Lucrarea practică Nr.

2
Profesor: Siminițchi Gheorghe, profesor la disciplinile de specialitate
Disciplina: Sisteme de alimentare
Tema: Folosirea multimetrelor digitare în verificarea unei buni funcționalități
Scopul lucrării:
 Alegerea corectă a unui multimetru.
 Utilizarea corectă a multimetrului digital în lucru.
 Cunoașterea influenței aparatelor asupra mărimilor de măsurat.
Considerații teoretice
Multimetrul

Utilizarea corecta si in conditii de siguranta a unui aparat de masura este o deprindere extrem de
importanta pentru orice electrician sau electronist. Aceasta utilizare prezinta un anumit risc de
electrocutare datorita tensiunilor si curentilor prezenti in circuitul de masurat. Din aceasta cauza,
trebuie actionat foarte atent atunci cand utilizam aparatele de masura.

Cel mai utilizat aparat de masura electric poarta numele de multimetru. Denumirea vine de la
faptul ca aceste aparate sunt capabile sa masoare o plaja larga de variabile, precum tensiune,
curent, rezistenta si altele. In mainile unei persoane competente, multimetrul reprezinta un
instrument de lucru eficient dar si un dispozitiv de protectie. In mainile unei persoane ignorante
sau neatente, acesta poate deveni o reala sursa de pericol la conectarea intr-un circuit alimentat.

Prezentarea generala a unui multimetru

Cu siguranta ca exista o multitudine de modele, fiecare cu caracteristici diferite, totusi,

multimetrul prezentat aici este unul general, utilizat pentru prezentarea principiilor sale de baza.
Putem observa ca afisajul este digital, din acest motiv, acest tip de multimetru mai poarta numele
de multimetru digital. Selectorul rotativ (setat pe pozitia Off (inchis) in acest caz) se poate gasi in
5 pozitii diferite: 2 pozitii „V” (tensiune), 2 pozitii „A” (curent), si o pozitie Ω (rezistenta). De
asemenea, pozitia marcata cu o pereche de linii orizontale, paralele, una continua si cealalta
intrerupta, reprezinta curentul continuu, iar pozitia reprezentata cu ajutorul unei forme de unda
sinusoidale, reprezinta curentul alternativ. Cu alte cuvinte, intern, multimetrul utilizeaza metode
diferite pentru masurarea curentului si a tensiunii in curent continuu respectiv curent alternativ,
de aici si necesitatea existentei a doua pozitii pentru fiecare dintre cele doua variabile.

Pe suprafata multimetrului exista trei prize in care putem introduce sondele de test. Sondele nu
sunt altceva decat conductori speciali utilizati pentru realizarea legaturii dintre circuit si
multimetru. Conductorii sunt acoperitii de o izolatie colorata, neagra sau rosie, pentru a preveni
contactul direct, iar varfurile sunt ascutite si rigide.

Sonda neagra va fi tot timpul introdusa in priza neagra a multimetrului, cea marcata cu „COM”
(comun). Sonda rosie va fi introdusa fie in priza marcata pentru tensiune si rezistenta (V Ω) sau
in cea pentru curent (A), in functie de ce variabila dorim sa masuram.

Utilizarea multimetrului - exemple

Masurarea unei tensiuni de curent continuu

Primul exemplu consta din masurarea unei tensiuni de c.c. la bornele unei baterii. Observati
prizele la care sunt conectate cele doua sonde ale multimetrului (V Ω si COM) si faptul ca
selectorul este setat pe „V” in curent continuu.

Masurarea unei tensiuni de curent alternativ

Singura diferenta consta in schimbarea pozitiei selectorului pe pozitia „V” in curent alternativ.
Din moment ce efectuam tot o masuratoare de tensiune, sondele multimetrului vor ramane
conectate in aceleasi prize.

Surse de pericol
In ambele cazuri de mai sus, este extrem de important sa nu atingem varfurile celor doua sonde
intre ele, atunci cand acestea se afla in contact cu punctele lor respective din circuit. Daca acest
lucru are loc, se va forma un scurt-circuit, lucru pe care nu-l dorim.

Masurarea tensiunilor este probabil cea mai utilizata functie a unui multimetru. Este cu siguranta
cea mai folosita metoda pentru asigurarea impotriva electrocutarilor, si din acest motiv, trebuie
foarte bine inteleasa de catre utilizatorul acestuia. Fiindca tensiunea este tot timpul relativa intre
doua puncte, aparatul de masura trebuie sa fie conectat intre doua puncte din circuit pentru a
putea oferi un rezultat satisfacator. Acest lucru inseamna ca ambele sonde trebuie tinute de
mainile utilizatorului pentru crearea contactelor. Dar stim deja ca cea mai periculoasa cale pentru
curent, in cazul electrocutarilor, este intre cele doua maini, deoarece curentul in acest caz trece
direct prin inima; din aceasta cauza, o astfel de masuratoare reprezinta tot timpul un potential
pericol.

Daca izolatia sondelor este deteriorata sau crapata, degetele utilizatorului pot intra in contact
direct cu conductorii de curent in timpul masuratorilor. Daca putem folosi doar o singura mana
pentru ambele sonde, aceasta ar fi cea mai sigura metoda de efectuare a masuratorilor. Cateodata
este posibila „agatarea” uneia dintre sonde pe circuit, nefiind nevoiti sa o mai tinem in mana;
acest lucru reprezinta o reducere a pericolului electrocutarii. Pentru aceasta operatie, exista
accesorii speciale ce pot fi atasate pe varful sondelor.

Tineti minte ca sondele aparatului de masura sunt parte integranta a aparatului insusi. Daca aveti
nevoie de accesorii speciale pentru sonde, consultati catalogul producatorului aparatului de
masura sau cataloagele altor producatori de echipamente de masura. Nu incercati sa va construiti
propriile sonde! Proiectarea sau realizarea lor defectuoasa va pot pune intr-un real pericol atunci
cand lucrati intr-un circuit alimentat!
De asemenea, trebuie tinut minte ca multimetrele digitale realizeaza diferenta dintre c.c. si c.a.
Dupa cum am vazut mai devreme, atat tensiunile de curent continuu cat si cele de curent
alternativ se pot dovedi periculoase; prin urmare, cand folositi un multimetru pentru asigurarea
unui circuit impotriva electrocutarii, fiti siguri ca ati efectuat masuratorile atat in c.c. cat si in
c.a., chiar daca nu v-ati astepta sa le gasiti pe amandoua!

Numarul masuratorilor necesare

Atunci cand verificam prezenta unor posibile tensiuni periculoase, trebuie sa luam in calcul toate
punctele din scenariul respectiv.

De exemplu, sa presupunem ca deschidem un panou electric si gasim trei conductori ce

alimenteaza o sursa in curent alternativ. Oprim alimentarea prin intermediul intrerupatorului,
incercam sa pornim sarcina pentru a verifica absenta oricarei tensiuni si vedem ca nu se intampla
nimic. Urmatorul pas il reprezinta masurarea tensiunii cu ajutorul aparatului de masura.

Prima data verificam aparatul de masura asupra unei surse de tensiune cunoscute, pentru a ne
asigura de functionarea sa corecta (priza de c.a., de exemplu). Facem acest lucru si observam ca
multimetrul functioneaza corect. Apoi, trebuie sa masuram caderea de tensiune dintre aceste fire
ale panoului. Dar tensiunea reprezinta o valoare intre doua puncte, prin urmare, ce puncte trebuie
sa luam in considerare?

Adevarul este ca trebuie sa masuram caderea de tensiune intre toate combinatiile posibile, A cu
B, B cu C si A cu C. Daca masuram o cadere de tensiune diferita de zero, in oricare din aceste
scenarii, circuitul nu se afla intr-o stare de energie zero. Dar asta nu e tot. Un multimetru nu va
inregistra tensiunile de c.c. atunci cand selectorul este pozitionat pe c.a. si invers; prin urmare,
trebuie sa mai efectuam un set de trei masuratori pentru fiecare din cele doua stari.

Totusi, nici in acest caz nu am reusit sa acoperim toate posibilitatile. Tineti minte ca tensiunile
periculoase pot sa apara intre oricare dintre conductori si pamant (in cazul de fata, carcasa
metalica a panoului electric). Prin urmare, trebuie sa masuram caderile de tensiune si intre
fiecare din cele trei puncte si pamant, atat in c.c cat si in c.a. Acest lucru duce numarul
masuratorilor la 12, pentru un scenariu aparent simplu. Desigur, dupa ce toate masuratorile au
fost incheiate, trebuie sa re-testam functionarea corecta a multimetrului, prin masurarea unei
caderi de tensiune cunoscute (priza, de exemplu).

Masurarea rezistentelor

In cazul masurarii rezistentelor, sondele vor ramane conectate in aceleasi prize ale multimetrului
ca si in cazul masuratorilor de tensiune, dar selectorul trebuie pozitionat pe Ω (vezi figura).
Masuratoarea se realizeaza simplu, prin pozitionarea varfurilor celor doua sonde pe capetele
libere ale rezistorilor.

Atentie insa, masurarea rezistentelor se face doar asupra componentelor nealimentate! Atunci
cand multimetrul se afla in modul „rezistenta”, acesta se foloseste de o mica baterie interna
pentru generarea unui curent mic prin componentul de masurat. Prin sesizarea dificultatii de
trecere a curentului prin component, se poate determina rezistenta acestuia. Daca exista o sursa
aditionala de tensiune in circuitul format din aparatul de masura si componentul in cauza,
masuratorile realizate vor fi gresite. In cel mai rau caz, prezenta unei surse aditionale de tensiune
in circuit, poate duce la deteriorarea aparatului de masura.
Continuitatea firelor

Modul „rezistenta” a unui multimetru este foarte folositor si pentru determinarea continuitatii
conductorilor. Atunci cand exista un contact bun intre varfurile sondelor, aparatul va indica o
valoare aproximativ egala cu 0 Ω. Daca sondele nu ar prezenta nicio rezistenta interna, aceasta
masuratoare ar da exact 0 Ω.

Daca sondele nu se afla in contact direct una cu cealalta, sau daca sunt conectate la capetele
opuse ale unui conductor intrerupt, acesta va indica o rezistenta infinita, reprezentata de obicei
pe afisajul multimetrului prin prescurtarea „O.L.” (open loop (eng.) - circuit deschis).

Masurarea curentului cu ajutorul multimetrului

Aceasta reprezinta cea mai complexa si periculoasa aplicatie a multimetrului. Motivul este destul
de simplu: curentul de masurat trebuie sa treaca prin aparatul de masura, ceea ce inseamna ca
multimetrul trebuie integrat in circuit. Pentru a realiza acest lucru, circuitul initial trebuie oprit,
iar multimetrul conectat intre cele doua puncte ale circuitului deschis. Pentru realizarea propriu-
zisa a masuratorii, selectorul trebuie sa se afle in pozitia „A”, fie in c.a., fie in c.c., iar sonda
rosie trebuie introdusa in priza marcata cu „A” (vezi figura).

Urmatorul pas este deschiderea circuitului pentru a putea conecta multimetrul.

Inchiderea circuitul se realizeaza apoi prin multimetru, astfel: conectam varfurile sondelor la
capetele libere ale circuitului deschis, sonda neagra la terminalul negativ al bateriei de 9 V, iar
sonda rosie la capatul conductorului liber ce duce la bec.

Desi acest circuit, cu o sursa de 9 V, este sigur din punct de vedere al electrocutarilor, in
circuitele de putere aceasta metoda reprezinta o adevarata sursa de pericol.

Selectarea curentului sau a tensiunii

La modificarea pozitiei multimetrului din modul „curent” (ampermetru) in modul „tensiune”

(voltmetru), se intampla adesea sa schimbam pozitia de pe „A” pe „V” dar sa uitam sonda rosie
in priza „A” si nu in priza (V Ω). Daca aparatul de masura este apoi conectat la bornele unei
surse de tensiune suficient de mari, rezultatul va fi un scurt-circuit prin aparatul de masura.
Atunci cand multimetrul se afla in pozitia „A”, acesta este proiectat pentru o rezistenta intre
varfurile sondelor ce tinde practic la 0 Ω. In pozitia „V”, lucrurile stau exact invers, rezistenta
dintre varfurile sondelor este de ordinul mega-ohmilor (MΩ

Pentru a preveni acest lucru, majoritatea multimetrelor produc un avertisment sonor in cazul in
care sonda este introdusa in priza „A” iar selectorul este pozitionat pe „V”.

Verificarea sigurantei fuzibile interne

Toate multimetrele de calitate sunt echipate cu sigurante fuzibile interne, sigurante ce se ard la
trecerea unui curent excesiv prin ele, precum este cazul exemplului anterior. La fel ca toate
dispozitivele de siguranta, si aceste sigurante sunt proiectate in primul rand pentru protectia
echipamentului si doar apoi pentru protectia utilizatorului.

Un multimetru poate fi utilizat pentru verificarea propriei sigurante prin setarea pe pozitia „Ω”,
iar sondele pe pozitia „A” respectiv „V Ω”. Verificarea se realizeaza prin contactul direct al celor
doua sonde.

O siguranta buna va indica o rezistenta foarte mica, pe cand o siguranta arsa va indica tot timpul
un circuit deschis (O.L.). Valoarea masuratorii nu este de o importanta foarte mare, atata timp cat
este mica.

Însărcinări practice:
1. Faceți cunoștința cu sursa de almentare pusă la dispoziție de către professor.
2. Măsurați valorile componentelor din sursa de alimentare prezentată și copletați tabelul de
mai jos:
 Denumirea componenului Valoarea nominal Valoarea măsurată

3. Pentru fiecare tip de component realizați tabele diferitee(tranzistoare, rezistoare, diode).

4. Formulați concluziile referitoare la pașii parcurși în efectuarea lucrării practice.

Nota: Lucrarea practică se prezintă în format electronic cît şi imprimat pe hîrtie, pentru a fi
răspunsă la următoarea pereche. Informaţia se formatează cu dimensiunea 12pt sau 14pt, cu
distanţa între rînduri nu mai mare decît 1,5. Informația este aplicată în chinar curat şi nu se
supune plagierii.