Astronomia, ciclul I

Tema 1: Mișcarea cerului și a obiectelor de pe cer

Cișinău - 2020
Cuprins
Coordonate geografice: Mișcarea bolții cerești:
• Forma planetei • Mișcarea aștrilor pe cer
• Sistem de coordontate • Polii cerești
• Locuri speciale pe Terra • Constelații circumpolare
• Aspectul cerului
• Coordonatele unei stele
Sfera cerească: • Traiectorile stelelor
• Coordonate pe sfera cerească
• Măsurarea distanței unghiulare Mișcarea Soarelui:
• Măsurarea pozițiilor aștrilor de pe cer • Ecliptica și nodurile
• Rotația Pământului • Constelațiile zodicale
• Ziua • Precesia și nutația
• Anul • Anotimpurile
Ne aflăm pe o planetă ...
1. Plată, unde:

- De pe toate continentele putem observa

aceleași stele și constelații;
- Putem observa Soare și Luna în același timp tot
timpul;
- Soarele și Luna se află în atmosfera planetei;
- Stele sunt pictate și nu există o mișcare a lor pe
cer;
- Soarele și Luna sunt obiecte aflate la 6000 km
deasupra planetei
2. Rotundă (forma geometrică cea mai apropiată de a Pământului: sferoid oblic),
unde avem următoarele mișcări:

- Mișcarea de rotație: Pământul se

rotește în jurul axei proprii,
mișcare ce produce ziua și noaptea.

- Mișcarea de revoluție: Pământul

orbitează în jurul Soarelui, înclinat
la 23,5.°
Sistem de coordonate
Se folosește pe planeta noastră și pe restul. Conține următoarele
coordonate:

Longitudinea: măsoară poziția est-vest a unui loc. Se exprimă în grade, minute și secunde.
Se trasează pe glob ca arce de cer care pleacă din polul nord și ajung în sud. Longitudinea
crește de la meridianul Greenwich de la 0 înspre est.

Latitudinea: măsoară poziția pe glob făță de ecuator. Se exprimă în grade, minute și

secunde. Polul nord se află la 90° lat N, ecuatorul la 0° și Polul Sud la 90° lat S.

Înălțimea: se măsoară de la nivelul mării înspre zenit.

 Sistem de coordonate Planul care trece prin Axa de rotație
împarte Pământul în două părți egale

Polul Nord Meridianul Greenwich 0°

1. LONGITUDINEA ales în anul 1884

Meridianul 180° e undeva

prin Oceanul Pacific.

Moldova, România se află la 26°

long. estică
Miami se află la 80° long. vestică
Fusul orar:
15° = 1 oră
30° = 2 ore

Polul Sud
Sistem de coordonate
Polul Nord se află la 90° lat. nordică

2. LATITUDINEA
Tropicul Cancer
Deasupra Ecuatorului avem lat. N
Planul care împarte Pământul iar sub Ecuator avem lat. S
Ecuator
în două părți egale
Moldova, România se află la
45° lat. N
Madagascar se află la 18° lat. S
(nu există -18°)
Tropicul Capricornului Văzut de la Ecuator de echinocții,
Soarele se află la zenit.

Polul Sud se află la 90° lat. sudică

Analema Soarelui
Analemă = poziția unui obiect ceresc la aceași
oră timp de un an.

Analema Soarelui arată ca un „8” imens pe cer.

Atunci când Soarele este în partea de sus

înseamnă că este la solstițiu de vară, când este la
mijloc sunt echinocțiile și când este în partea de
jos, este la solstițiu de iarnă.

Credit foto: Anthony Ayiomamitis, 2003 Greece

Analema Soarelui proiectată pe Terra
Tropicul Cancerului: o zonă paralelă cu
Ecuatorul la 26° 26’ 16” latitudine
nordică. Aici, de solstițiul de vară, Soarele
se află exact deasupra capului (la zenit).

Tropicul Capricorunului: o zonă paralelă

cu Ecuatorul la 26° 26’ 16” latitudine
sudică. Aici, de solstițiul de iarnă, Soarele
se află exact deasupra capului (la zenit).
Forma de 8 a analemei
• Pentru că orbita planetei este o elipsă și pentru că planeta noastră este înclinată,
analema Soarelui arată ca cifra 8.
• Analema Soarelui văzută de pe Marte este o picătură.

link pentru gif analemă:

http://www.washingtonpost.com
/wp-srv/special/metro/urban-
jungle/images/analemma.gif
Sfera cerească și coordonate cerești
 Sfera cerească
Emisferă visibilă

Emisferă pe care nu o vedem

Sfera cerească
Atunci când ne aflăm afară și privim deasupra capului, zenitul pare mai
aproape de noi decât orizontul.

Această iluzie optică face să pară că cerul este ca o cupolă deasupra capului
nostru, iar noi o numim sferă cerească.

Aici avem câteva zone importante:

1. punctele cardinale care sunt direcții pe orizont
2. zenitul – locul deasupra capului (nadirul – locul opus zenitului)
3. meridianul (dacă unim nordul cu sudul prin zenit)
 ZENIT

MERIDIAN

SUD VEST

EST NORD
Măsurarea distanței unghiulare
Ca să măsuram distanțele aparente a unor aștri pe cer, putem folosi o
metodă la îndemână:
 ZENIT 90°

45°

SUD 180° VEST 270°

EST 90° NORD 0°

 Rotația Pământului
Ziua și noaptea

Datorită rotației planetei în jurul axei proprii

în sensul invers a acelor de ceasornic
(adică de la vest spre est), Soarele pare că
se mișcă pe cer răsărind dinspre est și
apunând spre vest.

Locurile de pe planetă aflate înspre Soare

sunt iluminate, iar restul sunt în întuneric.
Ziua
Perioada parcursă pentru o rotație a Pământului în jurul axei proprii.

Cum putem măsura o zi?

1. Ne uităm la Soare când se află într-un punct anume pe cer și

cronometrăm revenirea lui în acel loc.

2. Ne uităm la o stea când se află într-un punct anume pe cer și

cronometrăm revenirea ei în acel loc.
Solar și sideral

Durata unei zile cronometrată după Soare:

24 ore = zi solară

Durata unei zile cronometrată după o stea:

23 ore 56 minute 4 secunde = zi siderală

De ce avem o diferență?
 Spre stea

Spre Soare

Spre Soare
Stea Soarele și stea
Terra

În timpul unei rotații, planeta se deplasează pe orbita ei

în jurul Soarelui. Distanța aceasta face ca stelele să răsară cu Acum dăm drumul
4 minute mai devreme în fiecare zi. la cronometru
Zi solară și siderală
În timp ce Pământul se rotește în jurul axei proprii, se mișcă și pe orbită
în jurul Soarelui.
Făță de stele, Pământul mai are nevoie de 3 minute 56 secunde pentru
un răsărit de Soare care se produce o dată la 24 ore.

Acest lucru face ca stelele să răsară în fiecare zi mai devreme cu 4

minute sau cu două ore în fiecare lună.

Pentru o zi siderală, Pământul face o rotație de 360° și pentru o zi

solară are nevoie de 361°.
13 noiembrie 2019 ora 23:00
simulare: Stellarium
14 noiembrie 2019 ora 23:00
15 noiembrie 2019 ora 23:00
16 noiembrie 2019 ora 23:00
17 noiembrie 2019 ora 23:00
18 noiembrie 2019 ora 23:00
19 noiembrie 2019 ora 23:00
20 noiembrie 2019 ora 23:00
13 decembrie 2019 ora 23:00
13 ianuarie 2020 ora 23:00
Cerul pe anotimpuri

Într-o noapte completă, iarna văd pe cer:

Seara se vede cerul de toamnă

Noaptea se vede cerul de iarnă
Dimineața se vede cerul de primăvară

Constelațiile din anotimpul „X” trec la meridian la ora 22-23.

Cerul de iarnă
1 ianuarie ora 23:00
Cerul de iarnă
• Sunt constelațiile care trec la meridian în lunile de iarnă la ora 22-23.

• Cassiopeia, Perseus, Auriga, Taurus, Gemini, Orion, Canis Minor,

Monoceros, Canis Major, Lepus, Eridanus, Cetus.
Cerul de primăvară
1 aprilie ora 23:00
Cerul de primăvară
• Sunt constelațiile care trec la meridian în lunile de primăvară la ora
22-23.

• Hydra, Sextans, Leo, Cancer, Lynx, Ursa Major, Corvus, Crater, Virgo,
Coma Berenices, Canes Venatici.
Cerul de vară
1 iulie ora 23:00
Cerul de vară
• Sunt constelațiile care trec la meridian în lunile de vară la ora 22-23.

• Scorpius, Sagittarius, Libra, Ophiucus, Hercules, Corona Borealis,

Draco, Ursa Minor, Serpens, Aquila.
Cerul de toamnă
1 octombrie ora 23:00
Cerul de toamnă
• Sunt constelațiile care trec la meridian în lunile de toamnă la ora 22-
23.

• Capricornus, Piscis Austrinus, Pegasus, Pisces, Andromeda, Lacerta,

Cepheus, Cassiopeia, Cygnus.
Anul
Anul este perioada pe care o parcurge o planetă în timpul unei rotații
complete în jurul Soarelui. Cu cât este mai aproape planeta de stea,
durează mai puțin să orbiteze.

Ca și ziua, anul este de mai multe tipuri:

- An sidereal
- An tropic
- An anomalistic
- An draconic
- An lunar

Câte zile are un an pe planeta noastră?

 Anul sideral

Axa planetei
noastre este
înclinată cu 23.5°
Stea Soarele

Au trecut 365.256360 zile ca Pământul să ajungă în același loc pe orbită.

Anul sideral
„Este intervalul de timp în care Soarele, în drumul său aparent pe sfera
cerească, efectuează o rotație completă față de o aceași stea.”
definiție din Dicționar de astronomie și Astronautică, Călin Popovici, București 1997.

Cronometrăm cât timp îi ia Soarelui să ajungă lângă aceași stea,

privindu-le la apus sau răsărit în timpul crepusculului.

Anul sideral are valoare de: 365 zile 6 ore 9 minute 9,7676 secunde.
 Orbita planetei
Anul tropic sau „ecliptică”

Ecuatorul
planetei proiectată
pe sfera cerească sau
„ecuator ceresc”

Soarele

Au trecut 365.2422199 zile ca Pământul să aibă aceași față îndreptată spre Soare.
Anul tropic
„Este intervalul de timp dintre două treceri consecutive ale centrului
Soarelui prin punctul vernal mediu (afectat de fenomenul precesiei
echinocțiilor).”
definiție din Dicționar de astronomie și Astronautică, Călin Popovici, București 1997.

Pe lângă mișcarea de rotație și de revoluție, planeta mai are o mișcare

de precesie. Datorită precesiei, Pământul ajunge să arate aceași față
Soarelui mai devreme cu 20 minute față de anul sideral.

Anul tropic are valoare de: 365 zile 5 ore 48 minute 45 secunde.
Alți ani
• Anul anomalistic: este intervalul de timp dintre două treceri
consecutive ale centrului Soarelui prin perigeu.
Durata anului anomalistic: 356.259641 zile

• Anul draconic: este intervalul de timp dintre două treceri consecutive

ale centrului Soarelui prin același nod al orbitei lunare.

Durata anului draconic: 346.620031 zile

Anul pe care îl avem în calendar
Din 1582 folosim calendarul gregorian cu durata de 365,2425 zile.

Pentru compensarea diferenței dintre anul tropic și cel calendaristic, s-a

stabilit ca, la fiecare patru ani de 365 zile să se adauge o zi.

Acest calendar încearcă să mențină echinocțiul de primăvară pe data 21

martie.

An simplu = 365 zile

An bisect = 366 zile
Mișcarea aparentă a bolții cerești
Mișcarea aparentă a aștrilor pe cer
Pământul se mișcă în jurul axei proprii și pare că stelele răsar și apun în
direcția opusă.

Mișcarea aparentă a aștrilor se poate observa dacă stăm câteva ore și

privim poziția lor față de orizont.

O stea răsare de la est, peste câteva ore o să aibă înățimea mai mare
față de orizont. Cel mai înalt punct pe cer al stelei o să fie la meridian,
după care începe să apună spre vest.
Expunere scurtă
Credit foto: Dave Morrow
Expunere lungă
Credit foto: Dave Morrow
Expunere de câteva ore
Credit foto: Adhemar M. Duro Jr din Chile Atacama, ESO
De la ce latitudine
sunt realizate
imaginile?
Polii cerești
Rotația planetei noastre face ca două zone de pe cer să nu apună
niciodată. Zonele acestea se găsesc în prelungirea axei de rotație pe
sfera cerească.

Aceste zone/regiuni se numesc:

„polul nord ceresc” – visibil din emisfera nordică
„polul sud ceresc” – visibil din emisfera sudică
 Polul nord ceresc

Steaua nordului sau „Polaris”

Polul nord ceresc se află la 0.5° față de Polaris.

 Polul sud ceresc Cea mai apropiată stea
strălucitoare de polul sud ceresc
este „Sigma Octantis”

Sigma Octantis se află la 1° de polul sud ceresc

Constelațiile circumpolare
Dacă ne uităm de oriunde de pe glob spre cer către Polaris sau Sigma
Octantis, vom observa că indiferent de oră sau anotimp stelele din jurul
lor nu vor coborî niciodată sub orizont.

Sensul de rotație al stelelor din emisfera nordică este de la stânga la

dreapta, iar în emisfera sudică de la dreapta spre stânga.

Constelațiile circumpolare sunt constelațiile care nu apun.

 2. Adăugăm raza orizont – Polaris
încă o dată.
3. Putem trasa un cerc imaginar Din Moldova, constelațiile circumpolare
cu raza orizont – Polaris ajung la zenit.
înspre zenit.
Acest cerc se numește
„cercul circumpolar”.

Toate constelațiile
care se află în acest
cerc, sunt constelații
circumpolare.
1. De la orizont la Polaris
Din Moldova, Polaris se află
° la altitudine față de orizont.
 Polul nord ceresc

Aspectul cerului

Ecuatorul ceresc este

ecuatorul planetei
proiectat pe sfera cerească.

Polul sud ceresc

Longitudinea proiectată
pe sfera cerească se numește
ascensie dreaptă sau AD.

1. ASCENSIA DREAPTĂ
Se măsoară în ore (h) minute (m)
și secunde (s) pentru că unei stele
îi ia o zi să se întoarcă în același loc pe cer.

Originea AD este punctul vernal.

 Latitudinea proiectată
pe sfera cerească se numește
declinație sau dec.

2. DECLINAȚIA
Se măsoară în grade (°) minute de arc (`)
și secunde de arc (``) deasupra și sub
ecuatorul ceresc.

Stelele aflate deasupra ecuatorului ceresc au

declinație pozitivă de la 0° la +90°. Stelele sub
ecuatorul ceresc au declinație negativă de la 0° la -90°.
Coordonatele unei stele
• Coordonatele alt-azimutale (adică: altitudine + azimut)
Aceste coordonate sunt locale și nu pot fi folosite în a transmite poziția unui obiect fără ora exactă și
coordonatele observatorului.
Altitudinea se calculează de la orizont spre zenit în grade.
Azimutul (orizontul) se calculeaza de la nord spre est în grade.

• Coordonatele ecuatoriale (adică: ascensie + declinație)

Aceste coordonate pot fi folosite de oricine oricând din orice loc. Poziția unui astru în coordonate
ecuatoriale se folosește cel mai des, inclusiv în atlase.
Ascensia se calculează în ore, minute și secunde.
Declinația se calculează în grade.
Coordonatele unei stele
Coordonatele alt-azimutale ale stelei Sirius:

12° 25’ 29.8”

+128° 53’ 06”

Coordonatele ecuatoriale ale stelei Sirius:

20h 29” 54s

-16° 41’ 11”
Traiectorile stelelor
• În funcție de poziția observatorului pe glob, acesta va vedea cum
aștrii se mișcă diferit.

• Pentru că orizontul ascunde o mare parte din cer, observatorii vor

vedea numai partea din sfera cerească accesibilă lor.

• Astfel, traiectoriile stelelor vor fi diferite pentru fiecare observator.

 Polul nord ceresc

Direcția de rotație
a planetei

Direcția de rotație
a stelelor (aparent)

Polul sud ceresc

Cerul de la Polul Nord (sau Polul Sud)
• Toate stelele sunt circumpolare

• Se pot observa obiecte care au declinația minim +0°

• Steaua Polaris se află la zenit

 Polul nord ceresc
1. Polul Nord
Emisfera vizibilă

Orizont

Polul sud ceresc

 Polul nord ceresc
1. Polul Nord Steaua Polară
se află la zenit

Orizont
Cerul de la 45° N
• Steau Polaris se află la 45° deasupra orizontului.

• Stelele răsar și apun, existând unele care nu se văd niciodată, acestea

având declinații de la -45° în jos.

• Stelele cu declinație +45° ajung la zenit.

• Întotdeauna jumate din ecuatorul ceresc se află deasupra orizontului.

 Polul nord ceresc
2. Cerul de la 45° N

Orizont Emisfera vizibilă

Polul sud ceresc

 Steaua Polară
2. Cerul de 45° N se află la 45° de orizont

Polul nord ceresc

Orizont
Cerul de la ecuator
• Nu exista constelații circumpolare.

• Steaua Polaris se află la orizont.

• Toate stelele răsar și apun.

• Ecuatorul ceresc trece pe la zenit.

 Polul nord ceresc
3. Cerul de la Ecuator

Orizont Emisfera vizibilă

Polul sud ceresc

 3. Cerul de la Ecuator

Steaua Polară
se află la orizont

Polul nord Polul sud

ceresc ceresc
Orizont
Mișcarea Soarelui
Mișcarea aparentă a Soarelui
• Soarele pare să se miște pe cer pentru că noi orbităm în jurul lui. De aici și
ideea de „geocentrism”. În trecut se credea că Pământul stă pe loc și este
centrul sistemului solar, iar Soarele împreună cu planetele rotesc în jurul
nostru.
• Dacă privim Soarele în fiecare zi, el se va afla în alt loc pe cer pentru că noi
ne schimbăm unghiul față de el.
• Drumul aparent al Soarelui se numește ecliptică = proiecția orbitei noastre
pe cer.

• Ecliptica este înclinată față de ecuatorul ceresc cu 23° 27”.

 Constelația
Hamburger Orbita Pământului

Constelația Constelația
Iepure Elisabeta
 Polul nord ceresc

Ecliptica

Ecuatorul
ceresc

Polul sud ceresc

Constelațiile zodiacale
• Dacă observăm Soarele zi de zi, observăm cum trece prin diferite zone
ale cerului.

• Într-un an, Soarele parcurge 360° adică aproximativ 1° pe zi.

• Constelațiile prin care trece aparent Soarele se numesc constelații

zodicale.
Constelațiile zodicale
• Ecliptica se proiectează pe 13 constelații:

Aries, Taurus, Gemini, Cancer, Leo, Virgo, Libra, Scorpius, Ophiucus,

Sagittarius, Capricornus, Aquarius, Pisces;

• Pentru că planetele se află în planul ecliptic mai sus sau mai jos cu
câteva grade, în total sunt 22:

Aquarius, Auriga, Cancer, Capricornus, Cetus, Corvus, Crater, Gemini,

Hydra, Leo, Libra, Ophiucus, Orion, Pegasus, Pisces, Sagittarius,
Scorpius, Scutum, Sextans, Taurus, Virgo.
Noduri
• Ecliptica cu ecuatorul ceresc se intersectează în două noduri. Acestea
se numesc și puncte.

Punctul vernal – când declinația Soarelui devine pozitivă. Este originea

ascensiei drepte și se află în constelația Pisces. Când Soarele se află aici
se produce echinocțiul de primăvară.
Punctul autumnal – când declinația Soarelui devine negativă. Se află la
180° față de punctul vernal în constelația Virgo. Când Soarele se află
aici se produce echinocțiul de toamnă.
 Punctul autumnal

Ecuatorul ceresc Ecliptica

Punctul vernal
Punctul vernal.
Intersecția eclipticii cu ecuatorul ceresc, când Soarele trece din emisfera sudică în cea nordică.
 Precesia
• Precesia este o mișcare de balansare
a axei Pământului.

• Forțele mareice ale Soarelui și a Lunii

fac ca Pământul să se învâtă ca un titirez.

• Precesia are o perioadă de 25.771,5 ani.

Efectele precesiei
• Polii se mișcă printre stele.

• Punctul vernal nu rămâne în aceași constelație.

• Coordonatele ecuatoriale ale stelelor se modifică pentru că originea,

punctul vernal, se deplasează pe cer.

• Cu timpul, constelațiile de vară se văd iarna și invers.

Poziția polului nord ceresc printre stele.
Poziția polului sud ceresc printre stele.
Nutația
• Pe lângă mișcarea de precesie
cesie,
axa Pământului suferă și o altă
altă mișcare.
mișcare
• Mișcarea este o osciație a poziției
axei terestre cu o perioadaă de
de 18,6 ani.
18,6 ani.
Anotimpurile

• Ce anotimp este acum afară?

• De ce avem anotimpuri și
cum se produc?
Anotimpurile
1. Anotimpurile apar pentru că Terra este mai aproape de Soare vara.

Iarna, pe 4 ianuarie, Terra este situată la 147 000 000 km.

Vara, pe 3 iulie, Terra este situată la 152 000 000 km.

2. Înclinarea axei Pământului face ca o emisferă să fie mai aproape de

Soare.

Vara, emisfera nordică este cu 2000 km mai aproape de Soare decât cea sudică.
Anotimpurile
• Pentru că Pământul nu se rotește drept în jurul Soarelui, axa de
rotație fiind înclinată cu 23,5° și în diferite momente de timp spre
Soare vor fi înclinate anumite regiuni.

• Anotimpurile sunt produse de unghiul sub care cad razele solare.

• Anotimpurile sunt produse pentru că Soarele este mai sus pe cer vara
decât iarna.
 I = S*cos A
Vara Unde:
I – radiația solară incidentă
S – constanta solară
cos – cosinus
A – unghiul sub care cad razele

La 60°
I = 1354.21*cos (60°)
I = 957,6 Jouli
Toamna și primăvara
 I = S*cos A
Iarna Unde:
I – radiația solară incidentă
S – constanta solară
cos – cosinus
A – unghiul sub care cad razele

La 45°
I = 1354.21*cos (45°)
I = 677,11 Jouli
Cu 50% mai puțin decât vara
 21 martie 21 iunie

1 decembrie
Pamântul văzut de pe Soare

21 septembrie 21 decembrie
Anotimpurile astronomice
• Echinocțiu – aeques nox (noapte egală): ziua este egală cu noaptea.
• Solstițiu – sol stitium (Soarele stă): la mijlocul zilei Soarele nu își modifică atitudinea

• Primăvara astronomică – începe pe 21 martie când ziua este egală cu noaptea

• Vara astronomică – începe pe 21 iunie când Polul Nord este îndreptat spre Soare, avem zilele lungi

• Toamna astronomică – începe pe 21 septembrie când ziua este egală cu noaptea

• Iarna astronomică – începe pe 21 decembrie când Polul Sud este îndreptat spre Soare