Su!ra!asunatul cauzeaza tasarea solului, strivirea si distrugerea invelisului vegetal, producand eroziunea. In paduri distruge arbustii, puietul de arbori si vegetatia favorizand levigarea terenurilor, dezgolirea radacinilor arborilor.

A(idi+ierea s"lului sub valoarea de ( p3 duce la distrugerea umusului, scaderea concentratiei acestuia in idrogen si cresterea continutului in fier, aluminiu si silicati..cidifierea e cauzata de fertilizarea excesiva cu azotat de amoniu. +e astfel de soluri acide, recoltele scad si cu $'/.In ?omania exista 2.'''.''' soluri acide.

Re!r"ie(tarea a)ri(ulturii ba-ate !e iri)atii. .cum *''' de ani, locuitorii -esopotamiei au inaugurat un nou mod de a obtine alimente. ?ecoltele lor incolteau si cresteau dar se vestejeau din cauza uscaciunii inainte de vremea recoltarii. .cesti locuitori cunoscuti sub numele de sumerieni au proiectat un remediu simplu pentru problema lor, avand efecte profunde si de durata. !i au sapat in canal si au deviat niste apa din !ufrat spre campiile lor si prin aceasta au inaugurat metoda irigatiilor. Irigatiile au creat surplusuri imense de rana care trebuiau depozitate si distribuite, ceea ce a dus la aparitia de noi forme de conducere centralizata. Istoricii ii considera pe sumerieni autorii scrisului si ai rotii, ai barcilor de navigat etc. 2umerienilor le)au urmat si alte civilizatii utilizatoare de irigatii din -esopotamia si nu numai. In timp au aparut irigatii pe 7alea 4ilului in !gipt,in bazinul fluviului >alben din 0 ina 0entrala si de 4ord etc. In ansamblu irigatiile au format o noua baza pe care a inflorit civilizatia modeland profund dezvoltarea societatii. In acelasi timp istoria arata ca, pe termen lung, cele mai multe societati bazate pe irigatii esueaza. Instabilitatea inerenta a agriculturii bazate pe irigatii poate slabi culturi aparent avansate facandu)le mai putin capabile sa faca fata tulburarilor politice si sociale. 2area poate otravii solul scazandu)i fertilitatea si ducand la micsorarea recoltelor. Digurile, canalele si zagazurile pot ramane neintretinute, pot fi rase de

inundatii sau distruse de inamici. 0ompetitia pentru terenurile irigate si pentru apa poate contribui la militarism si razboaie regionale. .cum in pragul unui nou secol, irigatiile sustin societatea noastra moderna asa cum au sustinut si multe societati esuate din trecut. .stazi circa &'/ din rana lumii provine din 1(/ terenuri agricole irigate. India, 0 ina, 2;. si +aHistan insumeaza peste jumatate din terenurile irigate la nivel mondial. Intre 1#%2)1##& suprafata globala irigata a crescut in medie cu 1."/ pe an fata de o rata anuala de 2/ intre 1#(' . Su!ra+etele iri)ate ale !rimel"r % de tari si t"talul in lume6 1992# Tara I4DI. 03I4. 2;. +.6I2@.4 I?.4 -!II0 ?;2I. @3.I<.4D. I4D14!AI. @;?0I. ;A8!6I2@.4 2+.4I. I?.6 Su!ra+ata iri)ata /mili"ane ,e(tare0 $'.1 &#.% 21.& 1(.2 (." *.1 $.& $.' &.* &.2 &.' ".$ ".$ $r"!"rtia de teren a)ri("l (are este iri)ata /10 2# $2 11 %' "# 22 & 2& 1$ 1$ %# 1( *1

!>I+@ 8.4><.D!23 8?.AI<I. ?1-.4I. .5>.4I2@.4 I@.<I. =.+14I. .<@! @.?I @1@.<;< ><18.<

"." ".2 ".2 ".1 2.% 2.( 2.( $2.& 2$$.$

1'' "( $ "1 "$ 2$ *2 ) 1(

!xtinderea irigatiilor a inceput sa aiba rezultate din ce in ce mai slabe.In urmatoarele doua decenii suprafata irigata la nivel global nu va creste probabil cu mai mult de '.*/9an si c iar si aceasta estimare poate fi optimista datorita inrautatirii saraturii solurilor si lipsei de apa de irigatii. In 2''2 suprafata de teren irigat pe cap de locuitor va fi probabil cu 1()2%/ sub varful inregistrat in 1#(%. <a inceputul secolului III 1 din $ ectare de teren irigat este afectat de saraturare,flagelul tacut care a bantuit vec ile societati mesopotamiene. @ot mai multe rauri seaca pe durate variabile,lasand agricultura vulnerabila la redistribuirea apei spre orasele si industriile in dezvoltare. Daunele produse zonelor de pescuit si abitatului acvatic prin utilizarea excesiva a apei creeaza presiuni pentru a se lasa mai multa apa in rauri,parauri si lacuri. Dintre toate vulnerabilitatile care caracterizeaza agricultura pe baza de irigatii din zilele noastre, nici una nu este mai proeminenta decat epuizarea acviferelor subterane. +e suprafete intinse, fermierii pompeaza apa din subteran mai repede decat poate natura sa refaca rezervele, ceea ce duce la scaderea constanta a nivelului panzelor freatice. In ultimelor cateva zeci de ani,intrucat numarul puturilor de extragere a apei a crescut exponential, epuizarea acviferelor s)a raspandit de la cazuri izolate la suprafete intinse de teren cultivat. +roblema este acum larg raspandita in partile nordice si centrale ale 0 inei,in 4)7 si 2 indiei, in +aHistan, .frica de 4, 1rientul .propiat si +eninsula .rabica. In India,

de exemplu, # state au acum deficite majore de apa, insumand peste 1'' miliarde mF9an, deficitele fiind in crestere. <a nivelul satelor din zona, nivelul apei subterane scade cu '.*)'.( m pe an in zone din 3arCana si cu o jumatate de metru pe an in zonele intinse din +unjab. David 2ecHler, director general al Institului International de -anagement al .pei din 2ri <anHa, estimeaza ca un sfert din productia de cereale a Indiei poate fi in pericol din cauza epuizarii rezervelor subterane de apa. In 0 ina, cel mai mare producator mondial de cereale, situatia apelor subterane este, de asemenea, ingrijoratoare. +artea de 4 a 0 inei are un deficit cronic de apa, suprapomparea apei subterane atingand circa "' miliarde mF9an. +e largi suprafete ale campiei de 4 a 0 inei, care da circa &'/ din productia de cereale a 0 inei, nivelul panzei freatice a scazut cu circa 1)1.$m9an, iar cererea de apa este in continua crestere. In 2;. fermierii suprapompeaza apa din acvifere in mai multe regiuni agricole importante. 0alifornia pompeaza in exces apa din subsol la un nivel anual de 1.* miliarde mF, egal cu 1$/ din consumul annual de apa freatica al statului. 29" din aceasta epuizare au loc in 0entral 7alleC care furnizeaza circa jumatate din productia nationala de fructe si legume. 1 mare parte din .frica de 4 si din +eninsula .rabica, unde ploua rareori, este udata de Bacvifere fosile B)ramasite ale climelor mai vec i, mult mai umede decat cele de acum. .ceste acvifere se umplu putin sau deloc de pe urma ploilor, asa ca pomparea apei din ele le secatuieste permanent. 0oncluzia investigatiilor asupra apelor subterane este ca multe regiuni agricole sunt sustinute de ec ivalentul idrologic al finantarii deficitului. 5ermierii extrag apa ca sa sustina recoltele de azi acumuland mari deficite de apa care vor trebui ec ilibrate la un anumit moment dat. @otalul gradului anual de secatuire a rezervelor subterane de apa din India, 0 ina, 2;., .frica de 4 si +eninsula .rabica este de circa 1*' miliarde mF, ec ivalentul debitului anual al 2 fluvii 4il. De+i(itele de a!a in !rin(i!alele tari si re)iuni la mi7l"(ul anil"r 199 8 TARA3REGIUNE DEFICITUL ANUAL DE A$A ESTI*AT /miliarde m9 a!a3an0 I4DI. 1'&.'

03I4. 2;. .5?I0. D! 4 .?.8I. 2.;DI@. .<@!<! @1@.<;< ><18.< -I4I-

"'.' 1".* 1'.' *.' necunoscut 1*"."

-area majoritate a apei extrase in plus din subsol este folosita pentru irigarea cerealelor,baza alimentatiei umane.Intrucat este nevoie de circa 1''' tone apa pentru a produce o tona de cereale,circa 1%' milioane tone de cereale) aproximativ 1'/ din recolta globala)sunt produse prin secatuirea rezervelor de apa. .ceasta observatie da nastere unei intrebari nelinistitoare: daca o parte atat de mare din agricultura functioneaza acum cu deficit de apa, de unde vor gasi fermierii apa suplimentara de care va fi nevoie pentru a rani cele peste 2 miliarde oameni care se vor adauga probabil populatiei globale pana in 2'"'J

TURIS*UL
@urismul, ca oricare activitate umana, fara sa contina elemente internationale, fiind un consumator de spatiu si resurse turistice, participa implicit la degradarea si poluarea mediului inconjurator si a potentialului turistic fie prin presiunea directa a turistilor asupra peisajului, florei si faunei sau a altor obiective turistice pe care le poate deteriora partial sau total, fie prin conceptia gresita de valorificare a unor zone, puncte si obiective turistice. In plan general, degradarile produse obiectivelor turistice se datoreaza in primul rand absentei sau nivelului scazut al amenajarilor pentru exploatare turistica. <ipsa sau starea necorespunzatoare a drumurilor disperseaza turistii pe suprafete intinse, iar lipsa dotarilor specifice (scari, parapete) conduce la o circulatie anar ica, la producerea de accidente si la stirbirea mesajului cultural)educativ recreativ al zonelor sau obiectivelor respective. .menajarile pentru vizitarea pesterilor, obiectiv turistic de mare atractie, executate fara a se respecta te nica specifica unor astfel de lucrari pot duce la degradarea totala sau partiala a acestora. !ste cazul pesterilor -uierii,

Ialomitei si Ionel la care amenajarile efectuate din initiativa locala nu se ridica la un nivel adecvat, ele conducand la degradarea acestora si la diminuarea valorii lor. 4ici +arcul 4ational ?etezat care este declarat din 1#"* si nici celelalte parcuri sau rezervatii naturale nu sunt pana in prezent organizate pentru vizitare. .ceasta face ca, sub impactul turistic, cu toate masurile de protectie luate de 0omisia -onumentelor 4aturii a .cademiei ?omane, aceste resurse sa fie supuse unei continue degradari cu consecinte dintre cele mai grave asupra unor teritorii cu elemente de originalitate si real interes stiintific, aflate in stare de ec ilibru natural. 0irculatia turistica necontrolata in zonele sau la obiectivele turistice aflate in afara traseelor marcate, duce la distrugerea vegetatiei si florei, la ruperea copacilor, distrugerea puietilor sau a semintisului natural, desprinderea de roci, declansarea de incendii, impiedicarea regenerarii plantelor, terasarea solului. Disparitia unor specii floristice este cauzata de colectarea abuziva a plantelor declarate monumente ale naturii, urmare a insuficientei popularizari a plantelor ocrotite si necunoasterii de catre turisti a gravelor implicatii ce le pot avea actiunile lor necontrolate asupra factorilor de mediu. <ipsa in zonele si de)a lungul traseelor turistice sau in apropierea unor obiective turistice a unor locuri amenajate destinate popasului sau instalarii de corturi provoaca inevitabil degradarea peisajului si a altor componente ale mediului inconjurartor datorita numeroaselor urme reziduale lasate de turisti in locurile unde au poposit. 5enomenul poluarii naturii a capatat forme mai complexe prin patrunderea turismului automobilistic in locuri pana nu demult inaccesibile, turistii abatandu)se de la drumurile principale de acces pe vai launtrice, oprindu)se in poieni si distrugand in calea lor pajisti, flora, arbusti prin stivire sau sub influenta gazelor de esapament.

:I:LIOGRAFIE
1.2@.?!. <;-II 2''' +?18<!-! ><18.<! .<! 1-!4I?II
<!2@!? ?. 8?1K4,03?I2@1+3!? 5<.7I4,3I<.?L 5?!403 !DI@;?. @!34I0.,8;0;?!2@I,2'''

2.!0141-I. @;?I2-;<;I 2I -!DI;<;I I4014=;?.@1?

5<1?I4. 8?.4,DI4; -.?I4,@.-.?. 2I-14 !DI@;?. !0141-I0.,1##%

".-!DI;< I4014=;?.@1?.+1<;.?! 2I +?1@!0@I!

2.4D. 7I2.4,.40. .4>!<!20;,0?I2@I4. .<+1+I !DI@;?. !0141-I0.,2'''

&.!0141-I. 2I +?1@!0@I. -!DI;<;I

7<.DI-I? ?1=.426I,5<1?I4. 8?.4,>3!1?>3I@. DI.014;,>3!1?>3! 4. I12I5,5I<14 @1D!?1I; !DI@;?. @?I8;4. !0141-I0.,8;0;?!2@I,1##(

$.!01<1>I! 2I +?1@!0@I. -!DI;<;I I4014=;?.@1?

2I-. 0?I2@I.4.,-.?I4 >3!1?>3! !DI@;?. I4D!+!4D!4@. !0141-I0.,8?.I<.,1###