Sunteți pe pagina 1din 6

Proiectarea unui calendar solar in cetatea din Oradea

Ideea acestui proiect mi-a venit pornind de la preocuprile astronomice


ale Europei secolului al-XV-lea cu scopul de a stabili momentul echinociului de
primvar. n acele vremuri, era nevoie de un astfel de calendar pentru c se
cerea stabilirea cu precizie a datei Patilor. Oradea renascentist a acelor
vremuri nu putea lipsi din acest efort colectiv, mai ales daca inem seama i de
existena preocuprilor astronomice din deceniul 7 al acelui secol i de
rezultatele obinute n cetatea ordeana prin celebrele Tabulas Varadiensis.
Pornind de la aceste antecedente am decis sa construim un calendar solar
similar cu cele din catedralele europene ale timpului, cum sunt la Santa Maria
degli Angeli e dei Martiri din Roma sau n Florena i multe alte locuri din
Frana. Msurnd la nivelul poziiei alese spaial disponibil, am calculat c
umbra unui stlp de 3 m ar incape bine si ar fi suficient de lunga ca sa obtinem
o precizie destul de buna la trasarea zilelor pe linia meridian.
Modul n care se formeaz umbra il putei vedea n imaginea de mai jos

n momentul culminaiei superioare a Soarelui, umbra acestuia se aliniaz cu


linia meridian i se suprapune peste ea. Citind gradaia din dreptul captului
umbrei se poate afla ziua din an n care ne gsim. Totul se bazeaz pe
modificarea declinatiei Soarelui n cursul anului datorit nclinrii axei
terestre.
Baza teoretic : declinaia se calculeaz n fiecare zi innd seama de poziia
Soarelui pe ecliptica dat de longitudinea ecliptic geocentric pe baza
relaiilor
cos = cos cos i sin = sin sin

13 | Orizonturi Astronomice | Astroclubul Meridian Zero Oradea

din triunghiul sferic de mai jos, unde din formula (sau l din desen) reprezint
longitudinea ecliptic a Soarelui care se calculeaz cu formula

360o
t
365, 242198

unde t reprezint numrul de zile scurse de la echinociul de primavara. (sau


d pe desen) reprezint declinaia Soarelui, (sau e pe desen) e nclinarea axei
terestre fa de normala la planul eclipticii, iar (sau a pe desen) reprezint
ascensia dreapta a Soarelui).

Dar pentru c numarul de zile se numar de la inceputul anului (1 ianuarie) i


nu de la echinociul de primvar (care are loc la 21 martie, la 79 zile dupa
nceputul anului)

360o
= arcsin sin( ) sin(
( t 79 ))
365, 242198

declinaia se modific dup legea al crei grafic l putei vedea mai jos:

14 | Orizonturi Astronomice | Astroclubul Meridian Zero Oradea

declinatia Soarelui in grade


24
22
20
18
16
14
12
10
8
6
4

zile scurse de la 1 ianuarie

2
0
20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

220

240

260

280

300

320

340

-2
-4
-6
-8
-10
-12
-14
-16
-18
-20
-22

unde maximul se atinge la solstiiul de var (ntre 20 i 23 iunie declinaia e


egal cu nclinarea axei : ==2326), minimul la solstitiul de iarn (ntre 21 i
23 decembrie declinatia este egal dar de semn opus cu nclinarea axei : =),
iar intersecia cu axa timpului are loc la echinocii (la 21 martie si 23
septembrie =0).
Folosind relaia culminaiei superioare : h=90-+ vom obine legea
dup care se modific n timpul anului nlimea Soarelui la amiaza adevarat
(aproximativ 12h32min iarna i 13h32min vara , dac nu inem seama de
corecia de ecuaie a timpului) : ntre 662310,6658 la solstiiul de var i
193025,33 la solstiiul de iarn, al crei grafic l putei vedea mai jos:

15 | Orizonturi Astronomice | Astroclubul Meridian Zero Oradea

360

inaltimea Soarelui in grade

68
66
64
62
60
58
56
54
52
50
48
46
44
42
40
38
36
34
32
30
28
26
24
22

zile scurse de la 1 ianuarie

20
0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

220

240

260

280

300

320

340

Lungimea umbrei pentru stlpul vertical de 3 metri se poate calcula cu


relatia x=y/tg(h) i se obine o variaie cuprins ntre 1,31 m la solstiiul de
var i 9,22 m la solstiiul de iarn a acesteia n cursul anului conform relaiei
(unde t reprezint numrul de zile scurse de la nceputul anului calendaristic),
iar x este lungimea orizontal a umbrei, msurat de la baza stlpului vertical
cu nlimea de 3 m.

x=

3m
o

360o ( t 79 zile )
o
tg 42 56 '53"+ arcsin sin ( 23 26 '17", 6658 ) sin

365, 242198 zile

Vom obine graficul de mai jos din care se poate citi lungimea umbrei pentru
orice zi a anului:

16 | Orizonturi Astronomice | Astroclubul Meridian Zero Oradea

360

8.5

8.0

lungimea umbrei in metri


7.5

7.0

6.5

6.0

5.5

5.0

4.5

4.0

3.5

3.0

2.5

2.0

1.5

zile scurse de la 1 ianuarie


0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

220

240

260

280

300

320

340

Trasarea meridianei se va face pe dalele de gresie cu limea de 2,8 m


dup o direcie care face 20 cu peretele zidului de lng dalele de gresie.
Stlpul se va fixa la 50 cm de marginea dalelor lng fundaia fostului turn cu

17 | Orizonturi Astronomice | Astroclubul Meridian Zero Oradea

360

ceas. Se poate vedea mai sus detaliul in sectiune cu proiectarea stalpului si


dimensiunile acestuia.
Mai jos este o vedere de sus a ansamblului zid dale stlp cu umbr
fundaia turnului

Pe desen am marcat poziiile corespunztoare solstiiilor i echinociilor.


Se observ c de la linia echinociilor la cea a solstiiului de iarn e spatiu mai
mare dect spre cea a solstiiului de var. Astfel c liniile care marcheaz
zilele se vor inghesui pe linie n sezonul cald i vor fi mai dispersate n sezonul
rece. Aceasta se datoreaza alurei graficului funciei trigonometrice tangenta.
Pentru anii bisecti datele pentru zilele de dupa 28 februarie sunt deplasate cu
o zi deci va trebui trasata o alta pereche de linii (paralela cu meridiana) cu
gradatiile corespunzatoare unui astfel de an. Viitorii vizitatori ai cetatii vor
putea astfel sa citeasca data calendaristica.
Toate calculele s-au facut tinand cont de coordonatele geografice ale
locatiei din cetate : longitudinea L=215631 Est si latitudinea =4737
Nord.
prof. Marin-Dacian Bica
Astroclubul Meridian Zero Oradea

18 | Orizonturi Astronomice | Astroclubul Meridian Zero Oradea