Mișcările Pământului

Mișcarea de rotație = Este mișcarea pe care planeta noastră o realizează în jurul propriei
axe, în aproximativ 24 de ore (23 ore, 56 minute și 4 secunde), dinspre vest spre est.
Consecințe:
1. Succesiunea zilelor și a nopților;
2. Modificarea temperaturii de la zi la noapte;
3. Abaterea corpurilor aflate în mișcare (direcția maselor de aer, curgerea râurilor etc.) spre
dreapta în Emisfera Nordică și spre stânga în Emisfera Sudică;
4. Variația orei pe Glob. Distanța de 15° de longitudine se numește fus orar. Fiecare fus orar este
străbătut de un meridian central. (Când Soarele se află deasupra acestui meridian, este ora 12:00,
considerată ora oficială a întregului fus orar. În fusele orare situate spre est, orele sunt mai
înaintate, deoarece Soarele s-a aflat mai devreme deasupra meridianului lor central. La vest de
respectivul fus orar, Soarele încă nu s-a aflat deasupra meridianului central, astfel că orele sunt în
urmă. Între două fusuri orare vecine, diferența de timp este de o oră. Pământul cuprinde 24 de
fusuri orare. Primul fus orar este considerat fusul prin care trece Meridianul de 0°. În funcție de
primul fus orar se stabilește ora pe glob. Mergând spre est, la fiecare fus orar se adaugă câte o
oră; mergând spre vest, se scade câte o oră. Când la primul meridian este ora 12:00, la meridianul
opus, cel de 180°, este ora 24:00. De aceea, meridianul de 180° se consideră drept linia
internațională de schimbare a datei. Spre vest de meridianul de 180° ne aflăm cu o zi înainte, față
de ziua în care ne aflăm la est de acest meridian. Ora României este ora celui de-al doilea fus
orar, cel în care este situată capitala țări noastre, orașul București, adică GMT (Greenwich Mean
Time/Ora Meridianului Greenwich) + 2.)
Mişcarea de revoluţie = mișcarea pe care o realizează Terra în jurul Soarelui, timp de 365
zile și 6 ore.
Datorită celor 6 ore în plus faţă de cele 365 de zile, din 4 în 4 ani se adaugă o zi lunii
februarie. Anul în care luna februarie are 29 de zile se numeşte an bisect, având 366 de zile, faţă
de 365 de zile ale unui an obişnuit. Ultimul an bisect a fost 2020.
Principala consecinţă a acestei mişcări, corelată cu înclinarea axei terestre, este formarea
anotimpurilor şi durata inegală a zilelor şi a nopţilor.
Datorită înclinării axei Pământului, în timpul mişcării de revoluţie se formează patru
momente importante:
● 21 martie (echinocţiul de primăvară) În acest moment, Pământul este poziţionat astfel încât
razele Soarelui cad perpendicular pe Ecuator, iar zilele sunt egale cu nopţile. De la această dată,
ziua începe să se mărească.
● 22 iunie (solstiţiul de vară) Acum razele solare cad perpendicular pe Tropicul Racului, astfel
că emisfera nordică este încălzită mai mult. În emisfera nordică va fi vară, iar în cea sudică va fi
iarnă. De acum, ziua începe să se micşoreze.
● 23 septembrie (echinocţiul de toamnă) Razele solare cad din nou perpendicular pe Ecuator,
zilele fiind din nou egale cu nopţile. De acum, zilele se micşorează şi mai mult.
● 22 decembrie (solstiţiul de iarnă) În acest moment, razele Soarelui cad perpendicular pe
Tropicul Capricornului, astfel că emisfera sudică este încălzită mai mult faţă de emisfera nordică.
În emisfera sudică va fi vară, iar în cea nordică va fi iarnă. Din acest moment, zilele încep să
crească, iar nopţile să scadă.