RESTAURAREA UNUI CADRAN SOLAR MEDIEVAL DESCOPERIT LA IASI —- CENTRUL DE AFACERI DE MARIA GEBA, ANA-MARIA VLAD Cu ocazia stpituritor arheologice de salvare, efectuate in anul 1994 de etre arheologii V. Spinei si C. Astvoaie, de la Institutul de Arheologie al Academiei Romane filiala lagi, in zona viitorului Centru de ‘Afaceri din iagis-a descoperit un atelier de bijutier, de secol al XVIl-lea, luind in considerare inventarul de Piese arheologice (cercei de argint si bronz, pandantiv din argint aurit cu perl, inele din argint cu pictre semiprefioase, margele din ceramic&, balanjé de bijutier din cupru, fetinar in miniatura din cupru cu ferestre din stic8, pies trilobatd din argint etc.) Dintte valorile descoperite face parte gi un ceas solar de buzunar din fildes, cu accesorii metalice din ccupra gi alam. Ceasul, de forma ovald, este alcituit din dous jumatati, imbinate cu ajutorul unor piese rmetalice de prindere, care permit deschiderea capacului Jumatatea inferioara, cu dimensiunile D = 5,45 em, d = 4,23 cm, grosime = 0,75 em, (Fig. 1) are practicat in centru un lias circular (D = 0,98 cm), delimitat cu un inel de cupru, in mijlocul c&ruia este fixat Yerical un ac de asemenca din cupru. Arheologii au avansat supozitia c& acestea sunt elementele unci busole. Pe suprfaja din jurul licasului sunt incizate gradati si ore de la résSritul pnd la apusul soarelui, cu ciffe vate: in partea stings a cadranului — de la 4 la 12, iar in partea dreapta de la | la 8. La originea gradatiilor ‘ste practcatho perforatie pentru fixarca indicatorului. Accast& jumatate mai prezint& un inel din alama pe interala, pentru prinderea lanjulu, iar pe revers poansonul mesterului ~o pasdre pe o ramurd (Fig. 2) Cealalt jumatate (capacul, D = 5,12 em, d = 4,1 om, grosime = 0,45 cm) pe fata interioard (Fig. 3) rend de asemenea un cadran pe care sunt gradatii, numerotate cu cifre romane (dela VI la XII i dela Ila VI), si0 perforate pentru fixarea De o deosebitd semnificatie este inscriptia mentionind mesterul Hans Tréschel si anul reaizArii — 1591 — cueifre romane (Fig. 3). Pe faja capacului (Fig. 4) sunt incizate cercuri concentrice, divizate in 2 12 ore (cercul interior) si 29 zile (cercul exterior) cu cifte arabe, iar in centru existA 0 perforatie corespunzand acului indicator din lécasul busole. ‘Un ceas solar de buzunar din perioada Renasteri, similar cu cel de la lagi, a fost descoperit tn sApaturile arheologice efectuate in centrul istoric al oragului Dresda in anul 1994, Ceasul de la Dresda este de forma poligonala. din corn, cu accesorii din alam. Piesa de la lagi a trecut printr-un incendi precar&; ceasul este fragil, cv multe fisuri yi cripatur aloarea a devenit brun negricioass. In momentul descoperirii exista pericolul unei uscari bruste, cu consecinte grave privind integritatea piesei. Ca o prima masurd de salvare s-a recurs li uscarca gradatf intr-o incint& cu umiditate controlata. Dup& stabilizarea piesei s-a procedat la urijirea mecanic8 a depunerilor de sol si a produsilor de coroziune ai cuprului, care acopereau inclusiv ‘eripile. A urmat un tratament de consolidare, prin impregnare cu o risin& acrilict — Paraloid B 72 compatibilé cu materialul organic din care este compusd piesa. Inelul metalic a fost demonta, curdfat mecani sub microseop $i apoi impregnat cu aceeasir&sina, deoarece materialul constituent ~ cuprul ~ prezenta o stare avansatd de coroviune ‘S-a remontat inelul metalic in lacasul original prin lipire cu Paraloid B72 si s-a impregnat si acul de cupru nedemontat, din cauza coroziunii avansate. in prezent, piesa face parte din exponatele de baz8 ale Muzeului de Ist condiile recomandate pentru conservare sunt: umiditate relativa de 30% minimum iama si 50% maximum vara, lao temperatura intre 21,1-24,4°C. Arheoigia Modes, XX, 2002, p, 309-312310 MARIA GEBA, ANA-MARIA VLAD : Ceasul solar de buzunar descoperit la Centrul de Afaceri din lasi prezint& o deosebita valoareistricl s aistic, consttuind un exemplar unicat pentru muzeele din Romania. ‘ig. 2, Jumatatea inferior ~ verso ~ poanson.Fig 4, Capacul ~ paren superinr.a MARIA GEBA, ANA-MARIA VLAD 4 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA | Archaologieatmuel! im Freisiaat Sachsen, 21994, Verlag & Druckerei Elke Oto, Dresden. 2.S.P.Koob,Smdies in Conservation, 31, 1986, p. 7-14 3.JohaS. Mil, Raymond White, The organic chemistry of museum objects, Buterworh ~ Heinemann, Oxford, 1994, 4. A. Phenix, Sabents for Paraoid B72, Conservation News 50, March 1993, p. 39-40. Sloan Rain, Teice 4 arta ceasornicarilr, giuvergilr,fincltorilor, gravorlor si oprcienilor, insu de Lit Tipograie .Minerva" S.A., Chi, 1938. 6 £6. Richards, Cronolgie i cvilcoye- Calendar inre sing i relige, Edita Teich, Bucret, 1999. 7. Maureen Robson, Early advances inthe use of ecrylic resins fr the conservation of antiquities, in Pobymers in conservation. cited by NS. Allen, M. Edge, and C.V. Hore, Cambridge, 1992. 8.M Robson. RB. Seymour, RS. Porter, Ear advances im the use of acrylic resin for the conservation of antiquities, manmade ‘ier: thir origin and development, Londo, 1993. wrk $i RESTAURATION OF A MEDIEVAL SUN DIAL DISCOVERED AT IASI-TRADE CENTER ‘SUMMARY (On the occasion of a rescue archacological digging. foreign jeweller workshop from the 17* century was discovered, ‘The most precious piece is an ivory egg-shaped solar watch, bearing an incised inscription with the artisan’s name (Hans ‘Troschel) and the year of manufacture (1591). Finally, some information is presented conceming the stale of conservation and the strategy of restoration. THE LIST OF IMAGES Fig. 1. The inferior half - the face Fig, 2. The inferior half ~ the back ~ stamp. 5, The lid ~ the inferior part. Fig. &. The lid ~ the superior par.