LNr

c Ar.t:::::N, oR roooqs,
o$.
INDB.EPTABEA
^,\

CALENIDAISULU I
'3*S4

Preot Ioan
TIMPI]L CA DIMHNSITINE A VIETII BISERICTT

@*fqd *nodi*"r4i,
Viala omului se scurge in timp, intre cele douf, termene sau hotare fatale ale ei: nasterea si
moartea. Ca qi spaliul, tirnpul este o dimensiune a existen{ei, cadrui firesc alvie{ii omului. in conceplia
crestinl timpul a fost creat odatl cn lumea. "Mundus non factus est in tempore, sed cum tem-
pore" (Lumea n-ufostfdcutd tn tintp, ci o dstd cu timpul), ztce Fericitul Augustin. Din punct de
vedere teologic, Hristos-MAntuitorui este nu numai intemeietoml si capul nevdzut al Bisericii, ci qi
axa timpului, centrul istoriei religioase a omenirii. inainte de El, istoria se indrepta spre El, era orientat[
mesianic spre El, era timpul de asteptare, de prefigurare. Dupi intruparea lui a inceput: "plinirea
vremii"(Efeseni I:10). Desi timpul este o no{iune abstractd, fiind invizibil, omul a simlit nevoia s5-i
concretizeze ;i s5-l mdsoare, adic6 sd-l impartd printr-un gir de migclri succesive gi subdiviziuni
periodice(care se succed la termene regulate), in care s[ se incadreze atdt viala sa gospod[reasc5, cAt
si cea religoasf,. Acestea sunt consemnate in calendaml de care ne servim pentru mdsurarea si divrzarea
timpului.
 PBoBLBMA nni,srmrlnrr rfMPuLUr
CE ESTts CAI-,BNDABI]L ?
Problema mlsurdrii timpului a generat ample disculii qi numeroase solu{ii. De exemplu:
ZIIJA-spa\iul parcurs intre r6s6rit si apus era socotitd de greci Ei gali ca spaliul dintre dou[ nopli;
(astronomic) interval de timp intre dou[ culmina{ii succesive ale unui astru. ORA - o subdiviziune
a ziler, format[ din 60 de minute sau 3600 de secunde, a generat in secolul XVII un adevf,rat
scandal, lSmurit abia in secolul XIX, cAnd s-a stabilit pentru ora legald mdsurarea timpului de la
meridianul Greenwich. No{iunea de fus orar a fost introdus[ pe la 1884. SECOLUL - (o sut[ de
ani) introdus de romani, era la greci egal cu o via!f, de om (96 de ani). De-a lungul timpului,
lucr[ri de specialitate pun ?n discu{ie noliuni cum sunt: timp solar, astronomic (tropic), timp istoric,
timp universal, timp calendaristic, timp legal, civil, timp biblic. De aici rezultd gi denumirile de an
civil, an bisericesc etc. Anul civil incepe la I ianuarie, iar anul bisericesc ?ncepe la I septembrie,
pentru c[ dup5 tradi{ia mostenitd din Legea Veche, in aceast[ zi s-a inceput crealia lumii ;i tot in
aceastd zi qi-ar fi inceput MAntuitorul viala public6.
CALENDARUL este un sistem de m[surare a timpulut, care indica duratd qi diviziunile lui.
Calendarul este un sistem de imp[(ire a timpului in ani, luni Ei zile,bazatpe fenomenele periodice ale
naturii. Denumirea de calendar vine din limba latind fie de la ,,CALARE, CALERE", a chema, a
convoca, f,re de Ia,,CALENDE ', termen prin care romanii indicau in general prima zi a fiecdrei luni,
c6nd toli cetSlenii erau chema{i(convocali) in adunarea public[ din forum, pentru a li se aduce la
cunostin{[ prin viu grai, lucruri de interes public-cetdlenesc. Primele calendare au luat nastere din
nevoia pe care au simlit-o oamenii de a-Ei fixa in timp s[rbdtorile religioase si de a introduce o
regularitate periodic[ in ocupaliile lor din vra\a zilnicS. Ele se intemeiazl pe miscarea astrelor pe
bolta cereasc5, mai ales a soarelui Ei a lunii, cei doi lumin6tori ai cerului fbculi de Dumnezeu Ei pu;i de
El:,,S[ fie lumindtori pe tdria cerului, ca sd lumineze pe p[m6nt, s[ despartd ziua de noapte si si fie
semne ca sf, deosebeascS anotimpurile, zilele si anii"(Facerea l:14). in legiturl cu traiul Ei ocupa{iile
omului, s-a ales ca unitate mijlocie de m[surare a timpului eiua solard medie, adicd intervalul de timp
dintre dou[ treceri consecutive ale soarelui la meridian sau cAt line o rotalie complet[ a plmAntului injurul
axei sale. Ca orice unitate de m5sur5, ziua solar[ medie are qi ea multiplii gi submultiplii ei, Ei anume:
a)ORELE (ceasurile), minutele si secundele de timp: ziua e imp[(it[ in 24 de ore, ora in 60 de
minute, minutul in 60 de secunde;
b) SAPTANIANA, adicd intervalul de timp dintre doud faze consecutive ale lunii pe cer:
dintre luna nouf, gi primul pdtrar, sau de la pltrarul prim la lun[ plin6, de la lun[ plind la pdtrarul ultim
s.a.m.d., interval care dureazf, aproximativ 7 zile;
c) LUNA lunard (ori sinodic[), adic[ intervalul de timp care ii trebuie lunii pe cer sd facl o
rotalie completS in jurul pSmAntului si s[ revinS la aceeasi fazd: de la lun[ noul la lun[ noud, de la
lnnd plin5 la lunb plin[, adic5 aproximativ 29 si ll2 zile (mai exact29 de zile, 12 orc,44 de minute si
2,9 secunde);
d) ANUL TROPIC, solar sau astronomic, adic[ intervalul de timp in care pdmdntul face o
rotalie complet[ in jurul soarelui sau rdstimpul dintre doul treceri consecutive ale soarelui la echinocliul
de prirndvard. Anul tropic are aproximativ 365 de zile Ei ll4 (mai exact, 365 de zile,5 ore, 48 de
nrinute qi 45-46 de secunde). Deoarece anul tropic nu se compune dintr-un numdr exact de zil.e,n-a
putut fi luat ca unitate de mf,surd, pentru c[ atunci ar fi trebuit ca una din zile sd apa(in[ celor doi ani
consecutivi. De aceea s-a adoptat ca unitate de m5surf, anul civil sau calenduristic, care in fond este
un an conven{ional, oblinut din anul tropic prin inliturarea frac{iunii de zi. Si deoarece anul civil nu
coincide exact cu cel tropic (astronomic), s-a c[utat sI se aducl din timp in timp corectf,ri calendarului,
in diferite moduri, pentru a se restabili coinciden{a anului civil cu anul astronomic. A$A S-A NASCUT
PROBLEMA CALENDARULUI.

2
 DIN ISTOBTA CAI,ENDART]LUI
Cele mai vechi popoare cunoscute in istorie au al.ut calendare lunare, adicd si-au intocmit
calendarele dupi miqcarea de rotalie a lunii in jurul plmAntului. Astfel, primul calendar egiptean a
avut la bazE anul lunar de 354 de zile (l2luni a 29 l12 zile). Grecii si romanii aveau Ei ei la inceput
tot un calendar lunar, adicI organizat dupl,mersul lunii; la ei luna calendaristic5 avea aceeasi duratd
cu luna lunarf,.Se crede cf, vechiul sistem calendaristic folosit de romani era inilial compus din l0
luni, apoi din 12luni. Prima luni era Martie in cinstea lui Martius, numele lui Romulus, fondatorul
Romei. Lunile erau denumite dupd ordinea lor (de exemplu: I-a, all-a, a III-a...) dovadi ci ;i astizi
pistr6m denumirea originard a unor luni (spre exemplu: September: Septembrie- a7-a; October:
Octombrie- a 8-a; November: Noiembrie- a9-a;December: Decembrie- a l0-a). Lunile Ianuarie si
Februarie (a1 1-a si al2-a) au fost adSugate maitdrziu,probabil cdnd romanii au trecut de la calendarul
vechi lunar, la cel solar (din anul 753 i.d.Hr. pAnE in anul290 i.d.Hr. au folosit calendarul lunar).
Luna Ianuarie a inceput sd fie socotiti ca priml lun6 din anul 153 i.d.Hr., cAnd consulii romani au
intrat in func{ie pentru prim a datd la I Ianuarie. Anul vechi roman era imp6(it in luni, gi intr-un fel de
sdpt5mini numite octade (grupuri de 8 zile) gi in zile. De la calendarul vechi roman avem astdzi
denumirea majorita{ii zllelor s[ptim6nii: Lunes (dies) : LUNI; Martes : Mar,ti; Mercures : Miercuri;
Jovis : Joi; Veneres : Vineri. imp[4irea lunilor in s[ptdmAni (grupe de cite 7 zlle) si denumirea de
I

SAmbdtd sunt influenle pur evreieEti folosite qi de Biseric5 in calendarul ei.

Calendarul vechi roman a fost schimbat de calendarul Iulian, conceput de invdlatul alexandrin
Sosigene.Un asemenea calendar folosesc si acum musulmanii din Asia si Africa(arabii, iranienii,
indonezienii s.a.) in viala lor religioasd. Alte popoare (spre exemplu, evreii) intrebuinleazd un calendar
mixt (lunaro-solar). Egiptenii au fost cei dintAi care au folosit ur calendar solar, adicdbazatpe miscarea
aparentl a soarelui pe bolta cereasc6, de fapt bazatpe miscarea de revolulie a p5mAntului. El a fost
perfeclionat de romani, prin calendarul iulian, care st6 labaza cronologiei moderne. in lume se
g[sesc peste 40 de tipuri de calendare, care difer[ intre ele dupd felul in care se calculeazd anii sau
erele istorice. Astfel, daci dupd calendarul crestin suntem in anul 2004 de la nasterea lui Hristos,
dup[ cel musxlman suntem in anul 1424 de la Hegira, dup5 cel ebraic suntem in anul 5764 dela
creafie, dup[ cel chinez suntem in anul 4640, iar dupd cel indian suntem in anul 1925...

DE CE tlr LETOPTSETTts $r ilr PrsANrr

TIMPUI, ESTE 1TOTAT frru NOUA FELfIEI?
Este adev[rat cdtirnpul este notat in doul feluri (spre exemplu: Stefan cel Mare, 1504 (7012)
I fiindcd cele doul datercprezintd modul istoric Ei cel biblic de considerare a timpului. Biblia con-
sideri anul I al lumii, anul I dup[ Crea{ie, cAnd Adam iese din Rai. Calculele bazate pe ca(ile
religioase dovedesc faptul c[ de Ia Adam pAn[ la Hristos sunt 5508 ani. Iisus Hristos se naste in anul
I al erei noastre. Timpul istoric este mdsurat de la El incoace. De la Adam pAnd in zilele noastre,
lumea are o vechime de 5508 + 2004 = 7512 ani.

OBTGINEA CAI-,ENDAR,ILUI CEE$TIN

QI STRUCTIIBA LUI
Calendaml de care se serveste astdziatAt lumea crestin[, c6t Ei multe din popoarele necreqtine
civilizate,este de origine roman6 fuAgAnA). Este alcltuit in anul 46i.d.IJr., de astronomul alexandrin
Sosigene, pe vremea impdratului roman Iuliu Cezar, de aceea a fost numit calendarul iulian. Sosigene
cunoscAnd durata exactd a anului tropic, a restabilit mai intAi coincidenla anului tropic cu cel astro-
nomic. Pentru diferen{a de 5 ore, 48 de minute Ei aproap e 46 de secunde, cu care durata anului solar
(tropic) o dep5Ee;te pe cea a anului civil sau calendaristic, el a hotdrAt sd adauge cAte o zi in plus la
fiecare 4 ani. Din 4 in 4 ani vom avea un an de 366 de zile, numit an bisect (din lat.bissextilis).

3
Sosigene a pSstrat imp5(irea anului in luni, iar denumirile lunilor anului Ei a zilelor sdptbm6nii sunt
12
toate de origine latin5, aceleasi care erau intrebuinfate pe vremea romanilor, cu excep{ia sAmbetei, de
provenienld iudaic[ (sabat), dar veniti la noi tot prin filiera latin[ (sabbatum).

DBFECTI]L ORIGINAN AI-.. CAI..ENDARf]LI]I IULIAN

indreptarea lui in Apus
Calendarul iulian intocmit de Sosigene, socotind anul mediu de 365 de zile si 6 ore, neglija o
mici diferen{A (de 1 1 minute gi 14- 15 secunde pe an), cu care anul civil sau calendaristic era de fapt
mai lung decAt cel tropic sau astronomic ;i cu care calendarul rdmdnea in urmd fa!6 de acesta, in
fiecare an. Aceastd micl diferen![ in 128 de ani se ridici la o zi,in 384 de ani, la3 zile... in secolul
XVI, diferenla dintre echinocfiul real (astronomic) de prim[var[ Ei cel ipotetic (21martie in calendarul
iulian) ajunsese la 10 zile. Aceast[ greseal5 a calendarului iulian, fusese semnalatd incd din secolele
XIII si XIV de c5tre calendarigtii apuseni Ei risiriteni (ca Roger Bacon, Nichifor Gregoras, Issac
Arghiros, Gheorghe Ghemist Pleton qi Nicolae Cusanus) Ei a fost indreptatd in Apus, prin ,,reforma
I
gregorianl" a calendarului, realizatS (din ini{iativa sinodului din Trident) sub papa Grigore XIII, la
1582, cu concursul astronomului italian Luigi Lilio. indreptarea calendarului prin reforma gregoriand I
a fost aplicat[ treptat (in cursul secolelor XVI-XVIID, de toate Bisericile si statele catolice Ei protestante
din Apus, calendarul astfel indreptat afost apoi adoptat de unele state asiatice Ei africane necrestine,
ca Japonia (1873), China (1912), Turcia (1926), Egipt (1928).

indreptarea calendarului in Risirit

Bisericile ortodoxe n-au acceptat insS refotma gregorianf, din secolul XVI, din motive de ordin
confesional, socotind-o o unealt[ disimulath a propagandei gi a tendin{ei catolice de prozelitism. Ele
au men(inut mai deparle calendarul neindreptat, care de aici inainte se va numi gi stil vechi sau ortodox,
prin opozilie cu cel gregorian, numit gi stil nou sau catolic. DE LA 1582 INAINTE,,
CRE$TTNATRTEa S-A IMPARTIT DECI iN oOuA MARI GRUPE PE, rE,MA
CALENDARULUI: Biserica apnseand pe de o parte ;i cea rlsEriteand-ortodoxd pe de altd parte. Cu
timpul, diferenla dintre cele doud calendare a ajuns sd fie, dup[ anul 1900, de 13 z1le. Dar de la
sfArsitul secolului trecut si pAnb dupE primulrdzbormondial, stilul nou a fost adoptat oficial in via{a
civil5 din toate statele popoarelor ortodoxe: in Bulgaria qi U.R.S.S. in 1918, in Serbia si Rorn6nia in
1919, in Grecia in 1923. La congresul interortodox linut la Constantinopol in anul 1923, s-a hotdr6t
indreptarea calendarului qi in Bisericile ortodoxe, suprim6ndu-se diferen{a de 13 zile cu care rimisese I
in urm6. Au r[mas cu stilul vechi (calendarul iulian neindreptat) Bisericile din Patriarhia Ierusalimului,
Biserica Rusd qi cdlug[rii din mdnbstirile SfAntului Munte Athos. Exemplul acestora a incurajat pe
I
credincioqii disiden{i de la noi care incl lin stilul vechi gi sunt numili stili;ti sau calendaristi.
Trebuie ;tiut cd tn scopul pdstrdrii unitdyii sptrituale, toate ldrile ortodoxe serbeazd Pa;tele ;i
scirbdtorile legate de PaEte pe stilul vechi, netndreptat. A;adar noi romdnii avem sdrhdtorile/ixe pe
,,stil nott", adicd dupd calendarul tndreptat ;i Pa;tele, Rusaliile, sdrbdtorile pascule dupd ,,stilul
vechi" adicd dupdvechiul calendar iulian netndreptat.

DE Cts NiU OONDSPI]NIDE

rDflra sDnBarur PA$rrx.,I]I iN nA,'sanIT cu cEA DrN APUS?
Asa cum am mai spus, calendarul Iulian (stil vechi) avea o eroare de calcul ce ducea la diferenle intre
anul solar (astronomic) qi cel civil. Pentru prima dat[ aceastd diferenld a fost observat[ in secolul IV
qi discutat6 la Sinodul I Ecumenic de la Nicee a care s-a linut in anul 325. Atunci s-a hotdrAt ca Pastele
sd fie serbat la fel in toatS lumea creEtin5, in prima Duminic[ dupd lun[ plind, ce urmeaz[ dupd
echinoc(iul de prim[var[. Sinodul a hotlrdt cain cazul in care data serb6rii ar coincide cu Pastele
evreiesc (14 Nisan),sd se amAne cu o sdpt[min[ PaEtele crestin. Dup[ hot[rdrile de la Niceea, Pagtele

4
1
 -l

trebuiar'r sE cad[ intre 22 Martie si 25 Aprilie. Acest lucru insd nu s-a putut pdstra datoritl erorii
calendarului Iulian.
Biserica Catolic[ a corectat aceastd gresealf, prin reforma Papei Grigore al XIII-lea (5 octombrie
1582), pe cind Biserica Ortodoxd, desi a acceptatsi ea reforma, continu[ s[ serbeze pastele pe stil
vechi. De aici necorelarea datelor intre Apus si R6sdrit.
Dupd calendarul pe care-l intrebuin{e azd,ltmeacrestin[ se afld astdziimpd(itd in trei grupe:
1. BTSERICTLE oRToDoxE care intrebuin\eazd,inci stilul vechi.
2. BISERICILE ORTODOXE care au adoptat calendarul indreptat dar carc
lin Pascalia pe
stil vechi, ca o concesie fEcut[ Bisericilor ortodoxe rdmase pe stilul vechi.
3. BISERICILE APUSENE (catolice si protestante), care intrebuin{eazi stilul nou.

ISTORISIBE A PANTMIELfII CLEOPA DESPRE

CAI...ENI}ABf]I, PE STIL NOU
lr
t
in privin{a schimbirii calendarului pe stilul nou, de la P5rintele Ilie Cleopa am aflato intAmplare
din via{a vestitului stare! Ioanichie, ce se dovedeste a fi deosebit de conving dtoare.Ne povesteau pdrinlii
I cd in anul 1924, cdnd s-a indreptat calendarul
vechi, aici, la M[ndstirea Sih5stria s-a mai linut
calendarul vechi aproape doi ani. Atunci a fost
chemat pdrintele Ioanichie la Ministirea
Neam!. Starelul mf,ndstirii, Prea Sfintitul
Nicodim, i-a zis pdrintelui Ioanichie: 'De ce nu
asculli de Bisericd si de Sfhntul Sinod si incd
mai lii dupd calendarul vechi care s-aindreptat
cu aprobarea tuturor Bisericilor? DacI nu
ascuitali veli fi caterisi{i si vom inchide
mf,ndstirea voastrd ". Atunci stareful Ioanichie
a zis cdtre Prea Sfinlitul Nicodim:'Noi ne
temem sd nu fie pd,cat dacd,linem pe nou. VI
rog s5-mi da{i binecuv6ntare sd linpostpatruzeci
de zile, ca sd ne arate Dumnezeu cum este mai
I bine ". DupI ce i-a dat binecuvdntare, stare{ul
Ionichie a venit trist la Sihlstria. La masa de
i seard a zis cdtre toli p[rin{ii gi fralii: 'Eu de
m6ne voi intra in chilia mea si blestemat si
neiertat s5 fie acela careva intra in chilia mea
Pinintele Cleopa pdnd la patruzeci de zile" .

Cdluglrii s-au htristat si nu au zis nimic, iar unii au inceput sa pl6ng5. Astfel, p[rintele stare{ a
doua zi a incuiat usa de la sal6 si pe cea de la chilie gi a luat cu el numai Psaltirea, o Cruce si un
epitrahil. P[rinfii mergeau la slujbele Bisericii si apoi, cu sfatul economului, se ducea fiecare la ascultarea
lui. Dup[ ce au trecut vreo zece zile, unul din ei a zis: 'Fra{ilor, p[rintele stare{ nu a mai iesit din
chilie ". Se duceau la fereastra care era acoperit6 cu un covor si ziceau: '?Srinte staret, blagosloveste ",
dar nu primeau nici un rlspuns. DupS ce au trecut doud s6ptdmAni si apoi incd una, vdzind.cf, nu se
mai aude nimic de la el, to(i au socotit c[ a murit de atdta post. Nimeni ins[ nu indrdzneasd deschidd
usa pentru cf, se temeau de blestemul pus de stare!. Un diacon cu numele Glichirie, care era de mic
crescut in aceastf, mdnlstire, a zis: "Eu am sd deschid usa. Stare{ul poate a murit, deoarece sunt trei
slptlm6ni si doul zlle de cdnd a intrat in chilie si nu se mai aude nici-un semn de viali dinauntru.
AducAnd o !apin6, s-a dus la usa lui si dupd ce a strigat de mai multe ori,vdzdndcd nu-i rdspunde, a
zis cf,tre parinlii care se adunaserf, acolo: "Blagoslovili s[ deschid usa! ". Nimeni nu a zis: 'Domnull ",

5
c[ci se temeau de blestem. Atunci eI abdgat collul lapinei sub us[, sdlt6nd-o in sus si a scos-o din
belciuge. Apoi a dat usa la o parte Ei a zis catre p6rinlii care erau acolo: 'Blagoslovifi s[ desehid uqa
chilieii". Dinnounimeni nu ardspuns nimic. Dupd ce a strigat detrei ori:'?6rinte stare!, blagosloveEte
s[ deschid uga! " si avdzutc[ nu primeste nici-un rdspuns, abdgatlapina dedesubt si a scos 9i a doua
jos cu Psaltirea la cap si nu se
u;6. Dupd ce a dat-o la o parte attdbdrdtcu to{ii in chilie. Starelul era
miEca ae toc. Unul dintre ei azis:"A murit starelul! " gi au inceput toli sd
pl6ng[. Un altul, uitAndu-se
cf, este viu, un
mai atent la el, azis: 'Nu a murit. Uite c[ migc[ ochii qi se uit[ la noi .Dacd atvdzut
"
au adus Prea
preot a zis: "Hais6-l impartdEim sd nu moar[ neimpdrtEgit! ". Deci, s-au dusla Bisericd si
pus in linguri{d o prrticic[ din
Curatele Taine. Cu coada lingurilei un preot i-a desclest at gtra,apoi a
prea Curatele Taine gi pulin vin gi, deschizAndu-i gura mai bine, l-a imprrt[Eit, citindu-i apoi rugdciunile
de mullumire care se zic dupd ce ne imp[rt[gim.
Dup[ o saptamAn[ s-a sculat singur gi incet, incet, sprijinit de pirin{i, a venit pAn[ la Bisericf, iar
"Dumnezeu sI-l ierte pe
apoi la trap ezd,isezdndu-se la locul lui din capul mesei. Cu glas stins a zis:
..t.. a deschis uga gi a intrat Ia mine, clci eu nu mai aveam putere nici si mi ridic de jos, cu nici
mine patru draci
si deschid usa. Mari ispite am avut de la draci. intr-o noapte au venit la o

tocill ;i ascuieau nryte seUii de foc, iar unul dintre ei a zis: Hai sd tdiem pe acest cdlugdr, cd vreu
se muifac sfinli? Iar eu
sd sefucd sf1nt!Yenindla urechea mea a zisz Cine !i-a spus lie cd astd.zi
u* ,i* Dir cine !i-a spus lie cd nu se maifac??? Atunci a pierit acea nilucire, dar a r[mas in
a Ie povesti.
chilie un fum tare inecicios. Am mai avut ;i alte nflIuciri pe care nu mai am vreme
Stiu ci pfln6 la 1,0-l2zile am mai putut citi din Psaltire, iar pe urml nu mai vedeam literele si
im irceput a zice Psalmul 50 si ruglciunea: DOAMNE IISUSE HRISTOASE, FIUL LUI
ounrNtzpu, MANTUTEETE-MA pn MINE pAcArosul. Acum cffteva zile, intr-o
au aprrut trei
noapte, s-a ridicat acoperiqul chiliei si se vedeau stelele cerului si dintre stele
lumini, care veneao.pi. *ir.. Erau trei episcopi care striluceau ca soarele si unul dintre
ei a
MAI MARE DECAT JERTFA!
zisz loanichie de ce te chinuie;ti a;a? ASCULTAREA ESTE
...Fd ascultsre de conducdtorii Bisericii gitndreaptd calendarul. CALENDARUL
NU ESTE O
ioCir+ , CI {IN CEAS AL vnnwt , CARE POATE Si Sn SCHIMBE , rin { sA
ADUci vnno MIDIFICARE DqGMELqR DREITEI CHEDINTE / $i dupr ce au zis
aceasta, m-au binecuvflntat si s-au depirtat pini cAnd nu s-au mai
vizut". Apoi a zis pdrinteie
.De la Apostol
Ioanichie: mAine schimbali zdloagala cd(ile bisericesti,la octoih, la Minei, la Proloage,
zlleinainte, asa cum line toat[ Biserica noastrd Ortodox[. De atunci Mdnastirea
qi la Evanghelie cu 13 9i

S ihastri a a r eltlttr atsub as cultarea Bi s ericii Orto

doxe Romane.

CONSECINTE ALB SCIIIMBANTT CAI-,DNDABf]LI]I

Schimbarea calendarului a adus tulburare in SfAnta Bisericd ortodoxd, lucru

nedorit fiindca
rom6nul este un om al p6cii qi are dou[ pasiuni mari: P[mAntul Ei Credinla, acestea
fiind de fapt cele
doud realit[li organice ale vielii. Rominul simte cr din ele ii curge via{a. Din
prmflnt-viata trupului,
s6ndtoasI Ei sub
iar din Dumnezeu-viata sufletului. Viala lAnglp5mdnt Ei l6ng[ Dumnezeu e via!6
cu cele trei latui'i
raporl fizic, Ei sub raport moral-spiritual. Dintotdeauna romdnul a dorit pace a,pacea
ale sale: CU SINE,, CU TOTI C-pI
prupREJUR SI CU DUMNEZEU. AEa zice proorocul David
in Cintarea treptelor: " latil acum ce este bun si ce este frumos, decAt numai a locui fratii
toli
impreunl,o(psalm IZZ:I\.ln gradina Ghetsimani Iisus Hristos s-a rugat la Dumnezeu-Tat5l:,,Ca

6
sd fie una"(loan l7:21) qi aceasta inseamnl c[ lucru nepl[cut este inaintea lui Dumnezeu aceastd
dezbinare a credincioqilor in doud pi(i: dupd calendarul vechi Ei dupd calendarul indreptat. Existd
fanatici care inva{d si indeamnS pe creEtini ( la noi in lard doar in Moldova) cd unde existS preoli care
merg dup[ noul calendar s[ nu intre in Bisericd, sd nu se imp6rti;eascd cu Sfintele Taine, sa nu-qi
boteze pruncii pe motiv cf, Biserica in care slujesc preo{ii dup[ calendarul indreptat, s-a murddrit si
credin{a lor s-a schimbat. Ei cred, ci in Sfintele Taine a celor de rAnduiald noud nu s-a pogorAt Duhul
Sffint si c[ acesti crestini sunt cu toli in iad gi de aceea boteazd gi ung cu Sfintul Ei Marele Mir din nou
pruncii celor de rAnduials nouf,, intrucAt considerl cdinafara calendarului nu existd m6ntuire. Si iata
c6teva exemple. Un ieromonah din Ierusalim, fanatic, aindrdznrt sI le scrie rudelor sale din Atena cd
daci nu au acolo preot pastrf,tor al vechiului calendar care sd le boteze copiii, s5-i scrie lui gi va
sEvArEi Taina Sfhntului Botez in Ierusalim, unde Biserica merge dup[ vechiul calendar 9i harul Sfhntului
Duh se va pogori peste copiii din Atena, in chip nevdzttt, atunci cAnd el va sf,vArEi Botezul la Ierusalim.
Un alt ieromonah din Sinos, cu numele Atanasie, pe care p[rintele Filothei Zervakos l-a cunoscut
bine, ii sf[tuia pe crestini cd e mai bine si mai de folos s[ le toarne ap6 dintr-o g[leat[ sau sE le faci o
baie in mare pruncilor neboteza\r decltt s6-i boteze preoli care slujesc dupd noul calendar. Acest
ieromonah Atanasie pe ldngd cele de mai sus spunea cregtinilor cI e mai bine sd bea pu{in vin in care
sd inmoaie pAine qi sd guste, decit sd se impdrtdgeascd la preolii care merg dup6 noul calendar, in felul
acesta hulind Sfintele Taine. Dincauzafanatismului a ajuns sd-gi iasd cu totul din minli Ei sd fie inchis
in azilul de nebuni, camaniac,unde a ;i murit. Allii au incercat s[-i conving5 pe crestini s[ nu intre in
Sfintele Biserici, sd nu se mai inchine la icoane, deoarece o datd cu schimbarea calendaruiui, s-au
rnurd[rit Ei arhiereii qi preolii qi Biserica;i Sfintele icoane.

CABB SINT ABATEIBILE CANONICB ALE STTLI$ITILOIB

De 60 de ani stilistii din lara noastrd lucreazdorice Taine qi slujbe in bisericile lor fbri arhiereu si fhri
ierarhie, gi prin urrnare, dacS ei n-au ierarhi nici preo{ii lor nu pot fi numi{i preofi, nici Biserica lor
Bisericl:,,Cine nu este cu episcopul nu este in Biserici"( spune FerucitulAugustin). Iar
dacd spul cd au arhierei sd ne spunf, care este episcopul 1or, cine l-a hirotonit si unde isi are resedin{a.

1. Nu asculti de Patriarhia Ecumenici de Constantinopol care, in anul 1'923,

a hotirdt indreptarea calendarului vechi-
2. Nu asculti nici de Patriarhia lerusalimului.
3. Nu asculti de Sinodul Bisericii Ortodoxe-
4. Consideri calendarul sfdnt 9i fac din aceasta o dogmi-
5. Preo{ii lor precum si crestinii condusi de ei, se indepirteazd de la slujirea
gi impirtigirea cu preotii si ierarhii nogtri, din uri, mdndrie, rizvritire 9i
neascultare.
6-Boteazi si cununi a doua oare, sivirsind o mare erezie 9i gregeali dog-
matici.
7. Nu au SfAntul 9i Marele Mir, pentru ci nici episcop nu au 9i din aceasti
cauzi (in Taina Mirungerii) ung copiii cu untdelemn din candele.
8. Falsifici Botezul si-i duc in eroare pe cregtinii care dau copiii pe mdna lor
si-i boteze.
9. Hulesc gi defaimi patriarhii, episcopii 9i preofii Bisericii care tine stilul
nou, numindu-i ,,catolici",,,Iipsiti de har",,,etetici", cizdnd astfel sub osdnda
canoanelor.

7
 10. Au ficut ministiri firi aprobarea SfAntului Sinod.
11. Preofii stiligti se duc prin sate striine gi fac slujbe pe ascuns, firi
binecuvdntare de la episcopul locului 9i a preotului paroh-

ISPITA YBAJMAQUI-,I]I DIAYOL

Ca gi cum lru [G-or li lost de aiuns pornografiile din ziaret
reviste, de pe ecranul televizorului sau cele de pe casetele videot
vrfiimagul diavol i.a indemnat pe oameni s 5 scorneascd un nou soi
de calendarel fdri si aibi men{ionate sirbitorile religioaseravind
in schimb, alf,turi de ingiruirea zilelor din luna respectivir una
sau mai multe femei intr.o $nutd irnorali. Cei care suntem creqtini'ortodocgi
nu trebuie si primim in casele noastre, nu trebuie si punem pe pere(ii
caselor sau pe birourile in care lucrdm asemenea calendare ,rtip bordel".

@"lne
/. g* * /otn* usrr,t)@, @ r;orrt ffi,rht"t ?tu ,r,a ua, tnfuJ'a, @ il'b'/a/ft err*

{??r,ttt, oo /aod a.ru An/,/atnt /to,tc*noo ;ulo*A /"!d /" @",rrr*"""u g; /a,{,i, /,o
ct/,"oa/,ek.
P. aTfrrrfrk €*;r* i&"rt tdn Ar,{dte /n @* /wi"o e/odroo/"i gi /r,ea{i
fu qrrrt r/ /" */-rl-rrr/
aY/arrr, go nu or"*li' /a"a/r"rZ /" oaa* ,1,/"i"'/ 3*
oT*ag",r* g; ;n4,ut /* ** o,h i/o/o,h*, t "Nl*h/@*t,l W**'

{*inr, ttt/nte/??t noaot{i td aaae/rtdrrro d, a,uata ("-1*rr/.rrrr/) ate mai 7|,r.eaua

ro* ul 7rr4;* %il o* @*trr/ a7/Ail-
l. @"a fufur/ ,"/*"/*"rr/ fu/r,'/,ht (p d rr."*) ,r.o-cr/no /,t*" in thd'
@** ffir"hht ,to-a,r. rt W {o ru-tu, fi 7**r*"rt, /rp kn/d tte/e, ail /canr/r4"
& ,to ni,nhro tr/xa;e id, /d,il;rro n rr/ ,"k /r" "/ /*i e*ag"rr* (."1, /*"'/ /"i
OTrrry-rr* Oru tin/u/ /*; ffi.itAo ana, ,tr,oco, fir ,/od,, @ noai wrec,t, /-o ana./a.t
/rp ep/ ,""/ti %hhr,r**)
"/ .

Bibliografie: Biblia,E.I.B.M.,1988;1992; Pr. prof. dr. Ene Branigte, Liturgica generald, E.I.B.M., 1993; Danion
Vasile, Marian Maricaru, Ne vorbesc pdrinlii athonili, Editura Buna Vestire, Gala{i, 2003; Diacon Gheorghe BEbu!,
Pelerinul romdn, Editura Pelerinul Romdn, edi(ia a III-a, Oradea, 1992;Preot Sorescu Gabriel, Apologetica
iubirii;Arhimandrit Ilie Cleopa, Cdtduzd tn uedintu Oftodoxd, Editura Episcopiei Romanului, 2003.