Calendarul bisericesc si Stilismul Calendarul Calendar se numeste sistemul de impartire a timpului in ani, luni si zile, bazat pe fenomenele astronomice

periodice (miscarea pamantului in jurul soarelui si a lunii in jurul pamantului, respectiv a pamantului in jurul axei proprii). Unui calendar ii era caracteristica durata anului: la egipteni de 36 de zile! la romani 3 de zile, pana la reforma lui "uliu Cezar, din #$6 i.%r, care a stabilit durata de 36 zile si 6 ore (calendarul iulian). Calendarul iulian, care a fost adoptat de intreaga crestinatate la inceput, fiind mai mare decat calendarul solar, ramasese in urma. "n anul # &' (apa )rigorie al *"""+lea l+a indreptat, suprimand cele zece zile, cu care ramasese in urma, pe baza duratei anului tropic de 36 zile, ore, $& minute si $6 secunde. ,cest calendar s+a numit gregorian. -ara noastra a adoptat acest calendar in #.#., iar /iserica 0rtodoxa 1omana in #.'$. -ot calendar se mai numeste si indicatorul sistematic al succesiunii lunilor, saptamanilor si zilelor unui an, realizat sub forma de carte, agenda sau tablou. Calendarul bisericesc Calendarul bisericesc infatiseaza ca intr+o oglinda lunile, saptamanile si zilele unui an, cu numarul de ore ziua si noaptea, pe fiecare luna si indica zilnic numele unuia sau mai mutor sfinti praznuiti, precum si toate sarbatorile bisericesti mari si mici din intregul an bisericesc, insemnate cu cruce rosie sau numai cu rosu, sau cu cruce neagra. 2uminicile sunt numerotate dupa sarbatoarea principala careia ii urmeaza, indicandu+se in fiecare 2uminica glasul de rand, 3vang4elia "nvierii (utrenie), pericopa ,postolului si 3vang4eliei care se citesc. "n plus, se indica zilele de post si cele in care se ajuneaza, precum si posturile de peste an. "n afara cadrului in care este scris 51anduielile bisericesti5, adica: zilele de post si posturile de peste an, cu datele si durata lor. -ot aici se aminteste de una dintre poruncile /isericii, ca nu se fac nunti in zilele si perioadele de post, in ajunul praznicelor imparatesti, in saptamana luminata si in perioada de la Craciun la /oboteaza. (e aceeasi foaie de calendar bisericesc sunt aratate, cu litere rosii, si alte date importante ale unor zile si sarbatori din viata poporului nostru, ca zilele nationale. Cum insa calendarul bisericesc are si sarbatori fixe (cele mai multe) si sarbatori mutabile, fara data fixa + si cele mai importante + si cum calendarul bisericesc este legat de calendarul solar sau astronomic, daca se produce vreo nepotrivire sau diferenta intre ele, au loc perturbari si framantari care conturba linistea si bunele raporturi intre credinciosi, ba c4iar pot da nastere la dezbinari si sc4isme. ,sa este cazul cu 5stilismul5, ivit ca protest impotriva indreptarii calendarului, facuta de /iserica noastra impreuna cu

majoritatea celorlalte /iserici 0rtodoxe, cum se va vedea. 2e fapt, nu s+a facut o sc4imbare a calendarului + cum gresit socotesc partizanii stilismului + ci numai corectarea datei ec4inoctiului de primavara, sarbatorile ramanand aceleasi, nesc4imbate. In ce a constat aceasta indreptare a calendarului si de competenta cui era sa o faca? 2upa cum s+a amintit, inca inainte de %ristos existau doua sisteme de calculare a timpului unui an, adica durata de revolutie a pamantului in jurul soarelui: unul al egiptenilor + care era mai corect, dar nici el perfect + de 36 zile, altul, al romanilor, care era de 3 zile, ramanand totdeauna o diferenta de timp de zece zile anual intre aceste doua sisteme, si c4iar intre fiecare dintre ele si calendarul solar, sau fata de datele astronomice ale oamenilor de stiinta ai vremii. 2upa aceasta constatare, s+a simtit nevoia de indreptare a lor si a punerii lor in acord cu calendarul ceresc. ,ceasta a facut+o intai imparatul roman "uliu Cezar, in anul $6 i.%r., adoptand sistemul de calcul egiptean, dupa care acesta s+a numit 5calendarul iulian5. 2upa acest calendar a mers apoi intreaga crestinatate timp de # secole. 6i tot de calendarul iulian s+a servit si 6inodul " 3cumenic de la 7iceea (3' ) la calcularea datei (astilor, care este sarbatoare mutabila, variind de la an la an, in functie de ec4inoctiul de primavara si de alte elemente. 6inodul " 3cumenic, luand in discutie data sarbatoririi (astilor, a 4otarat sa urmeze practica romana cu aceste randuieli: a. (astile sa se serbeze intotdeauna intr+o zi de 2uminica b. aceasta 2uminica sa fie imediat dupa #$ 7isan c. dupa luna plina ce urmeaza ec4inoctiului de primavara (cand ziua este egala cu noaptea) d. intamplandu+se #$ 7isan, sau luna plina, intr+o 2uminica, sa se serbeze (astile in 2uminica urmatoare e. si sa nu coincida (astile crestinilor cu acela al iudeilor (care este la #$+# 7isan) adica cu cel al 8ec4iului -estament. 2upa aceasta 4otarare a 6inodului " 3cumenic, timpul in care este cu putinta a se sarbatori (astile cade intre '' martie si ' aprilie. "ar calculul astronomic al aflarii datei (astilor s+a lasat atunci pe seama /isericii din ,lexandria, unde era focarul stiintei astronomice, cu obligatia de a face cunoscut, in fiecare an, tuturor /isericilor, timpul cand trebuie a se serba (astile. "ntrucat insa, si intre calculul calendarului iulian de 36 de zile si 6 ore si cel al calendarului solar de 36 zile, ore, $39 si $65 rezulta anual o diferenta de ##9 si #$5 s+a ajuns, dupa 33: de ani, la o diferenta de trei zile (cu cat a ramas in urma calendarul iulian). ,stfel ca, in vremea 6inodului " 3cumenic, ec4inoctiul de primavara se afla la '# martie in loc de '$ martie, cat a fost in anul $6 i.%r., cand imparatul "uliu Cezar a indreptat

calendarul. 2e atunci, 6inodul a luat ca punct de plecare, in calcularea datei (astilor, ziua de '# martie, cand a fost atunci ec4inoctiul de primavara. 6pecialistii astronomi au constatat ca, si dupa aceea, 5din #'3 in #'3 de ani ec4inoctiul de primavara retrogradeaza cu o zi. ,cest lucru fiind constatat de+a lungul secolelor, invatatii vremii + in 1asarit ca si in ,pus + au sesizat faptul si au propus capeteniilor /isericii indreptarea calendarului, pentru ca tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice. ,stfel de sesizari si propuneri au facut in 1asarit: 7ic4ifor )rigoras (#3'$) si ;atei 8lastares in #33 i iar calugarul "sac ,rg4<ras, cercetand problema pascala, intre anii #'=#+#'=3, a aratat ca ec4inoctiul era cu = zile mai tarziu dupa data 6inodului si ca serbarea (astilor cu aceasta intarziere este o abatere de la 4otararea (ascaliei niceene. 3l a cerut indreptarea calendarului, pentru ca tabelele pascale sa corespunda datelor astronomice. ,celeasi preocupari le+a avut si )4emist (letbon (>#$ :), luptand pentru data (astilor si indreptarea calendarului ramas in urma. "n ,pus au fost si mai multi invatati (astronomi, matematicieni, teologi, medici si regi + ca ,lfons de Castilia) care, intre anii #'&: si # &:, au cerut staruitor indreptarea calendarului si a (ascaliei, aratand nepotrivirile calendarului iulian. "ntre acestia, unii, ca 1oger /acon (>#'.') si altii, au facut apel direct la papii 1omei, cerand indreptarea calendarului iulian si aratand ca (astile se serbeaza gresit, ec4inoctiul ajungand uneori la #' martie. ,ceste cercetari si sesizari repetate au determinat pe papa )rigore al *"""+lea sa anunte, la '$ februarie # &', indreptarea calendarului iulian, ceea ce a si facut, suprimand #: zile ( +#$ octombrie). 6i, astfel, se readuce ec4inoctiul de primavara la '# martie, cand e luna plina, ca pe vremea 6inodului " de la 7iceea. 2e atunci, acest calendar s+a numit 5gregorian5 sau 5stilul nou5 si a fost adoptat de toate statele catolice si protestante din ,pus (sec. *8"+*8"""), pe cand cele din 1asarit au ramas tot la calendarul iulian, pana dupa primul razboi mondial, cand toate statele din 1asaritul 3uropei cu majoritate confesionala ortodoxa au adoptat calendarul indreptat (/ulgaria si 2.1.6.6. #.#&! 6erbia si 1omania #.#., )recia #.'3, etc). 1amanerile in urma ale calendarului iulian incep a se observa si in /isericile din 1asarit din ce in ce mai mult. C4iar si la noi, vietuitorii 7eamtului au scris intr+un (idalion de 7eamt ca, pe la anul #=6:, ec4inoctiul de primavara (izomeria) coborase de la '# martie + cat era in timpul 6inodului " + (data dupa care s+a alcatuit (ascalia pe multe sute de ani), la #: martie. 5(entru ca si noi vedem ca izomeria a ramas, cu adevarat, cu ## zile inapoi5. "ar intr+un Ceaslov din #&#6, ,r4im. 7ic4ifor de la 3piscopia /uzaului constata si scrie + fara a preciza, insa, ziua si data cand face aceasta insemnare + ca din greselile calendarului fata de (ascalia vec4e suntem cu #3 zile in urma. ,ceasta mare diferenta de zile, la care s+a ajuns, a determinat si /iserica 0rtodoxa sa paraseasca calendarul iulian si sa adopte pe cel gregorian la inceputul secolului **.

"ntre timp, s+a constatat de catre astronomi ca si intre calendarul gregorian din # &' si cel astronomic exista, totusi, o diferenta anuala, diferenta care, la 3 :: de ani, ar face ca si calendarul gregorian sa ramana in urma cu o zi si o noapte. Calendarul ortodox, indreptat in #.'$, va tine seama si de aceasta diferenta. /iserica noastra, facand parte din randul /isericilor 0rtodoxe, n+a purces singura la adoptarea calendarului gregorian, odata cu adoptarea lui de catre 6tat, in #.#., ci abia dupa Consfatuirea interortodoxa de la Constantinopol din #.'3, care a 4otarat indreptarea calendarului si in /isericile 0rtodoxe, prin suprimarea diferentei de #3 zile cu care calendarul iulian ramasese in urma celui indreptat (adica '# martie in loc de & martie unde ajunsese calendarul iulian). 2ata ec4inoctiului de primavara de la & martie, la care ajunsese calendarul iulian, este adusa la '# martie, corespunzand calendarului solar, cum stabilisera (arintii de la 6inodul # 3cumenic de la 7iceea (3' ). Calendarul iulian indreptat la Consfatuirea interortodoxa de la Constantinopol va deveni mai corect decat cel gregorian prin adoptarea unui nou sistem al anilor bisecti, adaugand o zi in plus din patru in patru ani, cand luna februarie va avea '. de zile in loc de '& zile. (rin aceasta, in calendarul ortodox indreptat, diferenta dintre anul solar si cel civil este redusa + prin modul de bisectare + pana la un minimum de ',:' secunde (anual), care face ca abia dupa $'.==' de zile calendarul (indreptat) sa mai ramana in urma cu o zi si o noapte. Calendarul indreptat, intrebuintat de aici inainte de catre ortodocsi, se va numi neo+iulian sau constantinopolitan. ?a Consfatuirea interortodoxa de la Constantinopol (#.'3) n+au participat, insa, toate /isericile 0rtodoxe autocefale sau nationale. 2e aceea, indreptarea calendarului adoptata aici a ramas sa fie introdusa de fiecare /iserica 0rtodoxa la data pe care o va crede potrivita, pentru a nu da nastere la tulburari. Convinse de necesitatea si justetea indreptarii calendarului, din #.'$ cele mai multe /iserici 0rtodoxe au adoptat acest calendar astfel: (atriar4ia 3cumenica de Constantinopol (#.'$), (atriar4ia ,ntio4iei (#.'$), (atriar4ia ,lexandriei (#.'&), ,r4iepiscopia Ciprului (#.'$), /iserica )reciei (#.'$) si /iserica 0rtodoxa 1omana (#.'$), socotind ziua de # octombrie drept #$ octombrie, sarind peste cele #3 zile cu care ramasese in urma calendarul iulian, /iserica )ruziei, /iserica 0rtodoxa din (olonia (#.'$), /iserica 0rtodoxa din Ce4oslovacia (#. #), /iserica 0rtodoxa din @inlanda (#.#=, cu aprobarea /isericii 1use), /iserica 0rtodoxa /ulgara (#.6&). ,u ramas, insa, cateva /iserici 0rtodoxe cu calendarul iulian neindreptat, ca: (atriar4ia "erusalimului, /iserica 1usa si /iserica 6arba, precum si ;anastirile din 6f. ;unte ,t4os, cu exceptia 8atopedului, care se numesc 5pe stil vec4i5, pentru ca praznuiesc (astile si toate sarbatorile dupa vec4iul calendar, adica dupa 5stilul vec4i5.

(atriar4ia "erusalimului aduce in sprijinul pozitiei sale faptul ca acolo, alaturi de /iserica )reaca (a ortodocsilor) sau a "nvierii, sunt si alte /iserici: 1omano+catolica, ,rmeana, Copta etc., sub aceeasi cupola uriasa. 6i, cum la "nviere vin credinciosi din toate partile lumii, ar fi imposibil a se serba (astile in aceeasi zi, fara mari perturbari. 6i fiindca (astile catolic se serbeaza, adesea inainte de cel ortodox, /isericii 0rtodoxe din "erusalim ii convine, intr+un fel, situatia, pentru a+si putea desfasura slujba (astilor in toata amploarea. 6arbatorirea (astilor de catre /isericile 0rtodoxe la doua date diferite, pe langa faptul ca ar incuraja miscarea stilista ivita in /isericile cu calendarul indreptat, unele mergand dupa 5stilul nou5, iar altele dupa 5stilul vec4i5, ar aduce prejudicii 0rtodoxiei si ar putea duce la dezbinarea ei. 2e aceea, pentru a nu se rupe unitatea /isericii 0rtodoxe, intaistatatorii /isericilor 0rtodoxe + insotiti de delegatiile lor + intruniti in Conferinta panortodoxa de la ;oscova, din #.$&, au 4otarat ca, pentru mentinerea si intarirea 0rtodoxiei, toate /isericile sa praznuiasca (astile la aceeasi data, in zi de 2uminica, dar nu odata cu (astile evreilor, socotindu+se ca (ascalia alexandrina satisface intru totul aceasta cerinta a /isericii. ,stfel, s+a stabilit, in acea Conferinta, ca toate /isericile 0rtodoxe sa serbeze (astile numai dupa (ascalia vec4e, pana cand toate /isericile 0rtodoxe surori vor adopta calendarul iulian indreptat, iar cu privire la sarbatorile stabile, fiecare /iserica autocefala sa se foloseasca de calendarul pe care il are. "n acelasi timp, Conferinta de la ;oscova considera obligatoriu pentru cler si credinciosi a urma stilul /isericii locale pe teritoriul careia se afla, ca unul dintre obiceiurile acestei /iserici. ,titudinea si exemplul /isericilor 0rtodoxe care nu au adoptat pana acum calendarul indreptat a incurajat pe o serie de credinciosi de la noi si din alte /iserici 0rtodoxe ()recia), sa tina in continuare stilul vec4i, de unde si numirea ce li s+a dat de stilisti sau calendaristi. %otararile Conferintei panortodoxe de la ;oscova, intelese corect, puteau constitui baza pentru solutionarea problemei si sc4ismei stiliste in toata 0rtodoxia, prin revenirea fratilor in sanul /isericii, dar aceste 4otarari n+au fost acceptate de stilisti. Stilismul - Gruparea anarhica stilista din Romania "nceputurile acesteia dateaza c4iar din #.'$, indata dupa adoptarea calendarului indreptat de catre /iserica 0rtodoxa 1omana (#A#$ octombrie #.'$), conform recomandarii Conferintei interortodoxe de la Constantinopol din mai #.'3. (artizanii vec4iului stil, stilistii sau calendaristii, cum sunt numiti uneori + numerosi mai ales in ;oldova + s+au grupat in jurul unor calugari fanatici, certati cu disciplina vietii de manastire si necunoscatori ai realitatilor de care a tinut seama /iserica atunci cand a

adoptat calendarul indreptat. ,cestia, rupand+o cu /iserica, au inceput sa umble prin sate, indemnand pe credinciosi la pastrarea vec4iului calendar si la nesupunerea fata de autoritatea bisericeasca. Cu timpul, li s+au alaturat si unii nemultumiti de /iserica sau ambitiosi, doritori de castig usor sau de faima personala. ,cestia au fost folositi de forte din afara /isericii, sau de straini care aveau alte interese decat unitatea poporului si a /isericii, cum au fost unii calugari veniti de prin manastirile 6fantului ;unte sau din alte parti. Uneori, stilistii erau incurajati teoretic c4iar de catre oameni pretinsi luminati si seriosi, care sustineau ca indreptarea calendarului ar pricinui o perturbare in viata religioasa si sufleteasca a satelor noastre. Cu tot sprijinul unor astfel de elemente, stilistii nu au izbutit sa obtina din partea conducerii de stat recunoasterea ca un cult religios deosebit de /iserica 0rtodoxa si cu un statut aparte. "n sc4imb, spre deosebire de 50astea 2omnului5, au izbutit sa+si creeze si o ierar4ie proprie, bineinteles necanonica si sc4ismatica. 7eavand preoti, stilistii au castigat pe fostul ar4iereu )alaction )ordun, pe care l+au declarat 5mitropolitul5 lor, oferindu+i felurite avantaje. ,cesta a 54irotonit5 (la un fost sc4it al lor, de la ;oara 6araca, ca 5episcop5 pe un oarecare ;eftodie ;arinac4e (acum decedat). ,mandoi au 4irotonit (la fostul sc4it stilist de la Copaceni "lfov), ca al treilea episcop stilist, pe fostul protosing4el 3vlog4ie 0ta, fost staret la sc4itul 1ameti, din ,rdeal, care fusese caterisit de 6fantul 6inod si exclus din mona4ism. -oti trei au 4irotonit apoi (tot la Copaceni), ca ar4iereu, pe )lic4erie -anase, un alt fost calugar (de la ;anastirea 7eamt), caterisit de ;itropolia ;oldovei inca din #.3#. ,lt ar4iereu mai nou este un oarecare 6ilvestru 0nofrei, cu atributii de 5vicar5 pe langa )lic4erie, considerat azi ca 5mitropolit5, iar ultimul ar4iereu stilist este Cozma ?ostun, de curand 4irotonit de catre ar4ierei atoniti. 2upa caterisirea lui )alaction )ordun de catre 6fantul 6inod urmata la putin timp dupa moartea lui, stilistii, ramasi fara pastori legiuiti, au fost alimentati mai departe in zelul lor fanatic, de catre falsi pastori: calugari exclusi din mona4ism si preoti caterisiti (ca )lic4erie -anase, ierodiaconul 2avid /idascu s.a.), sau fara 4irotonie valida (ca preotul 8asile Bora, din comuna (rigoreni "asi, 4irotonit de )alaction )ordun), simpli laici improvizati cu de la sine putere in preoti ( ca 8asile "gnat, agitator stilist din /rusturi, prot. -argu 7eamt, care slujeste din cand in cand ca preot), sau diversi aventurieri certati cu ordinea de stat si cu randuielile bisericesti. ,cestia umbla pe ascuns, slujesc adesea travestiti in 4aine civile (daca sunt calugari), predica un misticism bolnav, departe de invatatura /isericii si plin de superstitii, indeamna la nesupunere la ordinea de 6tat si la neascultare de /iserica, pe care o declara decazuta de la dreapta credinta, la nerespectarea preotilor ortodocsi, pe care ii numesc eretici si sc4ismatici etc. 1amasi in afara /isericii si fara calauzirea clerului ei legiuit si canonic, stilistii au alunecat repede spre erezie, adoptand atitudini, credinte si practici religioase gresite.

3i pun la baza credintei lor mai ales (idalionul (colectie greceasca a Canoanelor /isericii, alcatuita de sfantul 7icodim ,g4ioritul si tradusa in romaneste la 7eamtu, #&$$), pe care il pretuiesc mai mult decat 6fanta 6criptura, rastalmacindu+l sau interpretandu+l gresit si abuziv. @ac din calendar centrul doctrinei si vietii lor religioase, socotind ca mantuirea sau osanda vesnica atarna nu de corectitudinea invataturii de credinta si de implinirea poruncilor /isericii, ci de respectarea 5sfantului calendar5, care e cel vec4i, nu cel nou, si facand din aceasta o dogma. 3i reboteaza si cununa din nou pe cei ce adera la stilism, fac sfintiri de biserici fara antimise si fara ar4iereu, fac inmormantari fara preoti, fac si liturg4ie fara preoti etc. (entru raspandirea ideilor lor au folosit nu numai instigatia si predica orala a celor mai fanatici dintre ei, ci si scrisul, prin tiparirea, inainte de #.$&, a unor brosuri stiliste cu titluri curioase si rasunatoare. ,u introdus sistemul strangerii de fonduri, prin dajdia impusa credinciosilor, dupa moda in general obisnuita la sectanti. Unii au inceput sa socoteasca sfintirea bisericilor ca -aina sau ridica la rangul de -aine unele rituri religioase stravec4i, demult abandonate, ca de exemplu ritul spalarii picioarelor, pe care il practica nu numai in Boia ;are, ci si la multe slujbe (cum se petrece la Cornu Caprei, protoieria %arlau). Ce sustin stilistii? Ca toti ereticii, sc4ismaticii si sectantii, stilistii se socotesc si se pretind a fi /iserica cea adevarata si singura pastratoare a dreptei credinte, castigand adepti dintre creduli si ignoranti sau printre firile bolnavicioase si printre cei certati cu /iserica, cu preotul lor, ori cu autoritatea de 6tat. -oate ideile pe care le sustin si acuzatiile pe care le aduc /isericii se bazeaza pe o crasa ignoranta a istoriei si adevarurilor legate de problema calendarului. "gnorand defectul originar si ramanerea in urma a calendarului iulian (cele ##9 si # .:'5 de intarziere in fiecare an) si neintelegand justetea si necesitate a indreptarii lui, pe care /iserica de ,pus a realizat+o inca din # &', stilistii sustin ca singurul calendar bun, de care trebuie sa ne tinem, este cel vec4i, deoarece el ar fi fost facut de sfintii parinti de la 7iceea (6inodul # ecumenic) si ca de acestia trebuie sa ascultam, iar nu de parerile astronomilor si ale filosofilor. 6e stie ca nu /iserica face calendarul, ci acesta este alcatuit de specialisti (matematicieni+ astronomi cu aparate de calcul precise), calendarul fiind alcatuit inca dinaintea nasterii 2omnului nostru "isus %ristos, cu o jumatate de veac (anul 36 i.%r.), de catre conducerea imperiului roman de atunci, cu ajutorul astronomului alexandrin 6osigene, deoarece intotdeauna organele bisericesti competente au facut apel la stiinta astronomilor pentru alcatuirea ori indreptarea calendarelor (tot asa s+a procedat in ,pus, la indreptarea calendarului prin reforma gregoriana in secolul *8").

6tiinta este rezultatul muncii ordonate si a mintilor luminate si este data tot de 2umnezeu, ca s+o folosim pentru cunoasterea Universului si a naturii si pentru imbunatatirea situatiei omenirii. 6tilistii sustin ca prin indreptarea calendarului s+ar fi sc4imbat dogmele credintei adevarate si toate asezamintele canonice ale sfintilor parinti, ca stilul nou sau calendarul indreptat ar fi cel catolic si ca prin adoptarea lui am fi aderat la catolicism, s.a.m.d. (recum se vede, cate afirmatii, tot atatea neadevaruri. Calendarul indreptat sau stilul nou, adoptat de ortodocsi, nu este tot una cu calendarul gregorian folosit in ,pus, ci rezultatul unui alt sistem de indreptare a erorii initiale din calendarul iulian, sistem conceput de teologi si astronomi ortodocsi (printre care si romani) si menit sa preintampine ramanerea in urma a calendarului (intarzierea anuala cu ##9 si #$,:'5) pe o durata de timp foarte mare ($3.::: ani) fata de cea asigurata prin sistemul gregorian (circa $.::: ani). Cat priveste sc4imbarea dogmelor sau a asezamintelor de cult si viata religioasa, orice om de buna credinta stie si recunoaste ca nimic nu, s+a sc4imbat la noi in aceasta privinta, decat doar ca sarbatorile cu date fixe (nesc4imbatoare) se serbeaza cu #3 zile mai inainte decat erau dupa vec4iul calendar, ramanand insa in aceleasi luni si la aceleasi date din luna ca si mai inainte. 6tilistii pretind eronat ca noi ne+am 5sc4imbat5 calendarul, desi in fond nu e vorba de o sc4imbare a calendarului vec4i si inlocuirea lui cu altul nou, ci numai de o indreptare a lui si punere de acord cu miscarile exacte ale astrelor, carmuite de providenta divina si constatate de stiinta astronomica. 6tilistii de la noi considera ca /iserica 0rtodoxa 1omana este singura /iserica ortodoxa care si+ar fi indreptat calendarul, ramanand astfel izolata, in sanul 0rtodoxiei, si ca, rupand unitatea de credinta cu celelalte /iserici 0rtodoxe a si intrerupt legatura canonica cu ele. 2aca indreptarea calendarului este buna si justificata, mai pretind stilistii atunci de ce ea n+a fost primita de toate /isericile 0rtodoxeC 2ar este stiut ca, incepand din #.'$ pana acum, majoritatea /isericilor ortodoxe nationale (autocefale) au acceptat rand pe rand, indreptarea calendarului exemplul cel dintai dandu+l insasi (atriar4ia 3cumenica de la Constantinopol, iar cea din urma fiind /iserica /ulgara (dec. #.6&). (utinele /iserici ortodoxe autocefale care pastreaza pana acum calendarul iulian indreptat sunt, cum spuneam: (atriar4ia "erusalimului, /iserica 1usa ((atriar4ia ;oscovei) si cea 6arba ((atriar4ia /elgradului) si ;anastirle din 6f. ;unte ,t4os, cu exceptia 8atopedului. 3le recunosc in principiu justetea si necesitatea indreptarii calendarului, dar n+au aplicat+o pana acum de teama rascolului (a tulburarilor intre credinciosi) si asteapta momentul psi4ologic cel mai favorabil pentru a o face. Cat priveste ruperea legaturilor noastre canonice cu aceste /iserici aceasta constituie o acuza grava, contrazisa de realitate, caci de atatea ori pana acum, in vizitele reciproce pe

care ierar4ii nostri si le fac si la intalnirile si intrunirile lor interortodoxe ori interconfesionale, din cadrul consfatuirilor sau intalnirilor ecumeniste, ei conliturg4isesc ca niste adevarati frati de credinta, respectand stilul calendaristic al /isericii in cuprinsul careia se afla de fiecare data, conform intelegerii ei dinainte stabilite (la ;oscova, in #.$&), intre toate /isericile ortodoxe. 0 alta sustinere a stilistilor este ca (arintii de la 7iceea ar fi alcatuit nu numai calendarul, ci si o (ascalie perpetua, in care se cuprind datele (astilor din toti anii pana la sfarsitul veacurilor si pe aceea trebuie s+o respectam (eroare bazata pe o sub insemnare introdusa clandestin in textul (idalionului + foile =+& din trad. rom. + de un talcuitor la canonul = apostolic). ,devarul este insa ca tabela pascala a stilului vec4i de care vorbesc stilistii este de origine mult mai noua, fiind alcatuita intre sec. 8"""+*"8, iar datele pascale din ea sunt intarziate cu #' zile fata de datele exacte ale ec4inoctiului de primavara si cu zile fata de cele ale lunilor pascale (prima luna plina de dupa ec4inoctiu) cele doua date astronomice pe baza carora se stabileste data sc4imbatoare a (astilor din fiecare an. 3ste adevarat, toate /isericile ortodoxe sarbatoresc deocamdata (astile dupa calendarul neindreptat, ca sa se pastreze unitate a 0rtodoxiei in aceasta privinta! dar toate recunosc ca datele (ascaliei vec4i nu mai corespund. 6e asteapta ca si celelalte /iserici ortodoxe surori care pastreaza inca stilul vec4i sa treaca la indreptarea calendarului, pentru ca de atunci inainte sa sarbatorim cu totii (astile dupa datele calendarului indreptat ('' martie+ ' aprilie stil nou). Cat priveste invinuirea stilistilor ca dupa datele noului calendar (astele crestinilor ar coincide uneori cu cel al evreilor sau ar cadea c4iar inaintea acestuia, ea este contrazisa de insasi regula serbarii (astilor, formulata ori consfintita de (arintii de la 7iceea, a carei aplicare exacta implica totdeauna serbarea (astilor crestine dupa cele ale iudeilor, deoarece este vorba de 2uminica de dupa prima luna plina urmatoare ec4inoctiului de primavara, luna care coincide cu #$ 7isan din calendarul evreilor, cand ei isi serbeaza (astile (inceputul saptamanii azimilor). "n tara noastra, regiunea cu cei mai multi adepti stilisti a fost de la inceput si este si azi cea din nord+vestul ;oldovei, si anume protopopiatele @alticeni, -argu+7eamt, (ascani, (iatra+7eamt si %arlau, apartinand ,r4iepiscopiei "asilor, unde influenta calugarilor din manastiri a fost mai puternica. Centrul miscarii anar4ice a stilistilor este la cunoscuta manastire stilista 6latioara, de pe langa @alticeni. "n afara acestei manastiri se intalnesc stilisti si in alte localitati. ,ici isi are sediul si oficiaza in sobor pseudo+episcopul )lic4erie -anase, socotit 5mitropolitul5 stilistilor. -ot aici sunt concentrati si isi au sediul permanent toti preotii de mir stilisti, 4irotoniti si numiti de )lic4erie la diverse paro4ii stiliste, precum si un numar de 5calugari5 stilisti, dintre care unii si+au arogat c4iar rangul de 5ar4imandriti5.

Credinciosii din paro4iile respective vin aici pentru serviciile pe care le oficiaza acesti preoti. ?a 6latioara se savarsesc mai ales botezurile, cununiile si rugaciunile pentru pomenirea mortilor. Credinciosii aduc si alimente sau diferite daruri si sunt gazduiti in dependintele + destul de numeroase si spatioase + ale manastirii. (seudo+slujitorii de acolo umbla imbracati in uniforme clericale, oficiaza slujbe ziua si noaptea si au in general atitudine agresiva si cuvinte ofensatoare fata de slujitorii canonici ai /isericii. "n afara de manastirea principala de la 6latioara, stilistii mai au inca doua sc4ituri la: Cornu ?uncii si /raditel. "n aceste sc4ituri, slujbele se fac cu si fara preot. ;ai exista si alte mici asezari stiliste de calugari si calugarite, ca cea de la 2ealul ;are, langa 8anatori+7eamt, si la /rusturi (jud. 7eamt). Centru important al miscarii stiliste din aceasta regiune este de asemenea 1adaseni (langa @alticeni), unde stilistii aveau mai inainte si o manastire organizata de ei. ;ulti credinciosi stilisti se aduna la sarbatorile pe stil vec4i in bisericile ortodoxe din paro4iile de origine, dar au si biserici proprii, in care slujesc cantareti sau preoti improvizati, iar din cand in cand, calugari care au abandonat manastirea sau de prin satele unde s+au statornicit dupa iesirea din manastire. 6unt si unele cazuri de revenire la /iserica (cantaretul din ;oisa 6uceava). 2e asemenea, actiunea stilisita se face vadita in: epar4ia 1omanulusi, /uzau si mai ales in ,r4iepiscopia -omisului si 2unarii de Bos, unde stilistii se confunda cu starobreatii (lipovenii). 6tilistii sunt in general divizati in doua directii: unii, numiti calendaristi, care frecventeaza inca bisericile noastre, desi teoretic nu admit indreptarea calendarului, altii sunt dizidenti, adica s+au dezbinat practic de /iserica, rupand legatura cu ea. -rebuie sa remarcam ca desi multi dintre ei au inceput sa aiba o mentalitate si practici de sectanti, totusi ei si+au pastrat in mare parte credinta si cultul ortodox nesc4imbate. 3rorile lor pleaca de fapt de la o intelegere gresita a problemei calendarului, din care au facut c4eia de bolta a vietii lor religioase. 1atacirea lor, cauzata in parte si de nepasarea si lipsa de veg4e a preotilor din paro4iile de care au apartinut, a fost alimentata de fosti clerici si calugari ignoranti, fanatici si rauvoitori. (reotii din paro4iile apropiate de stilisti sau simpatizanti ai acestora au datoria sa cunoasca in amanuntime problema calendarului, pentru a putea lamuri la nevoie pe credinciosi asupra justetei si necesitatii indreptarii calendarului, care nu reprezinta o dogma ele credinta si este normal si necesar sa fie adaptat conform precizarii specialistilor in materie. 3ste de dorit ca acei credinciosi stilisti, care mentin legatura cu preotii si frecventeaza biserica, sa fie angajati la o participare mai activa in slujbe, fiind primiti la cantarea omofona, danduli+se sa citeasca ,postolul sau Cazania s.a.m.d. ,ceasta ar evita izolarea

sufleteasca a credinciosilor stilisti , cautandu+se si creandu+se prilejuri de strangere a legaturilor sufletesti dintre ei si preoti, folosindu+se orice fel de relatii personale, familiale sau sociale dintre preoti si pastoriti pe de o parte, iar pe de alta, dintre credinciosii stilisti si cei nestilisti: botezuri, cununii, casatorii, ajutorare reciproca la caz de nevoie etc. ;ulti dintre adeptii stilismului pot fi cointeresati la lucrari obstesti pentru ingrijirea, repararea, inzestrarea si infrumusetarea bisericilor si a cimitirelor. Cei reveniti si verificati pot fi cooptati in consiliile si comitetele paro4iale, dandu+li+se prilejul sa fie activi in viata /isericii. "ntrucat stilistii reprezinta o situatie speciala, mai usor remediabila si, in principiu, temporara in viata /isericii, integrarea lor partiala in practica liturgica pe masura ce arata dorinta sau bunavointa de a se intoarce in launtrul /isericii este indicata si, adeseori, a dat bune rezultate. Consideratii finale Calendarul bisericesc isi are rolul lui bine definit in viata /isericilor si a crestinilor. ,ceasta o arata c4iar situatia actuala privind folosirea calendarului indreptat sau neindreptat, si implicatiile folosirii unuia sau a altuia dintre cele doua calendare sau stiluri. /isericile apusene (catolica, protestante si anglicana) intrebuinteaza, toate, stilul nou, adica calendarul gregorian (calendarul iulian indreptat de papa )rigorie al *"""+lea in # &') atat pentru sarbatorile cu data fixa cat si pentru sarbatorile cu data mobila. /isericile 0rtodoxe prezinta insa o situatie aparte: unele, putine la numar, nu si+au indreptat calendarul, intrebuintand in continuare calendarul iulian, ramas in urma cu #3 zile, cunoscut sub numele de stilul vec4i! iar altele + majoritatea /isericilor 0rtodoxe autocefale sau nationale, intre care si /iserica 0rtodoxa 1omana + au adoptat, dupa #.'3, calendarul indreptat (calendarul iulian indreptat), dar folosesc un calendar mixt, adica: stilul nou pentru sarbatorile cu data fixa si (ascalia pe stil vec4i pentru sarbatorile cu data mobila, adica pentru sarbatorirea (astelui si a tuturor sarbatorilor legate de (asti. @ara sa fie o problema de doctrina, calendarul ortodox este una dintre problemele actuale, cum remarca (rofesorul 7. 2. Uspensc4i, foarte importanta pentru unitatea liturgica a /isericilor 0rtodoxe si pentru pastrarea dreptei credinte insesi, caci 5lipsa de unitate intre /isericile 0rtodoxe locale in privinta sarbatoririi praznicelor cu data fixa5 in cele doua stiluri + nou si vec4i + 5provoaca nedumerire in randurile crestinilor ortodocsi insisi. Cu atat mai mult poate fi declarata nemultumitoare situatia cu pascalia ortodoxa5 caci, 5cu cat mai departe va trece vremea, cu atat mai mult se va mari divergenta intre calendarul pascalic si cel astronomic, asa ca la sfarsitul actualului indiction, (astile uneori vor coincide cu luna noua. "n acest timp, se poate produce o abatere totala de la acele principii ale calendarului pascalic, principii pe care /iserica 0rtodoxa le tine ca fiind stabilite de primul sinod ecumenic.

6arbatorirea (astilor de catre toate /isericile 0rtodoxe la aceeasi data, dupa (ascalia vec4e isi are importanta ei pentru unitate a liturgica a intregii 0rtodoxii. 2ar nu se poate ramane aici. "ndreptarea calendarului iulian si a pascaliei vec4i, ramase amandoua in urma timpului si a stiintei, este mai mult decat necesara si de folos tuturor /isericilor 0rtodoxe, in interesul unitatii lor, precum si intregii unitati crestine a /isericii. (roblema noului calendar este una dintre temele principale cu care se va ocupa 6fantul si ;arele 6inod al 0rtodoxiei, dupa aprofundarea ei prealabila de catre /iserici si in Comisia pregatitoare a acestui 6inod. 6olutionarea problemei pascale, adica aceeasi data pentru serbarea (astilor de catre toate /isericile si toti crestinii, va avea in vedere atat 4otararile 6inodului " 3cumenic de la 7iceea privind serbarea (astilor, cat si modul diferit intre ,pus si 1asarit de calculare a ec4inoctiului de primavara si a lunii pline care ii urmeaza. -rebuie puse la contributie ultimele cuceriri ale stiintei astronomice in aceasta problema. ,sa cum sublinia si (rofesorul 7. 2. Uspensc4i, problema pascala, foarte actuala astazi, cere 5o serioasa prelucrare teologica5, 5o munca grea5 de la teologii ortodocsi, caci 5nu este exclusa posibilitatea aducerii de corective in unele sau altele din punctele de vedere istorice, devenite pentru noi traditionale5. -eama ce se exprima prin argumentele invocate din diferite parti ale 0rtodoxiei ca, in unele /iserici 0rtodoxe de stil vec4i, poporul nu ar intelege necesitatea indreptarii calendarului iulian si a pascaliei vecni, nu trebuie sa dezarmeze /isericile si pe teologii lor in rezolvarea problemei pascale. 3ste de datoria /isericilor 0rtodoxe si a teologilor lor de a face inteleasa nevoia acelei indreptari. 1ezolvarea problemei calendarului pe intreaga 0rtodoxie va usura si solutionarea dezbinarii stiliste. 2upa aceea se va putea trece si la rezolvarea sarbatoririi (astilor la aceeasi data de catre toate /isericile. 6olutionarea celor doua probleme presupune si o pregatire, prealabila si serioasa, a credinciosilor de catre /isericile respective. pr. prof. Ene Braniste pr. prof. Dumitru Radu pr. Ioan Mircea