„Baltagul”-Mihail Sadoveanu

(Caracterizare de personaj-Vitoria Lipan)

I. Două elemente ale textului narativ

1. Epoca literară a apariției : perioada interbelică -1930, încadrare în curentul tradiționalism
2. Roman realist = tehnica detaliului semnificativ (realizarea portretelor Vitoriei, al lui Nechifor
și al lui Gheorghiță)
= perspectivă narativă obiectivă (narator obiectiv, omniscient, omniprezent)
3. Tematica = social (prezentarea diverselor categorii sociale-ciobanii)
= monografică (evocarea datinilor și tradițiilor lumii rurale)
= iubirea – matură: dintre Vitoria și Nechifor Lipan (profundă, durabilă, fidelitate și
devontament) ; iubirea față de soțul ei („era dragostea ei de douăzeci și mai bine de ani. Așa-i
fusese drag și acuma când aveau copiii mari cât dânșii”)
- Juvenilă: între Minodora și feciorul dăscăliței
= formarea tânărului Gheorghiță= BILDUNGSROMAN
4. Construcția subiectului = 16 capitole
= incipit: legenda cosmogonică (pretext pentru introducerea
personajului absent)
: este conturat portretul eroinei, în mod direct, de către
narator-”Ochii ei căprii, în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului, erau duși departe”
= final: mulțumirea datoriei împlinite îi redau Vitoriei puterea
interioară (își reia îndatoririle vieții)
5. Momentele subiectului:

 Expoziţiunea indicii spaţio-temporali: satul Măgura Tarcăului din Nordul Moldovei

= impresia de credibilitate caracterul realist al romanului
: sfârșitul toamnei, în apropiere de Sfântul
Andrei
eroina este frământată de vise rău-prevestitoare pt. întârzierea
bărbatului ei plecat cu oile la pășunat (la munte)
protagonista apelează la preotul satului pentru a se sfătui cu el + plata
slujbelor religioase
 Intriga: visul rău prevestitor în care Nechifor mergea călare către Apus, trecând peste o
apă neagră cu spatele la ea Vitoria este convinsă că omul ei a murit clarificarea
dilemei de până atunci
 conturarea fermă a planului de
acțiune: se simte datoare să-i găsească rămășițele pământești și să-i descopere și
pedepsească ucigașii
 Desfășurarea acțiunii: protagonista se pregătește spiritual (plătește slujbe religioase, ține
post negru vreme de 12 vineri, se spovedește, se împărtășește și se închină icoanei făcătoare
de minuni a Sfintei Ana) și material (vinde produse animaliere pentru a face rost de bani)
pentru călătoria în vederea înfăptuirii îndatoririlor creștinești
: reface drumul parcurs de Nechifor, în sens invers, făcând cercetări
la fiecare han, unde pune întrebări despre el
 Punctul culminant: după ce ajunge în localitatea în care bărbatul nu a mai fost văzut, îl
găsește pe câinele său, care îi conduce la râpa în care se aflau rămășițele pământești ale oierului
: flăcăul își priveghează tatăl pe parcursul nopții = proces inițiatic:
coborârea sa în râpă = moarte simbolică = accesul în Infern este supus unor încercări-
limită, confruntându-se cu imaginea înfricoșătoare a rămășițelor părintelui și cu întunericul din
care puteau apărea animale sălbatice
= etapă importantă în
maturizarea lui
 Deznodământul: Vitoria se îngrijește de toate etapele ritualului de înmormântare și se
implică în fiecare ritual specific
II. Statutul personajului
1. La nivelul operei: personaj principal
2. Pe plan social: soția lui Nechifor și mamă a doi copii(Gheorghiță și Minodora)
: nu are parte de educație, neștiind să scrie și să citească
: neschimbat pe tot parcursul romanului
3. Din punct de vedere moral: este un model etic, credincioasă (se subordonează moralei
creștine), deși are câteva abateri în momentul în care vizitează vrăjitoarea satului și când nu-l
iartă pe Calistrat deși își recunoaște faptele).
4. La nivel psihologic: inteligență și intuiție
: responsabilă (face tot posibilul să îi ofere bărbatului ei o înmormântare
creștinească)  abilă
5. Personaj realist: tipizată (tipul femeii hotărâte, puternice)
: complexitate (coexistența credinței și a superstițiilor în conștiința sa)
III. Reflectarea unei trăsături prin cel puțin 2 episoade narative
Episodul 1- una dintre etapele desfășurării acțiunii
-își dă seama că trebuie să asigure suficienți bani pt călătoria în căutarea soțului
săucaracterizare indirectă: tipul femeii cu simț practic, descurcăreață, nu permite suferinței să
o afecteze atât de mult;
-vinde produse și obține bani pe care îi ascunde la preot pentru a se feri de hoți, anticipând că vor
încerca să o tâlhărească
-reușește să îl convingă pe negustorul David să îi cumpere produsele la prețul pe care ea îl
stabilize bun negociator: acesta o apreciază direct ca fiind o bună negociatoare
Episodul 2 - la praznic
-își dă seama cum a fost comisă crima de către Calistrat Bogza și Ilie Cuțui și, expunându-și
presupunerile (ce se dovedesc a fi adevărate) încă de la începutul parastasului, pe fondul
numeroaselor insinuări care îl implică pec el dintâi, îi provoacă să se demaște
- îi spune că a aflat toate acestea de la Lipan, cât a stat să-l privegheze în râpă
- observă baltagul lui Bogza și i-l cere pentru ca Gheorghiță să-l studieze
- îi cere oierului părerea despre presupunerile ei
- insinuează că pe baltagul lui Bogza ar fi scris ceva, întrebându-l pe băiat de ce îl privește
insistent inteligență și intuiție = caracterizare indirectă
IV. Concluzia
Vitoria Lipan-tipul femeii înzestrate cu o voință extraordinară
-tenacitate+stăpânire de sine dovedite în misiunea autoimpusă (de a-și găsi soțul+
pedepsirea ucigașilor)conferă valoare de simbol al unui tip de sensibilitate de
odinioarăNicolae Manolescu: „o femeie în țara bărbaților”