UN CADRAN SOLAR FRAGMENTAR DESCOPERIT LA ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA DORIN ALICU SANDA ALICU* In campania arheologica din vara anului 1974, in complexul de temple dedicate zeilor sanatafii Aesculap si Hygia', in partea de nord a temple- lor. in imediata apropiere a unui atelier de pietrarie?, a iesit la iveala un cadran solar fragmentar (fig. 1). Din el se pastreazd partea anterioaraé a semisferei si jumatate, ion- gitudinal, din soclul canelat, perforat central de un orificiu in sectiune patrata necesar fixarii piesei pe o constructie sau suport. Pe concavi- tatea sferei se observa 7 linii paralele care impart fragmentul in 6 parti egalc. Liniile. destul de neglijent sipate in marmura de Bucova din care este prelucrat obiectul. converg spre un punct central unde urma sa Se stilul. Inspre interior se observa zgiriatd, trasata, pentru a fi apei supati o linie curba, paraleld in aparenfa cu semicercul mare, verti- Tig. 1. Informatician la Institutul de calcul din Cluj-Napoca 1H. Daicovi.iu si colab. in Sargetia, XI—XI1, 1974—1975, p. *D, Alicu, C. Pop, V. Catdnas, in ActaMN, XUT. 1976, p. 125—126. 263val al semisferei. Aceasté linie intretaie (atit se observa doar) 3 din cele 7 linii convergente. Acestea sint elementele care ne-au determinat sa consideram piesa operita un cadran solar. Din pacate sint doar citeva din elementele sentiale ale cadranelor solare. Lipsa unor componente de baza ca stilul, liniile fundamentale: curba echinoxiala, curbele solstitiale se poate explica prin faptul cA piesa este deterioraté. Faptul ca semisfera este impartita doar in 6 sectoare spre deosebire de cea a cadranelor solare obisnuite impartite in 12 sectoare-diviziuni orare®, cé una din curbele fundamentale este abia schifata, fara a fi definitivata, nu se poate datora deteriorarii piesei. Aceste lipsuri se datoresc faptului ca instrumentul de masurat timpul nu a fost terminat. Este foarte posibil ca sd nu fi avut niciodata trasate curbele fundamentale si nici instalat stilul. Asadar piesa de la Sarmizegetusa era in curs de executare, ea nu este terminata din motive care vor rdmine necunoscute dar poate fi si un rebut, rezultat al neatentiei. de prelucrare (fisurata, sparta). Din elementele existente am incercat sa stabilim tipul ceasului si elementele sale fundamentale. Luind coarda subintinsé de trei arce consecutive de 20 cm si sa- geata arcului de cere formaté de aceste intervale de 4 cm prin calcul am obfinut raza sferei R — 14,5 cm, Cu ajutorul acestei raze astfel obtinute si cunoscind latitudinea Sarmizegetusei de 45°30’ am construit analemma unei piese pentru aceste date obfinind unghiul a = 69° prin care am putut obtine lungimea arcului de cere pentru solstitiul de iarna si unghiul 6 117°30’ prin care am obfinut lungimea arcului de cerc pentru solstifiul de vara‘, Cu aceste elemente am putut calcula diviziu- nile arcelor respectiv diviziunile orare dupa cum urmeaza: d mR Diviziunea echinoxiala (4,) = 4p 7379 om Diviziunea solstifial’ de iarn& (d,) = Diviziunea solstifiala de vara (d,) = Lungimile arcelor la piesa noastra nu corespund cu rezultatele obtinute prin calcul. Lungimea maxima a unui arc marcat pe cadranul nostru egal cu doua diviziuni orare este de 7,5 cm iar cea obtinuta prin calcul este de 9 cm (s-a dublat diviziunea orara corespunzatoare solstitiului de vara). Deci pe semisfera noastré nu putea fi trasaté curba corespunza- toare solstitiului de vara, caracteristicd tipului vitruvian de cadran solar a cérui analemma am construit-o%. Dac& presupunem ca este un cadran sferic transformat, avind ace- leasi date de baz4 am construit analemma pentru acest tip de cadran si am obfinut urmatoarele date: 3 Vezi Daremberg-Saglio, in DA, III, p. 257; Rehm in RE, VIII, col. 2416; pentru constructia, funcfionarea, explicarea termenilor tehnici, istoricul cadranelor solare, bibliografie vezi C. Ionescu-Carligel, in Dacia, N.S., XIV, 1970, p. 119 sq * Pentru construirea si citirea unei analemme vezi Vitruviu, IX, 7; si C. lo- nescu-Cérligel, op. cit., p. 120, 132, * Vitruviu, IX, 7, pl. 71;'C. Ionescu-Carligel, op. cit., p. 120.d, = MR cos 9 = 2,66 cm IIR cos (p + 8) dy, = 2 = 1,33 cm a, — Rese = 8) 3.53 om 12 unde prin @ am notat latitudinea Sarmizegetusei iar prin 6 oblicitatea elipticei pe care am luat-o de 24°. Pe curba inceputa dar neterminata de mesterul antic lungimea arcu- lui este de 7,09 cm. Acest interval este foarte apropiat de dublul divi- ziunii orare pentru solstifiul de vara care este de 7,06 cm. Prin urmare putem considera aceasta curba ca reprezentind arcul de cere descris de umbra gnomonului in ziua solstifiului de varé. Deci putem afirma ca piesa de la Sarmizegetusa este un cadran solar de tipul semisferic trans- format. In Romania mai existé o piesd de acelasi tip deosebita insd ca stil de constructie. Locul de descoperire al ei nu este cunoscut cu precizie, probabil undeva in Dobrogea®. De acelasi tip, descoperita la Durosto- Tum, existé o alta piesd care se remarca indeosebi prin soclul sau decorat cu reliefuri? dar care deasemenea este deosebité de instrumentul nostru. La ambele piese semicercul superior al semisferei este paralel cu baza spre deosebire de piesa de la Sarmizegetusa unde este inclinat fafa de orizontala®. Cadranul solar de la Sarmizegetusa prin locul séu de descoperire si prin faptul cd era in curs de executie confirma ipoteza grupului de cerce- tatori de aici, ipotezi prin care platforma patrata din incinta templelor lui Aesculap si Hygia ar fi fost un atelier de pietrarie®’. De elemente certe pentru datarea obiectului nu dispunem. Simplitatea sa, lipsa deco- ratiei, o oarecare stingacie (grab) in executia lucrarii pot fi citeva repere pentru o datare tirzie a piesei poate chiar a doua jumatate a secolului al IlI-lea, UN CADRAN SOLAIRE DECOUVERT A ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA (Résumé) Lors des fouilles de l’été 1974 dans le complexe des temples dediés aux dieux Aesculap et Hygia apres d’un atelier de lapicide on a découvert un cadran solaire fragmentaire. La piése était inachevée, L’artisan antique n‘a pas reussi de tracer et d'executer toutes les divisions oraires et les lignes fundamentales. En fonction du rayon de la sphére et de la latitude de Sarmizegetusa on a determine le type de la'piece — cadran du type hemisphérique transformé. Silviu Comsncscu in Actes de VII-e Congres International de Sciences Pre- historiques et Protohistoriques, Praga, august 1966, p. 47—50; Tonescu-Carligel, in Pontice, I, 1969, p. 201—203 = Ducia, N.S., XIV, 1970, p. 131—13: 7 J. Mladcnova, in Sovefkaia Arheologiia, 4, 1961, p. 274—275, fig. 1. * Se pare ca este analog cu cel descoperit la Lettwiler yi publicat de R. Rohr in Cahiers Alsaciens darcheologie, d’art, et Whistoire, X, 1966. Revista nu ne-a fost accesibilé. Informafiile le citém dupa C. lone scu-Carligel, in| Dacia, N.S, XIV, 1970, p. 132, nota 18, , * H. Daicoviciu si colab., op. cit., p. P. 126—127. 8; D. Alicu, C. Pop, V. Cajanas, op. cit., 265