„CALENDARE ȘI CLASIFICAREA LOR”

MARIA LEȘCINSCHI, XII„F”

 CUPRINS
• A PA R I Ț I A C A L E N D A R U L U I

• DEFINIȚIE

• CLASIFICAREA CALENDARELOR

• C A L E N D A R U L M AYA

• CALENDARUL EGIPTEAN

• CALENDARUL DAC

• CALENDARUL ROMAN

• CALENDARUL GRIGORIAN

• BIBLIOGRAFIE

• CONCLUZII
2
 APARIȚIA
CALENDARULUI
Un calendar astronomic este un mod de divizare a timpului stabilit după
fenomene astronomice ciclice, ca de exemplu fazele Lunii, mișcarea aparentă a
Soarelui sau o combinație a poziției celor două corpuri cerești. Cuvântul calendar
provine de la cuvântul latin “calendae” adică prima zi a lunii romane.
Încă din cele mai vechi timpuri, cu multe mii de ani în urmă, oamenii au privit
stelele şi au încercat să le înţeleagă. Au observat mişcările Lunii, ale Pământului,
poziţia Soarelui şi a altor aştri. Astfel, au întocmit primele calendare, menite să le
organizeze timpul, activităţile zilnice şi periodice, anotimpurile, treburile,
evenimentele importante.

3
 DEFINIȚIE

Un calendar astronomic este un mod de divizare a timpului stabilit după fenomene

astronomice ciclice, ca de exemplu fazele Lunii, mișcarea aparentă a Soarelui sau o
combinație a poziției celor două corpuri cerești. Cuvântul calendar provine de la
cuvântul latin “calendae” adică prima zi a lunii romane.
Principalele cicluri astronomice sunt: ziua (cât durează ca Pământul să facă o rotaţie în
jurul axei proprii), luna (cât durează ca Luna să facă o rotaţie în jurul Pământului) şi anul
(cât durează ca Pământul să facă o rotaţie în jurul Soarelui). Faptul că duratele acestor
evenimente nu sunt întotdeauna constante şi nu se potrivesc unele cu altele, a dus la
4
crearea mai multor calendare, fiecare organizat după diverse principii.
 CALENDARE SOLARE

CLASIFICAREA Calendarul solar stabilește durata unei zile, a celor

patru anotimpuri, solstițiile și echinocțiile în raport

CALENDARELOR
cu traiectoria aparentă a Soarelui pe bolta
cerească.
Exemple:
o Calendarul egiptean
o Calendarul zoroastric
o Calendarul maia
o Calendarul aztec
o Calendarul iulian
o Calendarul gregorian
o Calendarul armean

CALENDARE LUNARE
Calendarele selenare (sau lunare) iau ca reper
mișcarea Lunii în jurul Pământului.
Exemple:
o Calendarul sovietic
o Calendarul ebraic
o Calendarul tailandez

5 o Calendarul chinezesc
CALENDARUL MAYA
 CALENDARUL MAYA
Calendarul mayaş utilizează trei sisteme paralele diferite de datare.
Acestea sunt: datarea pe termen lung (Calendarul Lung), Tzolkin
(calendarul divin) şi Haab (calendar civil). Dintre acestea, doar Haab are o
relaţie directă cu lungimea anului. Tzolkin sau Anul Sacru era un calendar
religios folosit pentru a boteza copiii, a prezice viitorul şi a decide asupra
datelor favorabile în chestiuni precum bătăliile şi căsătoriile. Tzolkin constă
dintr-un an scurt de 260 de zile (13 luni de câte 20 de zile), fiecare zi a lunii
având un nume asemănător zilelor săptămânii de astăzi şi un simbol.
Fiecare dintre aceste nume era simbolizat printr-un zeu care purta timpul
pe cer, indicând astfel succesiunea nopţilor şi zilelor.

7
 Вставка рисунка

CALENDARUL EGIPTEAN
 CALENDARUL EFIPTEAN
Egiptenii se ocupau de studiul astrelor încă din mileniul al cincilea,
înaintea erei noastre – respectiv cu vreo şapte mii de ani în urmă.
Calendarul lor este unul dintre cele mai vechi din lume, dovadă stând
cercurile de piatră descoperite la Nabta Playa. Vechiul calendar
egiptean civil avea anul de 365 zile, acestea fiind împărţite în 12 luni,
câte 30 de zile pentru fiecare lună. Egiptenii aveau şi ei câte 5 zile
suplimentare la sfârşitul fiecărui an. Lunile erau împărţite în trei
săptămâni a câte 10 zile fiecare. Periodic erau adăugate zile
suplimentare, pentru a compensa pierderile acumulate şi pentru a
face ca răsăritul lui Sirius, care marca începutul creşterii apelor Nilului,
să se producă pe 19 iulie. Anul era împărţit în trei anotimpuri de câte
patru luni.

9
CALENDARUL DAC
 CALENDARUL DAC
Tot 365 de zile avea şi anul din calendarul dacilor. Era
foarte apropiat de cel actual, având o eroare de numai
câteva secunde. Unii istorici susţin că dacii aveau
cunoştinţe de astronomie avansate, faţă de timpul lor.
Există şi teoria că sanctuarele circulare de la
Sarmizegetusa erau folosite drept calendare, care i-ar fi
ajutat pe daci în determinarea cu exactitate a anumitor
momente şi faze ale Pământului în raport cu Luna sau cu
Soarele.

11
CALENDARUL ROMAN
 CALENDARUL ROMAN
• Romanii au utilizat trei calendare diferite de-a lungul istoriei:
–Calendarul romulean, numit după Romulus, primul rege al Romei
–Calendarul pompilian, atribuit lui Numa Pompilius, al doilea rege al Romei
–Calendarul iulian, introdus de Iulius Caesar
• Calendarul romulean avea luni de câte 30 și 31 de zile, anul având 304 zile. Acesta începea în
luna martie și se termina în luna decembrie
• Calendarului pompilian i s-au adăugat 50 de zile care au fost repartizate în două luni,
ianuarie și februarie, aceste luni fiind plasate după decembrie. După această reformă anul
avea 354 de zile, o dată la 2 ani adăugându-se o a 13-a lună numită mercedoniu, care număra
22 sau 23 de zile.
• Calendarul iulian
• Calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar în 46 î.Hr. Acesta mai probabil aproxima anul
solar. Un an obișnuit avea 365 de zile, împărțit în 12 luni, cu un an bisect la fiecare patru ani.
Calendarul iulian este folosit de exemplu de bisericile din Rusia și Serbia.

13
 CALENDARUL
GRIGORIAN

14
 CALENDARUL GRIGORIAN
De-a lungul secolelor s-a acumulat un decalaj pronunţat între anul
solar şi calendar, pentru că anul adoptat de Iulius Caesar nu era
corect. De aceea, savanţii şi reprezentanţii bisericii au cerut o reformă
a calendarului.
Papa Grigore al XIII-lea, sfătuit de matematicieni şi astronomi, a
adoptat în 1582 calendarul gregorian, realizat sub conducerea
astronomului italian Aloysius Lilius. Durata anului era de 365 zile, 5
ore, 49 minute şi 12 secunde; apoi, pentru a suprima câte trei ani din
patru în patru secole, au fost socotiţi bisecţi toţi anii divizibili cu patru.
Pentru a compensa abaterile acumulate, au fost suprimate 10 zile în
momentul intrării în vigoare a reformei (după 4 octombrie 1582 a
urmat 15 octombrie, 4 fiind joi, iar 15, vineri).
15
 BIBLIOGRAFIE
• https://stiripentrucopii.com/2020/01/12/istoria-primelor-calendare-
si-evolutia-lor-pana-in-prezent-de-ce-in-etiopia-acum-este-anul-20
12/
• https://transilvaniareporter.ro/reportaj/calendarele-si-impartirea-ti
mpului-o-istorie-de-mii-de-ani/
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Calendar
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Calendarul_ebraic

16
 CONCLUZII
Calendarele reprezintă o adevărată necesitate atât pentru
societatea contemporană, cât și pentru cea din antichitate,
acestea fiind folosite în principalele domenii ale vieții,
pentru planificarea agriculturii, sărbătorilor religioase și
civile, permițând organizarea timpului pe perioade
întinse. Astfel, în dependență de teritoriile ocupate de
oameni și de modul lor de a gândi, au apărut diverse tipuri
de calendare pe care le cunoaștem în ziua de azi.

17
 MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE!

18