Basmul cult: Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă

Tema și viziunea despre lume și viață (Comentariul)

I. Încadrarea într-o tipologie

A. Perioada apariției: Epoca marilor clasici (a II-a jum. sec. XIX)
B. Trăsăturile perioadei apariția Realismului (în urma influenței unor autori străini)
modernizarea literaturii noastre
C. Trăsăturile realiste* ale textului: impresia de autenticitate (ex.: limbajul personajelor este de tip
popular și regional, amintind astfel de universul humuleștean)
: tipizarea pers. (ex.: Gerilă și Roșu-Împărat = tipul certărețului)
: perspectiva narativă obiectivă – relatare la pers. III .
atitudinea detașată/neutră a naratorului
narator omniscient și omniprezent (ex.: mezinul „plânse în inima sa”)
viziunea „dinapoi”/„dindărăt”*
focalizare externă*
narator heterodiegetic*
parţial subiectivă – enunțuri ce conțin la
pers. I și II = naratorul se adresează cititorilor: „Mă rog, foc de ger era: ce să vă spun mai mult!”;
exprimare afectivă: „Şi odată mi ţi-l înşfacă cu dinţii de cap” oralitatea stilului/ tehnica oralității

D. Specie lit.: basm

a) Întrepătrunderea planurilor real şi fabulos (implicarea protagonistului – lipsit de puteri supranaturale
– în situații neobișnuite și interacțiunea sa cu personaje care dețin însușiri fantastice: Gerilă,
Flămânzilă, Setilă, Ochilă și Păsări-Lăți-Lungilă)
b) Prezența obiecte magice (apa vie, apa moartă şi cele 3 smicele/rămurele de măr) și a cifrelor fatidice
(3 și 7)
c) Existența personaje cu funcții eroul
antieroul
ajutoarele
donatoarele
E. Basm cult: autor cunoscut
: este scris variantă unică

II. Tema literară: a) lupta dintre bine şi rău = confruntarea dintre fiul de crai și Spân
Ex.: prezentarea episodului coborârii în fântână:
viclenia Spânului (aruncarea apei din bidon), ispitirea mezinului pentru a coborî în fântână (caracterizare
morală directă din partea naratorului: „boboc în felul său” = naiv + începător) închiderea protago-
nistului în fântână declanșarea conflictului: inversarea identităților schimbarea numelui pro-tagonistului
(= renaștere simbolică): Harap-Alb = nume temporar oximoronic = rob negru + adevăratul său statut social -
de nobil/ și moral - puritatea sufletească
: b) formarea eroului trecerea probelor inițiatice de către personajul principal
. întărirea caracterului său;
debutează cu traversarea podului
ex.: căsătoria sa cu fata împăratului Roșu = maturizarea
deplină (din cadrul deznodământului)
*pentru clasele de profil umanist
 III. Prezentarea a 2 elemente de construcție și de limbaj, semnificative pentru ilustrarea viziunii
despre lume
a. Acţiunea: momentele subiectului
b. Clişee compoziţionale: formulele tipice – iniţială = introducerea lectorului în univ. ficțional
indicii spaţio-temporali – impreciși: „Amu
cică era odată ... într-o depărtată ţară ...” caracterul mitic al textului
generalizarea subiectului
– mediane = menţinerea curiozitatea/ atenţia lectorului
. suspansul („Și cum mergeau ei, teleap-teleap-
teleap,…”)
– finală = reintroducerea cititorului în realitate („Și a
ținut veselia ani întregi! Și acum mai ține încă! Cine se duce acolo bea și mănâncă…”)
- Situaţia iniţială de echilibru (expoziţiunea): prezentarea personajelor (craiul și cei 3 fii = motivul cifrei
magice)
- Perturbarea echilibrului (intriga): scrisoarea primită de la Verde-Împărat (culoare simbolică: nevoia de
regenerare) prin care acesta îi cere fratelui său un moştenitor (motivul bătrânului fără urmaş)
- Verificarea, pregătirea şi trecerea probelor (desfăşurarea acţiunii): verificarea aptitudinilor și pregă-
tirea pt. probe, cu ajutorul Sf. Duminici (verificarea milosteniei, a răbdării și a spiritului de obser-vație)
și al tatălui (învingerea „ursului” = motivul literar al superiorității mezinului)
: trecerea podului (motiv literar =
simbol al trecerii de la adolescență la maturitate, de la universul real la cel fantastic)
: probele (episoade narative)
. drumul prin pădure = simbol al labirintului în care se ascund făpturile malefice la a 3-a
apariție a Spânului, mezinul acceptă tovărășia lui = motivul literar al încălcării interdicției;
probele de la curtea lui Verde-Împărat, ordonate de spân: aducerea salatelor uriașe, a neste-
matelor cerbului și a fetei lui Roșu-Împărat (cu sprijinul personajelor ajutoare: Sf. Duminică și calul)
probele poruncite de Roșu-Împărat: înnoptarea în casa de aramă încinsă, ospățul abundent,
separarea boabelor de mac de cele de nisip (cu sprijinul personajelor-ajutoare: Gerilă, Flămânzilă și
Setilă, și al personajului-donator regina furnicilor)
probele ordonate de fata lui Roșu Împărat: păzirea ei, recunoașterea sa și aducerea elemen-telor
magice (cu sprijinul unor personaje-ajutoare: Ochilă și Păsări-Lăţi-Lungilă, al personajului-donator
crăiasa albinelor și calului)
- Demascarea impostorului (punctul culminant): fata Împăratului Roșu dezvăluie identitatea Spânului
: Spânul îl decapitează pe Harap-Alb

- Răsplata eroului (deznodământul): învierea protagonistului

: uciderea Spânului de către cal
: căsătoria mezinului cu fata împăratului Roşu

IV. Concluzia:

 originalitatea basmului modul de abordare a categoriilor Miraculosul și Fantasticul sunt

estompate – în comparație cu basmele populare, în favoarea verosimilului/credibilului;
 Viziunea realistă a autorului despre lume = rolul moralizator al întâmplărilor;

*pentru clasele de profil umanist

  Supranaturalul* = mijloc de a exprima aspiraţia fiinţei umane către perfecţiune, către
autodepăşire.

*pentru clasele de profil umanist