Timpul si masurarea lui

Definiţia timpului este una dintre cele mai dificile, nu numai din punct de vedere filozofic
sau psihologic, dar şi fizic. Timpul este una dintre dimensiunile Universului, diferită de
dimensiunea spaţială prin aceea că timpul ordonează evenimentele într-o succesiune
ireversibilă.

Definitia astronomica a timpului

Este impartirea timpului prin procese ce se deruleaza periodic, observabile pe sfera
cereasca. Cea mai evidenta unitate de timp este ziua, definita ca fiind durata unei rotatii a
Pamantului in jurul axei sale, raportata la traversarea meridianului sau a punctului vernal
de catre Soare.
Pamantul se roteste in fiecare zi siderala cu 360 grade, intr-o ora cu 15 grade, intr-un
minut cu 0,25 grade.

Definitia fizica a timpului

Reprezinta stabilirea unitatii de timp printr-un proces care se deruleaza periodic si care
este observabil cu mijloace fizice. Aceasta este necesara intrucat rotatia Pamantului nu
decurge pe deplin uniform.
Secunda este durata a 9 192 631 770 de perioade care corespund tranzitiei intre 2 nivele
de energie hiperfineale starii fundamentale a atomului de Cesiu 133.

Secunda de legatura
Este o corectura care face posibila egalarea timpului fizic (prin ceasuri atomice) cu timpul
astronomic. La nevoie, ea este introdusa sau eliminata la 30 iunie sau 31 decembrie,
atunci cand diferenta dintre cele 2 timpuri depaseste 0,7 secunde.

Timpul solar
Reprezinta impartirea timpului datorata miscarii zilnice aparente a Soarelui pe
sfera cereasca.

Timpul solar real

Este masura temporala neuniforma care se calculeaza prin observatii nemijlocite asupra
Soarelui. Perioada de timp dintre 2 culminatii inferioare ale Soarelui reprezinta ziua solara
reala. Durata sa nu este constanta intrucat Soarele se deplaseaza, in miscarea sa anuala
aparenta pe bolta cereasca, cu viteza diferita pe o orbita inclinata catre ecuatorul ceresc,
numita ecliptica. Timplu solar real poate fi citit pe ceasurile solare.

Timpul solar mediu

Este masura timpului aproape uniforma, calculata in functie de un Soare mediu
virtual.
Miscarea anuala aparenta a Soarelui mediu are loc:
 In lungul Ecuatorului Ceresc
 In acelasi timp cu Soarele real
 Cu o viteza uniforma

1
O rotatie a Pamantului raportata la Soarele mediu dureaza o zi solara medie. Timpul solar
mediu si timpul solar real difera in cursul unui an cu pana la 16 minute.

Cauze ale variatiei timpului solar mediu

Frecarea dintre uscat si mare la flux si la reflux

Deplasarea maselor in interiorul Pamantului

Deplasarea maselor de aer si topirea ghetii de la polii terestrii in ritmul anotimpurilor

Modificarile ale pozitiei axei de rotatie in interiorul Pamantului

Ecuatia timpului

Ecuatia timpului
Este diferenta dintre timpul solar real si timpul solar mediu. Ea arata cu cat merge inainte
sau ramane in urma un ceas solar (timpul solar real) fata de un ceas care masoara timpul
solar mediu.

Timul local
Este indicatia relativa de timp la punctul observatiei. Meridianul locului din care se face
observatia trece drept linie de referinta.

Timpul Local
Timpul solar real si timpul solar mijlociu sunt timpuri locale. Doua ceasuri aflate pe

2
longitudini geografice diferite arata timpuri diferite pentru ca, pentru ambele puncte,
Soarele mijlociu, respectiv Soarele real, culmineaza in momente diferite. Timpul sideral
este de asemenea un timp local.

Timpul regal
Reprezinta timpul normal valabil prin conventii internationale pentru un teritoriu mai
intins (fus orar), de cele mai multe ori timpul local pentru punctele aflate in apropierea
meridianului mijlociu al fusului orar.

Ora Europei de Vest (GMT) Valabil, printre altele pentru 12h CET = 11h GMT
Timpul local pentru longitudinea Irlanda, Portugalia, Marea CET = GMT+1h
geografica de 0° Britanie

Ora Europei Centrale (CET) Valabil, printre altele, pentru

Timpul local pentru longitudinea Germania, Austria, Elvetia,
estica de 15° Italia, Danemarca, Norvegia,
Suedia

Ora europei de Rasarit(EET) Valabil, printre altele, pentru 12h CET = 13h EET
Timpul local pentru longitudinea Romania, Bulgaria, Grecia, CET = EET-1h
estica de 30° Finlanda

Orele folosite in interiorul fuselor orare nu corespund intotdeauna cu fusul orar respectiv.

Ora de vara
Este o decalare de o ora a timpului pentru lunile de vara. Avantajul sau consta in mai buna
utilizare a luminei zilei in orele de seara. In majoritatea statelor central-europene este
valabila, din aprilie pana in septembrie, ora de vara central-europeana(CEST).

Timpul sideral
Reprezinta impartirea timpului folosita in astronomie, determinata de rotatia
Pamantului in relatie cu punctul vernal. In momentul culminatiei superioare a punctului
vernal, ora siderala este 0h.

Timpul si ZiuaSiderala

3
Ziua siderala
Este durata unei rotatii a Pamantului, in relatie cu doua culminatii superioare succesive ale
punctului vernal. O zi este mai scurta decat a zi solara mijlocie.

1 zi siderala= 24 h siderale= 23 h 56 min 4,1 sec timp solar

24 h timp solar= 24 h 3 min 56,6 sec timp sideral.

Calendarul
Reprezinta o diviziune a timpului rezultata prin adunarea a unei multimi de zile solare.
Baza sa este fie timpul de rotatie a Pamantului in jurul Soarelui(calendarul solar), fie
timpul de rotatie a lunii in jurul Pamantului(calendarul lunar). Unitatile de timp naturale
astronomice, luna si anul, nu sunt multiplii intregi de zile solare, de aici si existenta mai
multor posibilitati de impartire a timpului.

Anul
Este perioada de timp necesara Pamantului pentru a efectua o rotatie in jurul Soarelui.

Rotatia Pamantului

Punctul de referinta Durata Denumirea

Punctul vernal 365 zile 5h 48 min 46 sec An tropic

O anumita stea 365 zile 6h 9 min 9 sec An sideral

Diferenta dintre lungimea anului tropical si a anului sideral ne conduce inapoi la precesie.

Anul comun
An calendaristic de 365 zile. Este de circa 6 ore(un sfert de zi) mai scurt decat anul
definit din punct de vedere astronomic.

Anul bisect
An calendarstic de 366 zile care, o data la 4 ani, ia local unui an comun. Prin
adaugarea unei zile (29 februarie), se elimina decalajul dintre lungimea anului
calendaristic si lungimea anului astronomic.

Calendarul iulian
Precursor al calendarului gregorian, a fost introdus in anul 46 i.Hr. de catre Iulius Cezar.
In calendarul iulian, dupa 3 ani comuni urmeaza un an bisect.

4 ani tropici dureaza 1 460, 9688 zile

4 ani dupa calendarul luliana dureaza 1 461, 0000 zile

Diferenta ramasa, de 0,0312 zile creste in 128 de ani la o jumatare de zi. De aceea,

4
calendarul iulian un mai este astazi in uz.

Calendarul gregorian
Calendarul usual astaza in majoritatea tarilor lumii. El a fost propus in 1581 de catre o
comisie numita de papa Grigore al XIII-lea.
* Regula anilor bisecti in calendarul gregorian
Toti anii al caror numar e divizibil cu 4 sunt ani bisecti. Dar toti anii de inceput de escol,
al caror numar nu este divizil cu 400, sunt considerati ani comuni.

1800, 1900, 2100 - ani comuni

1988, 192, 1996, 200, 2004, 2008, 2012, s.a.m.d.- ani bisecti
400 de ani tropici dureaza 146 096,88 zile
400 de ani dupa calendarul gregorian dureaza 146 097,00 zile

Diferenta ramasa poate fi neglijabila pentru urmatoarele milenii.

Data iuliana
O numaratoare curenta a zilelor des folosita in astronomie, fara o impartire in
perioade de timp mai mari.
Fiecare zi este desempata printr-un numar. Diferentele de timp pot fi astfel usor calculate.
Inceputul numaratorii a fost fixat(in mod artificial) de data de 01.01.4713 i.Hr.

Ziua din calendarul greogorian Data iuliana

01.09.1980 2 444 484

01.01.1990 2 447 893

01.01.2000 2 451 545

Bibliografie: Compediu de astronomie

Modul de masurare a timpului nu este acelasi pe cuprinsul globului. Culturi si religii diferite

folosesc calendare diferite, totusi calendarul gregorian care imparte anul in 12 luni, incepand cu 1
ianuarie este timpul universal.

CALENDARUL IULIAN

Calendarul Iulian a fost introdus de imparatul Iulius Caesar in anul -45, fiind impartit in luni de
lungime fixa. La fiecare patru ani se adauga o zi in plus pentru a pastra sincronia cu anul csmic.
In anul 1582, calendarul Iulian a stat la baza reformei gregoriene ce a dus la nasterea
calendarului Gregorian care functioneaza in lumea civilizata in acest moment. Anul Iulian avea

5
365/366 zile, era impartit in 12 luni. Anul nou Iulian incepea la 25 martie. Numele lunilor anului si
ale zilelor saptamanii provin din perioada calendarului Iulian.

IANUARIE - poarta numele lui Janus, zeul portilor

FEBRUARIE - poarta numele dupa Februalia, o perioada in care se faceau sacrificii pentru
ispasirea pacatelor
MARTIE - poarta numele zeului razboiului, Marte
APRILIE - vine de la latinescul "aperire" = a deschide
MAI - poarta numele lui Maia, zeita cresterii plantelor
IUNIE - vine de la Junius, numele latin al zeitei Juno
IULIE - poarta numele imparatului Julius Caesar (la inceput se numea Quintilis = a cincea)
AUGUST - poarta numele imparatului Augustus Caesar (la inceput se numea Sextilis = a sasea)
SEPTEMBRIE - vine de la latinescul "septem" = sapte
OCTOMBRIE - vine de la latinescul "octo" = opt
NOIEMBRIE - vine de la "novem" = noua
DECEMBRIE - vine de la "decem" = zece.

Zilele saptamanii provin de la nume de zei romani

LUNI - ziua Lunii (dies Lunae)

MARTI - ziua lui Marte (dies Martis)
MIERCURI - ziua lui Mercur (dies Mercurii)
JOI - ziua lui Jupiter (dies Jovis)
VINERI - ziua lui Venus (dies Veneris)
SAMBATA - ziua lui Saturn (dies Saturni)
DUMINICA - ziua Soarelui (dies Solis)

CALENDARUL GREGORIAN

Calendarul Gregorian este standardul temporal folosit peste tot in lume ca punct de referinta in
masurarea timpului. Scopul sau initial a fost pur ecleziast (legat de sarbatorile religioase), dar a
devenit calendarul standard pentru intreaga lume civilizata. Cu toate acestea exista culturi si
religii care nu folosesc acest sistem de masurare a timpului.

Calendarul Gregorian a aparut din reformarea calendarului Iulian, care impartea anul in 12 luni.
Anul cosmic are 365.242199 zile 11 minute si 14 secunde. S-a descoperit ca din cauza acestei
inexactitati in masurarea anului, la fiecare 128 de ani se nastea o eroare de o zi. Astfel in anul
1582 s-a descoperit ca aceasta diferenta de cate o zi la 128 de ani a dat un rezultat de 10 zile
diferenta intre timpul masurat prin calendar si timpul astronomic.

Papa Grigore XIII a reformat calendarul Iulian, dand nastere la ceea ce se numeste acum
Calendarul gregorian. Astfel in anul 1582 au disparut, pur si simplu, din calendar 10 zile, astfel
incat 4 octombrie 1582 a fost urmat direct de... 15 octombrie 1582. De aceea in cartile de istorie,
multe date istorice - batalii, tratate etc - apar cu ambele variante, cum ar fi marea revolutie din
octombrie care de fapt avea loc pe... 7 noiembrie!

Pentru a se evita erorile ce ar fi nascut, la cativa ani, diferente de zile in plus, s-a decis
adoptarea anului bisect. Conform calendarului Gregorian, 1 ianuarie a devenit prima zi a anului.

Calendarul Gregorian a fost imediat adoptat de tarile romano-catolice, dar tarile protestante
foloseau in continuare calendarul Iulian, astfel incat data diferea de la o tara la alta.

Iata datele la care s-a adoptat calendarul gregorian in unele tari:

6
Albania - decembrie 1912
Austria - 6 ianuarie 1584 a devenit 17 ianuarie
Belgia - 22 decembrie 1582 a devenit 1 ianuarie 1583
Bulgaria - 1915-1920
China - 18 decembrie 1911 a devenit 1 ianuarie 1912
Croatia - 1918
Danemarca - 19.02.1700 a devenit 1.03.1700
Finlanda - 18.02.1753 a devenit 1.03.1753
Franta - a folosit calendarul republican francez intre 1793-1806 cand s-a readoptat calendarul
gregorian
Germania - 1775
Grecia - 10 martie 1924 a devenit 23 martie sau 15 februarie 1923 a devenit 1 Martie
Italia - 4 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie
Iugoslavia - 14 ianuarie 1919 a devenit 28 ianuarie
Japonia - 19.12.1872 a devenit 1 ianuarie 1873
Marea Britanie - 2 septembrie 1752 a devenit 14 septembrie
Norvegia - 19 februarie 1700 a devenit 1 martie
Polonia - 4 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie
Portugalia & Spania - 4 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie
Romania - 31 martie 1919 a devenit 14 aprilie.
Rusia - 21 ianuarie 1918 a devenit 14 februarie sau 31 ianuarie 1919 a devenit 14 Februarie
Suedia - 17 februarie 1753 a devenit 1 martie
SUA - 2 septembrie 1752 a devenit 14 septembrie
Turcia - 1 ianuarie 1927
Ungaria - 22 octombrie 1587 a devenit 1 noiembrie etc.

CALENDARUL CHINEZESC

Anul chinezesc are 12 luni a cate 29/30 de zile fiecare. Fiecare luna incepe la Luna Noua. Anul
chinezesc incepe la a doua luna noua de dupa solstitiul de iarna, undeva intre 21 ianuarie si
20 februarie. Acest sistem are peste 2000 de ani vechime si foloseste caracteristicile unei

liste de 12 personaje animale, cunoscut mai ales dupa titulatura de zodiac chinezesc. Acest
sistem se repeta la fiecare 60 de ani. Totusi din 1911 si China foloseste calendarul gregorian, dar
traditiile se ghideaza numai pe datele calendarului chinezesc in toate comunitatile chinezesti.

CALENDARUL EVREIESC

Calendarul evreiesc este si acum calendarul oficial al statului Israel. Este calculat in functie de
fazele lunii. Zilele saptamanii sunt desemnate de numere, doar cea de a saptea zi - sabatul -
poarta diferite nume. Prima zi a saptamanii incepe la rasaritul zilei de sambata si se termina la
apusul zilei de duminica. Sabatul incepe la apusul zilei de vineri si se incheie la apusul zilei de
sambata. Timpul este calculat dupa meridianul pe care este asezat Ierusalimul. Anul are 12 luni a
cate 29/30 de zile. Doar doua luni din an au alta dimensiune in zile. Pentru a se echilibra
diferenta de timp ce reiese la o anumita trecerea a anilor, la fiecare al 3-lea, 6-lea, 8-lea, 11-lea,
14-lea, 17-lea, 19-lea an al fiecarui ciclu de 19 ani - se adauga o luna in plus.

CALENDARUL ISLAMIC

Luna musulmana incepe la fiecare luna noua. Zilele saptamanii sunt calculate in functie de rasarit
si apus, asemanator calendarului evreiesc. Diferenta consta in desemnarea sabatului in cea de a
cincea zi a saptamanii, numita Jum'a, zi pentru rugaciune (dar nu si pentru odihna). Jum'a incepe
la apusul zilei de joi si se incheie la apasul zilei de vineri.

7
Calcularea datei Paştelui ortodox
Cea mai mare sărbătoare religioasă a creştinătăţii, după cum ştim, nu are o dată fixă în
calendar, aşa cum are, de exemplu, Crăciunul.
Data Paştelui ortodox coincide cu reînvierea întregii naturi în pragul primăverii, fiind
prăznuit „în cea dintâi duminică după prima lună plină, care urmează echinocţiului de
primăvară“.
Data astfel stabilită respectă tradiţia creştină, deoarece noaptea Învierii lui Hristos a fost fără
lună plină, miracolul având loc în întuneric. În consecinţă, şi slujba Învierii Domnului trebuie
să se desfăşoare numai la lumina lumânărilor, sub cerul liber fără lună.
Aşadar, stabilirea datei Paştelui ortodox era o problemă de astronomie pe care a rezolvat-o
matematicianul şi astronomul german Karl Gauss (1777 - 1855), stabilind în acest sens un
algoritm matematic (succesiune de operaţii matematice). Se calculează mai întâi cinci numere
auxiliare, notate cu literele A, B, C, D şi E.
Primele trei (A, B şi C) reprezintă, fiecare, restul împărţirii anului calendaristic la numerele
19, 4 şi 7. Numărul D reprezintă restul împărţirii (19A+15): 30, iar numărul E restul
împărţirii (2B+4C+6D+6): 7.
Data Paştelui ortodox va fi suma: D+E+4.
Dacă această sumă va fi mai mică sau egală cu 30, va reprezenta data Paştelui în luna aprilie,
iar dacă suma va fi mai mare de 30, data Paştelui va fi în luna mai, ziua fiind dată de
diferenţa dintre această sumă şi 30.
Exemplu de calcul pentru anul acesta (2009):
A = rest (2009:19) = 14
B = rest (2009:4) = 1
C = rest (2009:7) = 0
D = rest (19 x A+15):30 = rest (19 x 14 +15): 30 = 11
E = rest (2xB+4xC+6xD+6):7 = rest (2x1+4x0+6x11+6):7 = 4.
Data Paştelui ortodox va fi: D+E+4 = 11+4+4 = 19 aprilie 2009.
Folosind acelaşi algoritm, se poate calcula data Paştelui şi pentru anii următori (în anul 2010
Paştele ortodox va fi pe 25 aprilie).
Ne putem da seama de câtă intuiţie şi perseverenţă a dat dovadă savantul Karl Gauss pentru a
găsi această succesiune de operaţii matematice, care se aplică necondiţionat în toţi anii
calendaristici, inclusiv în cei bisecţi.