I.Calendarul ndreptat n B.O.R. Premise i evoluii.

1.Calendarul iulian i cel gregorian.

Calendarul sistem de msurare a timpului. Termenul vine de la latinescul kalendae i de la verbul
grecesc kalo (a chema). Prin kalendae romanii nelegeau prima zi a fiecrei luni cnd cetenii erau chemai
n Forum pentru aducerea la cunotin a problemelor generale. Problema calendarelor este aceea a gsirii
unei modaliti de armonizare a anului civil cu cel tropic.

n 45. .Hr, Iulius Cezar (100-44 .Hr) impune n tot imperiul roman calendarul ce-i poart numele,
anume, calendarul iulian. Acest calendar era ntocmit de astronomul egiptean Sosigene, era unul solar
tiinific asemenea celui egiptean, bazat pe micarea soarelui i datele astronomice cunoscut la acea vreme
n Alexandria.
Aadar, anul calendaristic avea 365 de zile i 6 ore; cele 6 ore formau 1 zi n al patrulea an, care era
de 366 de zile, numit an bisect. n acest calendar echinociul de primvar cdea la 24 martie.

Acesta a fost calendarul motenit i de cretini, care, i-au pus srbtorile n el precum i sistemul de
mprire a lunilor pe sptmni (grupe de cte 7 zile). Denumirile zilelor n romn sunt de origine latin
iar smbta de origine iudaic de la sabbatum.

Calendarul lui Sosigene rmnea n urm cu 11 minute i 14 secunde fa de anul tropic, astfel, o dat
la 128 de ani, acest timp acumula 1 zi. Astfel, echinociul de primvar n vremea lui Sosigene cdea la 24
martie iar peste 324 de ani, pe vremea Sinodului I Ecumenic, cdea la 21 martie aceast diferen a
constituit o problem pentru stabilirea srbtoririi Patilor.

n sec 16-lea diferena ajunsese la 10 zile, echinociul cdea la 11 martie. n 1582, Papa Grigorie al
13-lea (1572-1585) iniiaz reforma caldendarului, constnd n suprimarea celor 10 zile pentru aducerea
echinociului de primvar la data de 21 martie, ca n vremea Sinodului I Niceea.

Pt o mai mare apropiere de anul tropic s-a hotrt scderea a trei zile la fiecare 400 de ani suprimndu-
se trei ani seculari consecutivi. Aadar, anii seculari 1700, 1800, 1900 (biseci n cal. iulian) au devenit
comuni iar anii 1600, 2000 au rmas biseci. n acest fel diferena dintre anul tropic i anul calendaristic a
rmas de doar 26 de secunde. Sistemul acesta a fost adoptat de toate statele catolice, mai trziu i de cele
protestante.

2.Problema caldendarului n B.O.R.

Rsritul astfel a rmas cu calendarul iulian, totui Papa a invitat B.O s accepte reforma printr-o
scrisoare adresat patriarhului C-polului, Ieremia II (1572-1579; 1580-1594); bineneles ortodocii au
respins-o creznd c papa ncearc s-i impun supremaia asupra Rsritului.

n rile Romne, primele discuii legate de calendar au nceput n sec 18-lea. Ieromonahul Lavrentie
de la Mn. Horezu remarca n Psaltirea de la 1751 ntrzierea din calendarul iulian, lucru consemnat apoi
de duhovnicul Radu, pe Psaltirea din 1806, de stareul Benedict de la Mn. Neamu n 1843 i Arhim.
Nichifor de la Ep.Buzului n 1867.

n cadrul programului de reform a societii iniiat de Al.I.Cuza a existat i o ncercare de reformare

a calendarului, astfel, n 1864, ministrul Cultelor, Dimitrie Bolintineanu convoac civa ierarhi pt a asculta
prerea lor despre calendar s-a luat hotrrea ntrunirii unui Consiliu pentru Calendariu ce va hotr c
problema calendarului este pur astronomic i este aflat n strns legtur cu hotrrile Sinodului I (325).
 n 1900 problema preocup pe mai muli teologi ai B.O.R printre care Ep.Melchisedec tefnescu,
care respingea n 1881 orice ncercare de aplicare a calendarului gregorian dar nu respingea ideea ndreptrii
calendarului.

Mitr.Primat Iosif Gheorghian n sedina Senatului din 19 feb 1889, zice c e nevoie de o nelegere
ntre toate B.O pt schimbarea calendarului. Asemenea i Prof.dr.Constantin Erbiceanu scrie un articol
bazate pe cercetrile grecului Timoleon Vulgaris cernd s se pun capt anomaliei cauzate de meninerea
stilului vechi.
C.Erbiceanu voia mai degrab revizuirea calendarului iulian dect primirea celui gregorian.

3.Conferina Panortodox de la C-pol (1923).

Diferena dintre cele dou calendare ajunsese n sec 20-lea la 13 zile lucru suprtor nu numai n
domeniul bisericesc. Astfel c relaiile internaionale cereau unificarea calendarului n mod imperios iar
unele instituii din Romnia (CFR, Pota) foloseau stilul nou nc de dinainte de 1900.

Dup Primul Rzboi Mondial stilul nou va fi adoptat n toate statele ortodoxe (Bulgaria+Rusia
1918, Serbia+Romnia 1919, Grecia - 1923) dar statele ortodoxe au ntrebuinat civa ani ambele
calendare, unul pt viaa religioas iar cellalt pt cea civil.

n 1923, Patr.Ecumenic Meletie 4, are iniiativa convocrii unei ntruniri panortodoxe la C-pol cu
participarea reprezentanilor B.O Autocefale pt readucerea vechiului calendar n concordan cu realitatea
astronomic. Cu acest prilej, s-a reuit s se pun n acord anul calendaristic cu cel astronomic pentru o
perioad lung de timp iar echinociul s nu mai depeasc data de 21 martie dect dup trecerea a 42772
ani, da, ai citit bine.

Reforma a constat n: 1.suprimarea celor 13 zile cu care rmnea n urm calendarul iulian, aducerea
echinociului de pe 8 martie pe 21 martie i 2.pentru prevenirea ntrzierii anului calendaristic s-a stabilit
ca dintre anii biseci seculari s rmn biseci doar aceia care, prin mprire la 9, dau rest 2 sau 6, ceilali
ani = comuni, 3.configuraia anului este aceeai ca n calendarul gregorian doar c deosebirile le vom
observa n anul 2800 cnd n calendarul ndreptat acesta va fi an comun iar n cellalt, bisect, 4.Sf.Pati se
vor serva dup normele stabilite la Sin I Ecumenic prima duminic cu lun plin dup echinociul de
primvar.

La conferina de la C-pol deci, nu s-a adoptat calendarul gregorian ci s-a ndreptat cel iulian i s-a
hotrt ca aceste hotrri s fie adoptate de fiecare B.O n parte la momentul oportun.
La aceast ndreptare au aderat succesiv: Patr.Ecumenic de C-pol (1923), B.O.R, cea Greac, cea
Albanez i cea Cipriot n 1924, apoi B.O din Finlanda i cea din Polonia (1925), Patr.Alexandriei (1928),
Vatopedul (1930), Patr.Antiohiei (1940) i B.O din Cehoslovacia (1951), Patr.Bulgariei (1968).

Au rmas pe stil vechi pn azi: Patr.Ierusalimului, B.O din Serbia i Rusia, presum i mn. din Sinai
i Athos, afar de Vatoped. La 13 noiembrie 1923, Sf.Sinod al B.O.R hotrte ndreptarea calendarului
iulian ncepnd cu 1 octombrie 1924 ce urma s devin 14 octombrie 1924.

n raportul Comisiei pt ndreptarea calendarului avem enumerate urmtoarele motive de ordin

tiinific, econimic, religios i moral: hotrrea nu vatm nicio dogm, nu desfiineaz vreo rnduial
canonic i nu absoarbe calendarul gregorian ci se unete cu el doar pe trmul civil lepdnd cele 13
zile.

Dup 1923 problema calendarului bisericesc i a Pascaliei a rmas s figureze pe mai departe ntre
chestiunile de interes general pentru ntreaga Ortodoxie. Ea va fi discutat la Sinodul Panortodox de la
Vatoped (1930), delegaia B.O.R fiind condus de Episcopul Tit Simedrea; la primul congres de Teologie
Ortodox de la Atena (1936), etc.

4.Conferina de la Moscova (1948).

Conferina Bisericeasc Interortodox de la Moscova din 1948 a fost prilejuit de serbarea a 500 de
ani de autocefalie a B.O.Ruse. Aici au participat Patr.Alexei I al Moscovei, Calistrat, Catolicos,
Patr.Georgiei, Gavriil, Patr.Justinian al Romniei, .a.m.d

n aceast conferin, discutndu-se i de problema calendarului, punctul de vedere al B.O.R a fost

exprimat de Pr.Prof.Dr.Petre Vintilescu n referatul Cteva consideraiuni cu privire la ndreptarea
calendarului.

Conferina de la Moscova a hotrt urmtoarele: conferina hotrte s se serbeze Patele n mod

unitar dup stilul vechi (iulian) conform canonului pascal alexandrin; pn cnd calendarul cel mai
bun va fi pus la punct, fiecare B.O. Autocefal se poate servi de cel aflat n vigoare n Bisericile
respective; conferina socotete obligatoriu pt cler i credincioi s urmeze stilul Bisericii locale pe
teritoriul creia triesc.

ntre 16-20 martie 1970, are loc Consultarea de al Geneva a Consiliului Mondial al Bisericilor cu
scopul de a gsi o posibilitate de a srbtori Patele n aceeai zi. Aceasta sublinia faptul c situaia de azi
a Bisericii Cretine nu mai corespunde cu cea de acum 1600 de ani cnd Biserica i avea centrul n jurul
Mrii Mediteraneene. Aadar, n momentul n care cretinii din emisfera nordic au echinociul de
primavera, cei din cea sudic au echinociul de toamn.

n sfrit, Comisia Interortodox de pregtire a Sf. i Marelui Sinod Panortodox de la Chambesy din
1971 a discutat i ea problema calendarului. Documentul adoptat arta c B.O ce au ndreptat calendarul au
urmrit deplina concordan a anului bisericesc cu cel tropic iar Bisericile care nu l-au ndreptat vor face
acest lucru cnd vor socoti c s-au maturizat. Documentul arat c tema nu este dogmatic ci de ordine
n Biseric.

II.Stilismul n perioada interbelic.

1.Apariia i dezvoltarea stilismului (1924-1933).
Aa cum am spus, n 1923 Sf.Sinod al B.O.R hotrte s pun n aplicare ndrumrile Conferinei de
la C-pol ncepnd cu data de 1 octombrie 1924. Totui, credincioi nu au fost bine informai n legtur cu
acest lucru. Mitr.Prima Miron Cristea va alctui o Pastoral pe care preoii aveau datoria de a o citii
credincioilor pentru lmurirea chestiunii calendarului, la fel procedeaz i Mitr.Pimen al Moldovei. n
paginile revistei B.O.R din 1924 + alte publicaii cretine se gseau la acea vreme numeroase articole
referitoare la calendar.

O alt contribuie semnificativ a fost adus de Iuliu Scriban, secretar de redacie al revistei B.O.R i
prof de Omiletic la Chiinu, totui pregtirea poporului i a monahilor a fost insuficient.

Astfel, ntr-un articol al lui Iuliu Scriban n periodicul Glasul Monahilor, se prezint o situaie tragi-
comic referitoare la percepia oamenilor simpli fa de reforma calendarului i tot n acelai articol, Arhim
Iuliu Scriban argumenta f frumos necesitatea ndreptrii calendarului.

Anii urmtori, anumii monahi de la mn. din Moldova nu vor accepta ndreptarea calendarului ci
ieind din mnstiri s-au izolat n muni. Reprezentativ aici este cazul Maicii Gliga Maria zis Magdalena,
care, plecat de la Mnstirea Vratic n 1926, i, mpreun cu alt maic, i-a fcut un bordei n pdure.
Presa vremii consemneaz ncepnd cu 1927 primele aciuni ale jandarmilor mpotriva unor agitator
stiliti, precum i intervenia forelor de ordine mpotriva unor clugri stiliti din Munii Neamului.

Menionm c n Codul Penal al Romniei din 1864 existau dou articole (181 i 210) care
presupunea pedepsirea cu amend i nchisoare a acelora care tulburau prin orice mijloace religia
dominant.

Rolul important n rspndirea stilismului n perioada interbelic l-a avut politica oportunist a
partidelor politice. Aadar, introducerea votului universal prin modificarea constituiei va face din rnime
principala mas electoral, mai exact 80% din pop. Romniei.

Sfera politic a dus la convingerea c ndreptarea calendarului este o msur provizorie i c se poate
modifica, dup mprejurri, ceea ce a ncurajat rezistena monahilor ieii din mnstiri i alimentnd
tulburrile.

n campania eletoral pentru alegerile din 1926, Partidul Poporului condus de Alexandru Averescu
promisese reintroducerea vechiului calendar. Tot n timpul guvernrii lui Averescu, ministrul de internet
Octavian Goga d o circular prin care admite ca n Basarabia, Patile s fie prznuit pe stil vechi. Acest
act a nemulumit rndurile nalte ale clerului ce nu nelegea s se fac dintr-o chestiune att de important
un mijloc de speculaie politic.

Susintor al stilitilor a fost i deputatul rnist Nicolae Lupu ce public o brour de mare impact
n epoc. Acesta a creat mai trziu un partid (Partidul rnesc Democrat) ce a coalizat cu Partidul
Comunist Romn.

Momentul ce a marcat dezvoltarea micrii impotriva calendarului a fost serbarea Patelui n 1929.
Sf.Sinod, nc din 1928 hotrse serbarea Patelui la 31 martie i nu la 5 mai (aa cum pica pe stil vechi)
dar ierarhii basarabeni Gurie Grosu i Visarion Puiu vor arta neajunsurile ivite n urma serbrii Patelui
pe stil nou i astfel s-a permis ca n Basarbia s se serbeze dup stil vechi.

Acest lucru a generat o ampl dezbatere n presa vremii cci pe de o parte Patele dup calendarul
ndreptat cdea naintea celui evreiesc iar pe de alt parte se ajungea n situaia bizar n care credincioii
aceleiai Biserici Autocefale s serbeze Patele la date diferite.

Documentele provenite de la Direcia General a Poliiei semnaleaz c serbarea Patelui n 1929 a

generat tulburri n rndul credincioilor mai ales n satele din Moldova dar i dincoace de Prut ct i
dincolo (Basarabia). Inspectoratul General de Siguran al Bucovinei raporta c mai muli locuitori din
Vcui s-au sftuit la crcium cum s mpiedice oamenii s serbeze Patele pe stil nou.

Inspectoratul General de Siguran Cluj raporta n comuna Miclui, un grup de 80 de persoane

care au mrluit strignd jos preoii, triasc dezordinea. Incidentele nu s-au oprit aici ci au fost din ce n
ce mai numeroase i pe o ntindere teritorial din ce n ce mai mare.

Ziarul Cuvntul din 9 mai 1929, arta c n Basarbia circulau manifeste cu urmtorul coninut: cel
care se va alipi de Paschalia gregorian i calendarul papistesc, fie el preot sau mirean, s fie deprtat
de la Dumnezeu i dup moarte s nu putrezeasc, ci s rmn n vecinicile munci.

n documentele din perioada 1928-1929, anumii monahi ce prsiser mnstirile sau fuseser
exclui s-au aezat prin sate nfiinnd case de rugciuni. Ei instigau pe credincioi mpotriva preoilor
ortodoci informndu-i c ndreptarea calendarului nseamn ndeprtarea de legea cretineasc i trecerea
forat la catolicism. Unul din aceti monahi a fost Gamaliil Papil exclus din mnstire in 1924 pt via
imoral (beie, alea-alea).
 Aadar, prin decizia Sinodului Mitropolitan din 1930, vor fi excluse din clugrie un nr de 11
persoane printre care David Bidacu, Gamaliil Papil i Glicherie Tnase cu semnificaia c toi acetia
sunt i rmn lipsii de darul preoiei, rmnnd caterisii.

Cu ajutorul unor oameni politici/avocai, stilitii au reuit s se organizeze sub forma unor societi
de binefacere legal constituite, exemplu Asociaia religioas Sfinii Apostoli Petru i Pavel, condus de
fostul arhim. Eustaie Andreescu, asociaie ce reunea credincioii stiliti din comunele Zrneti, Roznov,
Svineti, etc.
n acelai timp ei au reuit s construiasc biserici, fr autorizaie i deci nclcnd art.24 din Legea
pt Regimul General al Cultelor din 1928 precum i art.175 conform cruia nu poti ridica biseric fr
binecuvntarea mitropolitului i a episcopului locului i fr autorizaie din partea autoritilor.

n februarie 1933, preoii ortodoci din Neam i Flticeni s-au adresat Patr.Ierusalimului pentru a
afla dac acesta sprijin micarea mpotriva calendarului aa cum susineau stilitii Patr.Ierusalimului le
va rspunde la 8 martie 1933 spunndu-le c Ortodoxia Bisericii Romne nu s-a atacat de ceilali patriarhi
ortodoci i mai ales de Patriarhia Ierusalimului, iar Sf.Sinod are toat libertatea s porunceasc n
hotarele rii ca o autoritate suprem n Biseric.

2.Evoluia stilismului n perioada 1934-1936.

Dup 1934 stilismul se organizeaz n jurul caselor de rugciune i al paracliselor nou construite
iar pentru siguran, au nceput s-i fortifice casele de rugciune radicnd garduri nalte de 4-5 m, iar
preoii i clugrii ce slujeau erau permanent pzii de o gard de 40-50 oameni narmai (wtf?).

ncepnd cu 1935, stilitii au nceput s acorde atenie clarificrii statutului lor juridic, astfel, ei se
vor bucura de sprijinul unor avocai renumii n epoc, printre acetia fiind i Codin Cernianu cel care i-
a ajutat s-i redacteze memoriile i s intre ntr-o anumit legalitate cu autoritile statului.

Adepii vor depune la primriile localitilor lor procese verbale prin care notificau c prsesc B.O.R.
n 1935, 140 de familii din Puceti-Putna au adresat un memoriu Regelui Carol II prin care solicitau
admiterea funcionrii comunitii religioase Adormirea Maicii Domnului.
Intre anii 1934-35-36, ne confruntm cu o propaganda agresiv n favoarea stilului vechi, astfel,
preoii ortodoci din commune nu mai aveau nicio autoritate, unii din ei fiind ameninai cu moartea.
Autoritile considerau micarea stilist ca pericol egal cu micarea comunist i legionar.

n 1924, n baza Legii pentru reprimarea unor infraciuni contra linitii publice cea prin care s-a
autorizat defiinarea partidelor i ordanizaiilor extremiste, Partidul Comunist Romn a fost trecut n afara
legii la 6 aprilie n acelai an. n 1933 se va iniia un alt proiect de lege pentru a introduce noi prevederei
astfel, erau infraciuni urmtoarele: propaganda pentru crearea de nuclee, asociaii i filiale subversive,
participarea la manifestri i procesiuni neautorizate, ndemnuri la rebeliune, baricadrile, portul ilegal de
arme i uniforme.

Scparea stilitilor era un ordin al Ministerului de Interne potrivit cruia Jandarmeria nu trebuia s
se amestece n treburile religioase, ceea ce explic actele lor provocatoare fa de organele statului.

n iulie 1934 a avut loc o rebeliune de mari proporii cu ocazia sfinirii casei de rugciune Sf.Petru
i Pavel, protagonistul incidentului a fost preotul caterisit Mihail Toma. Jandarmii au dorit s-l legitimeze
dar s-au lovit de opoziia stilitilor care l-au pzit zi i noapte cu 40 de oameni. La 9 iulie 1934, jandarmii
au ncercat s-l rein pe Mihail Toma iar n nvlmeala produs s-au tras focuri de arm n urma crora
3 credincioi au murit i ali 12 au fost rnii.
 Alt incident n 1935 credincioii stiliti din Putna, Bacu i Tecuci au hotrt ridicarea unui loca
de cult n comuna Cucova. La 27 mai 1935, colonelul de jandarmi Chihaia i procurorul Tomia au venit la
Cucova pentru cercetare. Ajuni aici, ei constat c stilitii se baricadaser n casa de rugciune iar n
confruntarea ce a urmat , 5 oameni au decedat + 28 rnii, alte 40 reinute pentru interogatorii.

Tot n 1935 la Plumbuita-Ilfov, un grup de stiliti si-au construit lca de cult pe proprietatea unuia
dintre ei cand a venit jandarmeria, stilitii i-au atacat lovindu-i iar jandarmii au fost nevoii s se retrag
pentru a evita ciocnirile sngeroase.
Alt incident s-a petrecut n 1936 septembrie cnd o mulime de stiliti din Neam i Baia pornesc spre
Piatra Neam cernd eliberarea a doi preoi stiliti (Pamvu i Andreescu). ntreptndu-se spre Piatra Neam
ei au fost ntmpinai la bariera oraului de Prefectul, primul procuror i comandantul legiunii de jandarmi.
Stilitii au trimis la acetia o delegaie pt informarea faptului c au venit s cear satisfacie n caz c nu
elibereaz pe cei doi preoi.

Stilitii aveau la ei pancarte pe care scria Triasc religia cretin adevrat a stilitilor! i Jos
autoritilr procurorul le-a dat rgaz 10 minute s dea jos pancartele i s treac linitii prin ora n acel
moment stilistul Gh Moneagu atac pe eful siguranei lovindu-l, atunci au nvlit toi stilitii strignd
moarte autoritilor.

Rzvrtiii au nceput s trag apoi focuri de arm, avnd n mijlocul lor pe faimosul episcop
Glicherie, mbrcat n haine femeieti, da, ai citit bine. n urma acestui incident.

n ceea ce-l privete pe episcopul Glicherie nu exist document care s ateste activitatea sa, tim doar
c a fost condamnat de multe ori pentru port ilegal de uniform de veminte preoeti: la 29 ian 1934
condamna la 3 luni nchisoare iar la 13 iunie 1934 condamna la 3 luni nchisoare mpreun cu David
Bidacu + alte condamnri.

nainte s fie nchis, Glicherie le-a spus credincioilor c pleac la Ierusalim, astfel, cnd a fost
eliberat a avut parte de o primire triumfal, asternndu-i-se flori pe cale.

n 2 august 1936 are loc o mare adunare a stilitilor din jud Baia i Neam unde Glicherie se proclam
episcopul stilitilor din Moldova i face cea dinti sfinire de biseric n satul Ruceti, jud.Neam la 7
august.

n 1936 apare o brour antistilist semnat de Grigore Spiru care arat c Glicherie + tovarii lui
duc o via imoral pe spinarea mulimii fanatice pe care o nal i o speculeaz. Tot Grigore Spiru
spune pe baza unei anchete fcute de el, c dup ce Glicherie a fost alungat din mnstire, i-a gsit gzduire
n casa brigadierului Ion Grleanu de a crui fat se ndrgostete i o las nsrcinat. Fata face avort i
intr ntr-o mnstire stilist cu numele de Glicheria.

3.Stilismul n Basarabia.
n aceast parte teritorial, stpnirea arist imprimase Bisericii romneti un specific rusofil,
majoritatea Bisericilor prezentnd sfini ai Bisericii Ruse i inscripii n slavon. Moscova, care cuta prin
orice mijloace s pstreze ideea unitii imperiului Rus n vechile lui granie avea tot interesul ca, n Biserica
din Basarabia s se menin caracterul rusofil unul din elementele de baz fiind calendarul pe stilul
vechi.

Aadar, n edina din 16 decembrie 1922, Sf.Sinod hotra c Biserica din Arhiep. Basarabiei trebuie
s se conduc n administrarea ei general de legile locale care au fost aprobate de Sf.Sinod al Bisericii
Ruse. Anii urmtori au nsemnat o lupt surd ntre clerul basarabean ce ignora sistematic hotrrile luate
de Sf.Sinod i B.O.R
 Populaia Basarabiei, conform documentelor, arat c, nu s-a supus hotrrilor B.O de ndreptare a
calendarului, oamenii mergnd la lucru/cmp n zilele de srbtoare pe stilul nou i stteau acas la cele pe
stil vechi, iar un rol important n meninerea acestei rezistene pasive l-a avut i micarea inochentist,
puternic n Basarabia la vremea aceea. Ali intelectuali + partidele politice au susinut stilul vechi.

n 1935, un raport al Poliiei arat c doi ceteni din localitatea basarabean Albine vor lua legtura
cu Glicherie ca acesta s le trimit un preot stilist. Zis i fcut, Glicherie le trimite pe Irimia Pletosu, sta
din urm condiionnd venirea lui cu existena unui loca de cult + paz, astfel, casa unuia dintre cei doi
ceteni a devenit loca de cult. De aici ncolo, Pletosu le spune credincioilor (cca 400 stiliti) c urmeaz
s se treac la fapte drmarea bisericilor i impotrivirea fa de autoriti.

Aadar, Albine a devenit un centru stilist important n care n cursul anului 1935 majoritatea
locuitorilor voiau s treac la stilul vechi conform prefecturii, numrul acestora se ridica la 1368. Stilitii
s-au adresat prefecturii pentru schimbarea primarului (care nu i susinea), au cerut biseric + preot +
cimitir + rebotezarea tuturor copiilor botezai cu 10 ani n urm i resfiinirea mormintelor
credincioilor ngropai n timpul stilului nou (se sfinea cte un pumn de rn de la fiecare
mormnt).

n apropierea Patilor anului 1935, sosise n satul Albine un important agitator stilist, preotul Nicolae
Climovici (etnie rus), care l pomenea ntre cei adormii pe mpratul Nicolae al II-lea al Rusiei iar
rspunsurile n biseric erau date n limba rus chiar dac Albineul era populat doar de romni.

De la Albine, Climovici conducea agitaiile stiliste i n satele vecine, aadar, la 30 martie 1935, la
Ghingheni-Bli el a oficiat un serviciu religios + cuvntare n faa a cteva sute de oameni pe care i-a
sftuit s nu asculte pe preoii ortodoci care iau leaf de la stat i jefuiesc oamenii.

n 18 mai 1935, Climovici se va ntlni cu capii bisericii stiliste hotrnd ca ntr-o zi de lucru s pun
stpnire pe bisericile oficiale iar n caz de nesupunere, s atace chiar dac va fi vrsare de snge.

n 17 iunie 1935, la Albine, n urma unei adunri, credincioii prezeni au semnat proces verbal sub
prestare de jurmnt prin care declarau c sunt gata n orice moment s apere cauza stilist chiar cu
jertfa vieii iar n ziua 21 iunie au venit la Albine sute de stiliti din satele vecine, cu daruri i sume de
bani pentru biserica n construcie din acea localitate, unde, spuneau ei, se va nfiina Episcopia stilist.

Autoritile vor emite mandat de aducere cu terment de ndat pe numele lui Climovici, mandat trimis
seciei de jandarmi spre executare; Climovici refuz s se prezinte la postul de jandarmi continund
propaganda. S-a hotrt de ctre autoriti aducerea cestuia cu fora dar n acea zi se serba Schimbarea la
Fa pe stil vechi i deci n biseric erau sute de credincioi stiliti.

Aadar, n nvlmeala produs, ranii l-au protejat pe Climovici, 3 credincioi decednt i alii au
fost rnii. Menionm c ranii l pzeau pe preot narmai fiind cu revolvere n timp ce jandarmii aveau
carabine.

Climovici a fost condamnat pentru port ilegal de uniform i ultraj contra religiei cretine, totui el a
reuit s fug i s se ascund n comuna Drgneti-Baia unde era pzit continuu de 30-40 de stiliti.

n toamna anului 1935 vine la Albine i Glicherie Tnase care procedeaz la sfinirea unei biserici
n prezena a ctorva mii de oameni. Climovici a fost arestat abia n 1936 i adus la Bucureti pentru
interogatoriu.
 4. Stilismul - problema de siguranta nationala si reactia autoritatilor
Ziarul Universal din data de 22 august 1936, vorbind de evenimentul de la Albinet din 1935, relata
faptul ca episcopul Serafim formase in Basarabia o adevarata fabrica de facut preoti, unii dintre ei fiind cei
mai periculosi agitatori cu privire la calendar.

Fiind expulzat din Basarabia, ep. Serafim se stabileste la Viena langa un important centru comunist
de propaganda. El se considera delegate official al Sinodului rus din diaspora si al Mitropolitului Antonie
pt Basarabia.

Aici a hirotonit preoti care nu aveau nici o pregatire, dar care se doreau a fi adevarati aparatori ai
stilismului. Erau hirotoniti pentru Biserica Nationala Ruseasca din Basarabia. Preotul Climovici a fost
convocat in martie 1935 la Episcopia Hotinului pentru a da explicatii cu privire la agitatia stilista, dar a
refuzat sa mearga spunand ca doar de ep. Serafim face ascultare.

Tot Ziarul Universal considera ca incidental de la Albinet din 1935 si cel de la Piatra Neamt din 1936,
apartin comunistilor. Actiunea comunista pe seama stilismului a creat 3 categorii de oameni: instigatori
comunisti, profitori (calugarii fugiti din manastiri) si credinciosi fanatizati.

Instructiuniile Internationalei III urmarea separarea unei parti de locuitori ai unui sat de Biserica,
promovand moldovenismul, ca anexa a panslavismului. Episcopul Tit Simederea al Hotinului ca
stavrostilismul era propagat de agenti comunisti. Ziarele comuniste, in frunte cu Adevarul, incepusera o
campanie de solidaritate fata de calugarii stilisti care erau arestati, considerandu-i martiri ai credintei.

Arhivele Administratiei Patriarhale pastreaza cateva documente prin care se arata implicarea Anei
Pauker, travestita in monahie la Brusturi, in sustinerea stilismului. Aceasta impreuna cu Teohari
Georgescu, veniti de peste Nistru, au facut propaganda in randul stilistilor, asigurandu-i ca atunci cand vor
ajunge la putere, BOR va reveni la calendarul iulian.

Raportul pr. Niculae Gheorghe, parohul din Brusturi, vorbeste de o intalnire dintre Ana Pauker si
Glicherie Tanase, care fusese alungat din M. Neamt. Ea l-ar fi incurajat pe Glicherie sa imbratiseze
stilismul, promitandu-i in viitor mare. Cu sprijinul ei financiar, s-ar fi construit biserica din Brusturi, ea
recomandandu-se o vaduva bogata din Bucuresti, care dorea sa construiasca biserica in amintirea sotului.
Tot cu sprijinul ei s-a facut si revolta de la Piatra Neamt, alaturi de Glicherie Tanase si Vasile Buzdea. Dupa
terminarea razboiului, Ana Pauker a revenit la Brusturi, ajutand la reconstruirea bisericii, iar cand aceasta
a fost terminata, Vasile Buzdea, vazand ca afacerea stilista merge bine si fiind pensionar, a invatat randuiala
de cantaret, a pus man ape biserica si la indepartat pe Glicherie. Astfel, Glicherie a plecat in partile
Falticenului, unde a infiintat mai tarziu Manastirea Slatioara.

In Romania, Ana Pauker s-a aflat de 3 ori, avand misiunea de a organiza miscarea comunista, dar a
fost arestata de fiecare data ca periculos agitator communist. In iunie 1936, a fost judecata in procesul de
la Craiova, apoi condamnata impreuna cu alte nume cunoscute ale miscarii comuniste din Romania. A fost
eliberata in 1941, in urma unui schimb de prizonieri politici intre Moscova si Bucuresti. In urma schimbului
a revenit in tara Mos Ion Codreanu, vechi fruntas al Consiliului Natinal Roman din Bucovina.

Miscarea stilista a fost monitorizata de autoritatile romane in acelasi fel ca si miscarea comunista sau
legionara, fiind considerate o problema de siguranata nationala.In 1936, se afla in vigoare noul Cod penal,
cunoscut sub numele de Codul lui Carol al II-lea, care prevedea pedepse aspre pentru actele de rebeliune.
In septembrie 1936, Jandarmeria a descins in toate centrele stiliste, a arestat agitatorii, au
perchezitionat locuintele stilistilor (gasind arme, catuse si grenade la Brusturi) si apoi le-au sigilat casele
de rugaciune.
 Prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 2617/4 noiembrie 1936, Guvenul a confiscate bisericile si
caele de rugaciune stiliste. Ministerul Cultelor si Artelor, prin decizia nr. 4781/21 aprilie 1937, a interzis
cu desavarsire activitatea a 10 asociatii religioase printer care si stilismul.

In timul regimului Antonescu (1940-1944), stilistii au fost unitii cu Biserica Ortodoxa. Erau
recunoscute 7 culte, iar asociatiile religioase erau desfiintate.

III. Stilismul
in perioada comunista

1. Miscarea stilista in primii ani ai regimului communist (1945-1954)

Dupa 23 august 1944, Guvernul Petru Groza isi propune sa restabileasca egalitatea intre culte, fiind
o strategie electorala datorita faptului ca in 1946 erau si alegeri.

In data de 03 august 1945, stilistii organizati sub numele de Societatea Crestin Traditionalist din com.
Mircesti, jud. Putna au primit raspuns afirmativ la cererea de practicare libera a credintei. Astfel, ei au
inceput sa faca o intense propaganda in scopul unei cat mai bune organizari si ceri sa isi recapete vechile
lor biserici stiliste, deschizand procese in justitie.

In tabelul cu situatia cultelor tolerate, sunt mentionate centrele de la Radasani, Buynesti, Boroaia,
Draguseni, Rasca, Liteni si climauti cu unn nr total de 749 stilisti.

In mai 1946, aceeasi grupare stilista, intitulata Cultul Crestin Traditionalist, condusa de laicul Ion
Movileanu, a obtinut autorizatie de funcionare din partea Ministerului Artelor si Cultelor. Si-au alcatuit un
Statut de organizare si au construit biserici si manastiri.

In anul 1947, Ministerul Cultelor a recunoscut o alta grupare stilista, Asociatia Religioasa a
Crestinilor Traditionalisti de Rasarit, cu sediul la Targu Neamt, consuda de Gheorghe Iacobas si Gh.
Mosneagu, avandu-l ca sef spiritual pe Glicherie Tanase. A fost pusa si piatra de temelie a Manastirii
Schimbarea la Fata, la Slatioara de catre Prea Sfintitul Glicherie Tanase, arhiepiscop si Mitropolit al BO
de Rasarit.

Intre cele 2 grupari stiliste a existat o puternica rivalitate si o incercare de a atrage institutiile statului
pentru solutionarea conflictelor dintre ele.

In anul 1948, Ministerul Cultelor a initiat o Ancheta pentru a vedea care este situatia Cultului
Traditionalist si probabil aceasta a vizat si Cultul Pravoslavnic, chiar daca nu avem documente in acest
sens. Se arata ca din intregul comitet de conducere era Movileanu, ceilalti membri necunoscand situatia
organizatorica reala a acesteia. Personalul asociatiei este in permanenta miscare, trecand de la o parohie la
alta, fara sa fie acest lucru cunoscut Ministerului Cultelor si in baza unui simplu ordin emis de presedintele
Asociatiei; sunt recrutati dintre calugarii pedepsiti sau dintre cei care au fost pensionati in cadrul cultului
orthodox.

In 1948, a fost votata noua Lege a Cultelor (Legea 177/4 august 1948) care garanta formal libertatea
de constiiinta si cea religioasa pe tot cuprinsul Republicii Populare Romane. Era eliminata astfel distinctia
dintre cult istoric si asociatie, iar toate organizatiile cu caracte religios erau numite, cu titlu generic, culte
religioase.

Cu acest prilej, au fost recunoscute 14 culte: orthodox, romano-catolic, armeano-gregorian,

crestin de rit vechi (lipovean), 4 culte protestante (reformat, evanghelic-lutheran, sinodo-presbiterian si
Unitarian), 4 neo-protestante (Baptist, Adventist, penticostal, crestin dupa Evanghelie), 2 culte necrestine
(mosaic si musulman). Niciuna dintre cele 2 grupari stiliste nu a fost recunoscuta de Statul Roman.

Din acest moment, miscarea stilista se organizeaza si devine foarte vizibila in raport cu autoritatile
comuniste. In 1950, traditionalistii aveau 18 parohii, 5 schituri si 3 manastiri, in timp ce pravoslavnicii
aveau 27 de parohii. Denumiri oficiale: gruparea de la Slatioara condusa de Glicherie Tanase Adunarea
religioasa a Crestinilor Pravoslavnici Traditionali de Rasarit din Republica Populara Romana; gruparea
condusa de Movileanu Cultul Crestin Readitionalist.
In anul 1948, a avut loc Consfatuirea de la Moscova, unde Patriarhii Rasaritului au hotarat ca atat
clerul, cat si credinciosii din fiecare tara sunt datoiri a serba dupa calendarul adopatat de Sf. Sinod al
Bisericii, iar Pastile, dupa calendarul neindreptat. Astfel, diferenta de calendar nu mai putea constitui un
temei pentru existent stilismului ca si cult separate -> au inceput sa caute ierarhi sis a actionize in privinta
unificarii miscarii stiliste.

La sfarsitul lui 1950, a existat o tentative de fuziune intre cele 2 grupari stiliste, in vederea iitierii unei
actiuni coordinate pentru obtinerea recunoasterii din partea statului.
Cultul Crestin Traditionalist condus de Movileanu s-a remarcat printr-o actiune sistematica in
vederea recunoasterii legale, trimitand mai multe memorii la Ministerul Culterlo, precum si alte institutii
ale statului. In 1952, s-au trimis memorii din din partea gruparii de la Piatra Neamt.

La data de 19 iunie 1954, la schitul Copaceni, reprezentati celor doua factiuni stiliste au discutat din
nou problema unificarii cultice, iar pe data de 7 octombrie s-a semnat Actul de unificare cultica ->
comasarea patrimoniului celor doua personalitati juridice (Ioan Mivileanu, Dionisie Hugeanu) si
denumirea noului cult = Cultul Crestin Traditionalist. Aceasta unificare a fost de scurta durata, si din
1955, cele 2 factiuni stiliste apar din nou separate.

2.Galaction Cordun si organizarea stilismului (1955-1959)

Stilistii nu au avut ierarhie superioara. Toate locasurile de cult pe care le-au ridicat au fost sfintite de
calugari sau ieromonahi caterisiti. De asemenea, stilistii au avut mari probleme legate de procurarea
Sfintelor Antimise sau a Sfantului si Marelui Mir.

In 1955, fostul arhiereu GalactionCordun, accepta propunerea gruparii de la Slatioara de a devein

mitropolitul stilistilor, in urma unor discutii si tatonari ce au durat multi ani.

La data de 02 octombrie 1935, proaspatul arhiereu Galaction Cordun a fost numit membru al
Comisiunii pentru doctrina si viata religioasa, care fusese insarcinata de Sf. Sinod a studia chestiunea
combaterii stilismului in complexul ei si a prezenta masurile necesare pentru linistirea spiritelor si
stanjenirea propagandei subversive. Istoria oficiala trece sub tacere acest episode din biografia lui
Cordun: amaraciunea inovatiei calendariste avea sa o aiba timp de 31 de ani, din 1924 pana in 1955.

In momentul in care Galaction Cordun a devenit mitropolit al gruparii de nord, tensiunile din carul
miscarii stiliste s-au manifestat cu putere. Au existat unele memorii ale lui Ion Movileanu catre Ministerul
Cultelor, prin care protesta impotriva creariii unei ierarhii confuse Cordu, care constituie o adevarata
substituire ilegala in numele BOR.
Incepand cu toaman anului 1955, Galaction Cordun a adresat mai multe scrisori Patriarhului Justinian,
in care cerea iertare, precum si ridicare pedepsei caterisirii.

In cursul anului 1956, Galaction Cordun a intreprins o serie de actiuni pentru organizarea miscarii
stiliste. A reglementat mai multe aspect legate de functionarea cultului: interzicea folosirea Sfintelor
Antimise care nu purtau semnatura lui. In actiunile legate de organizarea si functionarea culului, Galaction
Cordun a avut alaturi un personaj misterios, Mircea Ispoir, calugarit si hirotonit cu numele de Ilarion, despre
care se spune ca obisnuia sa apara in tinuta civila.

In cursul anului 1958, Galacion Cordun s-a adresat din nou Patriarhului Justinian cerand ridicarea
pedepsei caterisirii. La 13 iunie 1958, se plangea ca, in ultimii ani, a indurate toate ticalosiile vietii, sfarsite
cu inchisori, pana a ajuns la Caldarusani. Interesant este faptul ca, in aceste adrese, el se dezice de
stilism, aratand ca semnatura i-a fost falsificata, inclusive la notar, si ca a fost inselat.
In sedinta din 12 decemrbie 1958, Sfantul Sinod a respins definitv cererea fostului arhiereu Galaction
Cordun de iertare de pedeapsa caterisirii si a mentinut sentinta aplicata. El a parasite manastirea
Caldarusani, iar la 2 mai 1959 se afla deja la Slationara. Prezenta sa a dus la o inviorare a miscarii stiliste.
A murit doua luni mai tarziu (21 iulie 1959).

Dezvoltarea stilismului n Transilvania i Muntenia

Rspndirea stilismului n Ardeal se leag de numele Stareului Evloghie Oa de la Mnstirea
Rmei 1909-1979, tritor la Sfntul Munte Athos i stare al Mnstirii Rmei din 1940. n aceast calitate
a avut un rol important n reorganizarea aezmntului, care se afla n paragin de mai muli ani.
Documentele pe care le-am avut la dispoziie sunt incomplete i nu ne permit deocamdat s lmurim
mprejurrile n care el a mbriat stilismul.

Le voi reda totui, n cele ce urmeaz, n sperana c ele vor fi completate de informaii ulterioare. n
cursul anului 1952, Evloghie Oa a fost arestat i timis n judecata Tribunalului Aiud, pentru delicte de
violen contra pudoarei i inversiune sexual. Nu putem ti n ce msur aceste acuzaii aveau vreun suport
real, avnd n vedere c, n acei teribili ani staliniti, se fabricau dosare penale persoanelor care urmau s
fie antajate. Cert este c, la sfritul anului 1952, Evloghie Oa era desrcinat din postul de stare i
ndrumat s se prezinte, n termen de 48 de ore, la Mnstirea Moisei, unde urma s rmn simplu vieuitor.

n data de 4 aprilie 1954, Evloghie Oa, mpreun cu ase clugri de la Mnstirea Rmei, a
trecut la stilul vechi, trimind o notificare n acest sens Episcopiei Ortodoxe Romne a Alba Iuliei i
Sibiului. La 1 septembrie 1954 Evloghie Oa este caterisit, fiind vinovat de nesupunere i neascultare fa
de episcop, schism i apostazie. Dintre cei ase monahi din grupul su doi sau ntors n BOR. Un rol
important n rspndirea stilismului n Ardeal l-a jucat i clugrul Ghenadie Marciu, fost vieuitor n
Mnstirea Sf. Ioan Boteztorul din Alba Iulia, care fusese dezbrcat de haina clugreasc n anul 1953
pentru abateri disciplinare.

n 1958 este semnalat o cas de rugciuni i n Covasna, amenajat ca o biseric, unde se

svreau servicii religioase pe stil vechi de ctre preotul Ioni Toma, un fost clugr la Sltioara,
hirotonit de Cordun. Organele de stat din comuna respectiv au declarat c au ordin s l lase n pace. La
nceputul anului 1957, Copceniul putea fi considerat un fief al Sltioarei. Astfel, n data de 19 Ianuarie
1957, Evloghie Oa, mbrcat n haine arhiereti, a svrit aici slujba de Boboteaz pe stil vechi.

4. Stilismul i regimul comunist, aspecte ale unei relaii controversate

n anul 1948, stilitii, prin vocea lui Ion Movileanu, se declarau mulumii de situaia lor n peisajul
religios al Republicii Populare Romne. Un element pe care a dori s l aduc n atenie este legat de
aplicarea decretului 410/1959, referitor la scoaterea monahilor din mnstiri. Aa cum se tie, n perioada
1948-1958, mnstirile ortodoxe s-au aflat sub atenta supraveghere a securitii. n dou documente
elaborate de Ministerul Cultelor, 28 august, respectiv 16 septembrie 1958, se propunea ca treptat i cu toat
prudena s se urmreasc realizarea urmtoarelor obiective: interzicerea nfiinrii de noi mnstiri i
schituri, reducerea numrului actual al mnstirilor i schiturilor, ngustarea bazei economice a
mnstirilor, dreptul de a primi noi vieuitori s fie rezervat doar episcopilor, s se interzic
vagabondajul clugrilor.
n acest context, construirea schitului stilist de la Sltioara, a crui piatr de temelie a fost pus n
1947, venea n total contradicie cu politica regimului comunist fa de culte. Rapoartele periodice
ntocmite de mputerniciii locali de la Ministerul Cultelor arat c, n ntreaga perioad comunist, adepii
stilismului au fost atent monitorizai, ca i toate celelalte culte din Romnia: se cunotea numrul lor,
situaia parohiilor, a mnstirilor i a schiturilor, numele persoanelor laice, care fceau propagand.

Considerm potrivit s ncheiem cu observaiile Diac. Prof. Dr. Petre I. David, referitoare la situaia
stilismului n timpul comunismului: Este interesant s remarcm c autoritile comuniste ale Sucevei
aplicau decretul 410/1959 numai pentru clugrii ortodoci...Att de persecutai erau stilitii, nct toi
ierarhii lor, n perioada 1960-1980, i petreceau verile la Athos sau Ierusalim, la Sinai sau la Moscova,
pentru pocin!!! Cool

Addendum: Dialogul ntre Biserica Ortodox Romn i gruprile stiliste

De aici o s redau doar puin, ceea ce mi s-a prut elocvent!
Printele Cleopa lmurete c s-a primit Pascalia veche pentru pacea i unitatea Bisericii, aceasta
fiind mai important dect pndirea zilelor i a vremilor, iar problema postului acestuia, ca i ntreaga
chestiune a calendarului, nu este o chestiune de dogmatic, ci de calculare a timpului, care nu face din cei
ce au ndreptat calendarul nite schismatici, cum numesc stilitii pe ortodoci. De altfel, i celelalte posturi
au suferit schimbri n decursul vremurilor, fr ca pentru aceasta Biserica s fi fost considerat schismatic
sau eretic.

ntlnire stiliti- Iustin Moisescu- autoriti statale, expus de securist

IPS DOCTOR JUSTIN MOISESCU, le-a precizat erezia n care au czut i faptul c ei sunt
credincioi ai Bisericii Ortodoxe care au nclcat grav disciplina Bisericii prin nscocirile pe care le-au adus
cu privire la unele practici religioase privind cinstirea sfinilor i a unor srbtori.

S-a facut portretul conducatorilor lor (Cordun si Oa Evloghie) de catre Mitr. Justin, aratandu-li-se si
lipsa de temei juridic al existentei lor. Cu exceptia lui Svoaia Emanuel (din Ceahlu), care s-a dovedit a fi
un sustinator al stilismului, restul delegatilor au lasat sa se intrevada ca isi dau seama de injustetea
functionarii stilistilor.
Mitr. Justin a fost de caord sa li se dea un episcop si preoti care sa le slujeasca. Stilistii au declarat la
plecare ca vor supune conducerii lor toate elementele noi cunoscute in legatura cu functionarea lor si vor
lupta pentru lamurirea credinciosilor.

IV. Dezvoltarea stilismului dup 1990

1. Grupari stiliste care activeaza in Romania:
Exista mai multe grupari stiliste, gen Biserica Ortodoxa de Stil Vechi (BOSV), cu sediul la Sltioara,
condus de mitropolitul Vasile Mogrzan; fraciunea lui Cozma Lostun si o alta grupare traditionalista cu
sediul la Copceana-Vaslui.
 Cozma Lostun, episcop al BOSV cu sediul la Sltioara nu a fost de acord cu comuniunea intre
Mitropolia de la Slatioara si mitropolitul Kiprian de Oropos si Fili, comuniune realizatat totusi in 1984. In
acelasi an a izbucnit un incendiu la Slatioara, iar Cozma Lostun a fost acuzat ca ari fi pus focul deliberat.

1985-1989, Cozma a fost suspendat de orice activitate de conducere, iar in 1992 s-a separat oficial de
Slatioara, intemeind o grupare stilista dizidenta. In 2000, gruparea lui Lostun a incercat sa intre in
comuniune cu Adevarata Biserica Ortodoxa din Grecia.

Astfel, in 2000, o delegatie a ABO din Grecia a venit in Romania pentru a cerceta gruparea stilista,
aducand documentele: marturisirea de credinta a lui Lostun, o istorie pe scurt a stilismului in Romania,
scrisoarea lui Lostun catre Kiryos, prin care cerea episcopi si antimise. Sinodul si-a exprimat anumite
rezerve fata de hirotonia lui Galaction Cordun, insa a hotarat ca Lostun nu este eretic si nici schismatic,
pentru ca in 1992 s-a despartit de ierarhia de la Slatioara. Unirea, insa, nu s-a realizat.

Gruparea lui Lostun a intrat imediat in comuniune cu o alta grupare stilista din Grecia, Biserica
Adevaratilor Crestini ai Greciei in 2001, Lostun fiind acceptat ca mitropolit retras al Moldovei. Lostun
moare anul urmator (2002), fiind inmormantat langa zidul Bisericii Manastirii din aru Darnei (sediul
episcopiei).

In Sinodul Adevaratei Biserici Ortodoxe din Grecia se afla 2 psuedo-ierarhi romania: Casian,
Mitropolitul Iasuluim Moldovei si al intregii Romanii si Episcopul Vrancei, Gherontie. Acesti ierarhi isi
revendica succesiunea de la Victor Leu, considerat primul episcop al Bisericii Adevarate in strainatate.

Aceasta grupare stilista nu are nicio comuniune cu Slatioara (noi condamnam schimsa din Romania
condusa de Vlasie Mogrzan).

Dupa 1990 au fost puse mai multe memorii ale credinciosilor stilisti din Furceni-Movilia, in care
cereau sa fie recunoscuti ca asociatie religioasa. Raspunsul Ministerului Cultelor a fost ca singurul centru
recunoscut stilist este cel de la Slatioara, fiind sfatuiti sa se alature acestia.

1991, intr-un memoria adresat Secretarului de Stat pentru Culte, 16 credinciosi din Slatioara il acuzau
pe Ptracu Matei (Mina) din Furceii Noi ca fara hirotonie valida umbla in vesminte preotesti, oficiaza acte
de cult, si pe Muat Constantin ca se pretinde arhiereu mitropolit. Ministerul Cultelor era solicitat sa
intervina este vorba de o disputa intre cele 2 grupari, fiecare cautand sa o anihileze pe cealalata, dar nu
direct, ci prin intermediul organelor de stat.
1994, un grup de credinciosi stilisti din Furcenii Noi, solicitau lamuriri Patriarhiei in legatura cu
miscarea stilista de la Slatioara, daca sunt cult legal si daca ierarhia acesteia e canonica.

Mai exista gruparea Biserica Ortodoxa Traditionala Romaneasca, condusa de Serafim Vasluianul,
episcop al Vasluiului, cu sediu in manastirea Sf. Gheorghe din Copceana (Vaslui).

Serafim a fost hirotonit in 2010 de catre Sf. Sinod Ortodox Rusesc, care pretinde ca e singura Biserica
ce pastreaza succesiunea canonica si fara abatarei de la Sf. Ier. Tihon.

Aceasta grupare stilista e foarte prezenta in spatiul virtual, prin straduintele lui Veniamin Ilie, secretar
al episcopiei, foarte activ cu raspunsuri apologetice pe toate forumurile in care se discuta despre stilism.

Acesta s-a alaturat Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi, considerand ca Mitropolia de la Slatioara se afla
in erezie a parasit gruparea si s-a alaturat Mitropoliei Ortodoxe de Milano si Aquileea, cu care se cearta.
In cele din urma ajunge la Sf. Sinod Ortodox Rus si este hirotoni a doua oara.
Din pagina oficiala a episcopiei, aflam ca aceasta grupare stilista a mai hirotonit 4 preoti.
 2. Biserica Ortodoxa de Stil Vechi (Mitropolia Sltioara)
1990, credinciosii stilisti de la Slatioara au hotarat reinfiintarea Bisericii de Stil Vechi. Dupa 66 de
ani de prigoana, iese la lumina credinta ortodoxa, aceeasi ca in vremea lui Stefan cel Mare, fara inovatiile
care au ajuns sa-i atinga insusi substanta (promovarea moldovenismului). Imediat, au inceput demersurile
pentru obtinerea recunoasterii din parea statului.

2003, se transforma in Biserica Ortodoxa de Stil Vechi din Romania. In 2007, BOSV a inaintat
Ministerului Cultelor o documentatie impresionanta pentru recunoasterea ca si cult religios si dobandirea
statutului de asociatie religioasa.

In memoriul atasat, semnat de 436 credinciosi, se avansa cifra de 500.000 credinciosi fideli, la care
se adauga un numar mare de simpatizanti. Patrimoniu: 145 de biserici, manastiri si schituro. BOSV se afla
in relatii amicale cu BOR, care nu implica insa si comuniunea liturgica, datorita divergentelor dintre cele
2 calendare si a participarii BOR la manifestarile ecumenice interconfesionale.

Organizarea este asemanatoare cu BOR (Statutul agunian): BOSV e condusa de Sf. Sinod, Adunarea
Nationala Bisericeasca, Administratia Centrala, Consiliul Central Bisericesc.

Sf. Sinod e compus din Mitropolit si toti episcopii eparhiali si vicari. Se intruneste de 2 ori (februrarie
si septembrie). Atribuii: pastreaza unitatea dogmatica si canonica a Bisericii, examineaza chestiunile
dogmatice, indruma si supravegheaza activitatea organelor executive din eparhii.
Adunarea Nationala Bisericeasca: alege Sinodul; alege mitropolitul si episcopii, hotaraste asupra
bunurilor bisericesti.

Autoritatea superioara executiva este mitropolitul. Acesta se bucura de toate drepturile stabilite de Sf.
Canoane si traditia bisericeasca.
Ierarhia de la Slatioara este alcatuita din Vasile Mogrzan (mitropolit) impreuna cu alti 10 arhierei.

Biserica Stilista a cerut statutul de cult recunoscut si a formulat numeroase cereri pentru a primi ajutor
financiar din partea statului.

2004, o delegatie condusa de Vasile Mogrzan a cerut Secretariatului de Stat pentru Culte sprijin in
ceea ce priveste recunoasterea oficiala a Bisericii de Stil Vechi in randul cultelor religioase. De asemenea,
a cerut sprijin pentru construirea de noi lacasuri de cult, facilitatea accesului elevilor/studentilor ortodocsi
de stil vechi in scolile teologice de toate gradele.
Inainte de 2003, anumiti deputati comunisti din Rep. Moldova, delegati la Parlamentul European, au
intervenit pe langa Consiliul Europei denuntand o pretinsa persecutie a BOSV din Romania.

In ultimii ani, s-a aprobat statutul de asociatie pentru o serie de grupari stiliste: Asociatia Ortodoxa
de Binefacere Emanuel si Gabriel (Buzau, unde?), infiintata de preotul caterisit Manea Constantin;
Asociatia religioasa Manastirea Sf. Treime Cucova.

Ministerul Culturii si Cultelor sprijina si acorda avize pentru construirea de locasuri de cult. Uneori,
in memoriile depuse la diferite institutii ale statului, se omite faptul ca este vorba de un lacas de cult al
BOSV care, nefiind recunoscut ca si cult, nu poate primi sprijin financiar.

Ex: in 1997, Comitetul de initiativa pentru ridicarea Manastirii Eroilor (stilista) din Sacuta, Suceava,
a trimis un Memoriu catre Camera Deputatilor, care poarta stampila BOR, alaturi de care se afla si
semnatura primarului.
 Sediul Bisericii Stiliste in Muntenia se afla in Manastirea Admormirea Maicii Domnului din
Bucuresti. Este resedinta episcopului Flavian Brgoanu. Din 1999, Manastirea tipareste revista
Catacombele Ortodoxiei.

Pe plan extern, BOSV intretine relatii de comuniune liturgica cu Biserica de stil vechi din Grecia, cu
eparhiile din America, Europa, Australia. Cu Biserica de stil vechi din Diaspora (New York, Bulgaria,
Italia, Moldova). Exista o relatie speciala cu credinciosii si ierarhia ortodoxa din Republica Moldova, care
tine de patriarhia Rusiei.

3. BOSV si BOR
BOSV considera BOR schismatici: Nu acceptam niciun fel de rugaciune in comun cu acesti eretici
ecumenisti, sectanti, pagani sau schismatici non-calendaristi, ce au nesocotit hotararile Sf. Parinti
purtatori de Duh de la Soborul Intai de la Niceea, fiind anatematisiti prin Enciclicele Patriarhilor
Rasaritului.

Desi declara ca Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe de Rasarit din Romania nu recunoaste niciuna din
tainele Bisericilor aflate in schisma calendaristica, cu exceptia Botezului, si ca pe schismaticii botezati
care se intorc la Biserica cea Dreptslavitoare de Rasarit ii ung cu Sf. si Marele Mir, in realitate, Biserica
stilista boteaza a doua oara!
Momentul in care s-au separat de BOR, stilistii au fost condusi de preoti si calugari caterisiti, care au
savarsit slujbele pe stil vechi sau au sfintit locasurile de cult stiliste. Ori, can. 28 AP: daca un episcop,
prezbiter sau diacon caterisit dupa dreptate ar indrazni sa se atinge de cele sfinte ... acela sa se taie cu
totul de la Biserica.

Stilistii au sustinut in tot acest timp ca au episcopii lor la Ierusalim si prin alte tari care tin stilul vechi.
Ori, se stie ca niciun episcop nu se poate amesteca in treburile canonice dintr-o alta eparie. Actiunile sale
nu sunt valabile fara incuviintarea episcopului locului.
Lucrurile se complica si mai mult dpdv canonic in momentul in care arhiereul pensionar Galaction
Cordun a trecut la Biserica Stilista, fiind primit tot ca arhiereu. Stilistii sustin ca au tinut cont de can. 1
V.M., potrivit caruia ierarhii schismatici care se vor intoarce la ortodoxie sa fie primiti in aceeasi treapta.

Insa, imediat ce s-a declarat sef al BOSV, Galaction Cordun a fost caterisit de Sinodul BOR, caterisire
evident nerecunoscuta de sstilisti. Contradictie logica: daca se accepta ca valida hirotonia intru episcop a
lui Galaction Cordun in 1935 de catre Sf. Sinod al BOR, cum se respinge caterisirea lui, pronuntata de
acelasi Sinod dupa 20 de ani?
Stilistii au adoptat atitudini, credinte si practici religioase gresite, care ii apropie de cultele
neoprotestante.

BO care pastreaza calendarul neindreptat au legaturi canonice nu cu stilistii din Romania, ci cu BOR.
Ierusalimul, Serbia si Mt. Athos, impreuna liturghisesc cu Bisericile care au adopat calendarul indreptat,
considerand valabile tainele lor si pomenindu-le in diptice.

BOSV are o dificultate in a explica propriilor credinciosi de ce intaistatatorii BO ce tin de calendarul

iulian, veniti in Romania ca oaspeti ai BOR, nu merg in vizita si la manastire Slatioara.
Prima incercare de dialog cu BOSV, dupa 1989, apartine PF Daniel, care, in 1990-1991 a incercat sa
dialogheze cu conducerea gruparii stiliste de la Slatioara. In cadrul intalnirii de la Neamt, credinciosilor
nstilisti li s-a oferit posibilitatea studierii in seminarii si facultati de teologie ortodoxa.
 Asa-zisii preoti si ierarhi stilisti nu se deosebesc aparent cu nimic de cei ai BOR; au aceeasi
imbracaminte, aceleasi vesminte, maanstirile nu au nimic deosebit, slujbele si cantarile sunt aceleasi,
magazinul lor din Gara de Nord vine carti apologetice stiliste alaturi de carti ortodoxe (Sophia si IBMBOR).

Cartile lor de cult copiaza efectiv cartile ortodoxe, singura deosebire fiind ca ele au pe prima pagina
numele mitropolitului Vlasie Mogrzan. Unii credinciosi ai Bisericii de stil vechi, in special calugari si
calugarite, cersesc in spatii publice, creand confuzii in privinta institutiei pe care o reprezinta.

4. Stilismul si derapajele fundamentaliste in BOR

2010, preotul Nichita Pacan, duhovnicul Manastirii Brancoveni, impreuna cu 29 de maici, a parasit
manastirea si s-a afiliat unei grupari religioase stiliste din Grecia.

El a difuzat pe internet o asa-numita Marturisire de credinta, in care afirma explicit faptul ca noi am
incetat orice comuniune euharistica si de rugaciune cu Patriarhia Romana. Acest document cuprinde 6
acuzatii la adresa BOR, cu privire la: ecumenismul acesteia, comuniunea cu apostatii serghianisti
(Moscova); indreptarea calendarului; ridicarea anatemelor din 1054; conslujiri cu catolicii, precum si
recunoasterea Bisericilor monofizite.

In Marturisirea de credinta, se mai aduce la cunostinta ca pr. Nichita urmeaza sa intre sub omofrul
Sinodului Adevaratei Biserici Ortodoxe a Greciei o mica grupare stilista din Grecia, care nu are
comuniune cu nicio BO.

Permanenta Consiliului Eparhial al Episcopiei Slatinei si Romanatilor a luat hotararea de deferire a

iermonahului Nichita Pacan in judecata Consistoriului Monahal Eparhial, in vederea cateristirii.

Cazul Brancoveni nu are legaturi istorice cu stilismul: Oltenia nu a fost un centru al miscarii stiliste.
In Mitropolia Olteniei a aparut, dupa 1990, doar 1 locas stilist (Schitul Aflarea capului Sf. Ioan Botezatorul).

Regretabilul eveniment de la Manastirea Brancoveanu are elgatura mai degraba cu o propaganda

agresiva stilista, aratand ura viscerala imptoriva BOR. BOSV si miscarea stilista isi construiesc discursul
actual pe denuntarea ecumenismului, a catolicismului, a masoneriei si a comunismului, pretinzand ca orice
grupare sectara, ca sunt singura biserica adevarata, neacceptand niciun argument logic, teologic sau bilbic.

In acest sens, amintim afimatiile teologului Danion Vasile, care face propaganda stilista. In mai multe
conferinte la Chisinau a denigrat BOR. In 2010, el a vorbit depsre introducerea calendarului ca fiind unul
dintre semnele vremurilor din urma, ca BOR nu are har, Pr. Cleopa a mintit credinciosii in problema
calendarului etc.

In plus, afirmatiile ca BOR este madular al unui trup anti-ortodox si ca BOR ar trebui sa iasa din
Consiliul Modnial al Bisericilor sunt tot ale sale.

BOR nu ar trebui sa ramana indiferenta fata de aceste fundamentalisme ortodoxe. Bor este un partener
de dialog, nu un madular al CMB, dupa cum CMB nu este o supra-biserica, ci o platforma de dialog.
Documentele semnat nu ating dogma ortodoxa, ci se refera la solutii practice de convietuire.
Dialogul cu alte religii pentru ca Toti sa fie una nu inseamna tradarea propriei credinte. Ecumenismul
e o sansa misionara, o posibilitate de a marturisi adevarul de credinta.
In scrisoarea ieromonahului Nichita se vorbeste de responsabilitatea pe care o au ortodocsii fata de
toti oamenii de a-L marturisi pe Hristos. Nu intelegem in ce fel se poate face marturisirea, daca nu vorbim
cu ceilalti, daca nu ne cunoastem.
 In ceea ce priveste masoneria, se stie ca BOR a condamnat aceasta organizatie secreta in 1937. Acest
document nu este destul de cunoscut de credinciosi si nici popularizat suficient.

Lucrarile apologetice stiliste denunta colaborarea BO cu comunismul. Patriarhul Nicodim a contestat

prezenta trupelor sovietice in Romania, a refuzat sa semneze o serie de decrete care afectau autonomia
Bisericii etc.

Asa-zisul colaborationist cu puterea al Patr. Justinian este contrazis astazi de documentele de arhiva,
care ne arata modalitatile prin are Patriarhul s-a impotrivit masurilor luate de conducerea de partid si stat
fata de Biserica.

Marturisirea de credinta a BOSV si raspunsul ortodox:

Art. 10: Credem in canonaele Sf. Apostoli ale celor 7 SE, ale Sf. Parinti, ale celor locale si partiale,
care sunt insfulate de Duhul Sfant si ele nu pot fi modificate in niciun fel.

Rasp. ort.: Canoanele nu pot fi puse pe aceeasi treapta cu dogmele. Ele privesc latura pamanteana a
Bisericii si urmeaza viata pamanteasca a acesteia. Exista canoane care s-au schimbat de la un sinod
ecumenic la altul. Biserica e cea care aplica si interpreteaza canoanele.

Art. 15: Respectam Pascalia asezata de Sf. Parinti la Sin. I Ec., dupa care s-au fixat sarbatorile SF.
Pasti...

Rasp. ort.: Parintii de la Niceea au consfintit regulile Canonului Pascal alexandrin, si anume ca Pastele
sa se serbeze intotdeauna, de toata crestinatatea, in prima duminica ce urmeaza dupa luna plina a
echinoctiului de primavara.

Parintii I Sin. Ec. au mai convenit ca data Pastelui din fiecare an sa fie calulcata de Arhiepiscopul din
Alexandria. Controversele pascale nu au incetat, din cauza reticentei Romei de a se alinia calculului pascal
alexandrin.

I Sin. Ec. nu a formulat o pascalie perpetua, asa cum pretind stilistii. Nici in canoanele formulate la
Sinod si nici un actele sinodului nu gasim o astfel de pascalie. Nu exista un calendar perfect perpetuu. Un
calendar isi mentine cursul si echilibrul prin modificarile ulterioare, iar pascalia este supusa acelorasi nevoie
de interpretare, prin adaptarea la calendar. Invierea Domnului este o sarbatoare cosmica, peste timp si
spatiu.
In concluzie, se face o greseala cand se subordoneaza pascaliei calendarul si cand se crede ca acesta
nu trebuie indreptat, pentru ca nu trebuie schimbata pascalia. Nu calendarul se bazeaza pe pascalie, ci
pascalia pe calendar. Pascalia se poate calcula, stabili si aplica numai cu ajutorul, in cadrul si in conditiile
calendarului.

Art. 16: Nu primim reforma calendaristica si o socotim ca o inovatie straina de conceptia ortodoxa,
iar sarbatorile le tinem dupa calendarul iulian.

Rasp. ort.: Calendarul indreptat nu este calendarul gregorian. Stilistii invinuiesc BO ca, la indreptarea
calndarului nu s-a facut altceva decat imprumutarea calendarului gregorian, de unde si concluzia ca ne-am
parasit credinta si ne-am dat cu papistaii.
Hotararile sin. ort. din sec. XVI si pana azi osandesc calendarul gregorian, care nu a luat in
considerare hotararea Sin. I Ec. Calendarul iulian indreptat a lsaat pascalia neatinsa.

Art. 17: Tinem calendarul oficial in ceea ce priveste zilele, lunile si anii ca masurotare de timp. In
ceea ce priveste insa Sabatorile asezate de Sf. Parinti in feicare dintre cele 365 de spatii de timp ale
calendarului, le socotim ca asezare dumnezeiasca si nu le putem schimba, fiindca la aceste date si in ceruri
se sarbatoresc.

Rasp. ort.: Sf. Parinti nu au pus in articolele de credinta: Cred intr-unul calendar. Daca vom cerceta
marturisirea de credinta a BO, nu vom gasi niciun cuvant despre calendar, Pascalie sau credinta in ele.
Calendarul este un mijloc de masurare a vremii; el a fost nascocit de mintea omeneasca, nu a fost pogorat
din cer.

E gresit sa spunem Sfntul nostru calendar, asa cum fac stilistii. Referitor la sarbatorirea din ceruri,
cei din rai sunt intr-o continua sarbatoare, nu au posturi si ajunari. La Dumnezeu nu exista calendar.

Art. 18: Credem in minunea de la Invierea Domnului, cand, in fiecare an, dupa Pascalia veche a
calendarului iulian, vine Sf. Lumina la Sf. Mormant din Ierusalim, ceea ce dovedeste ca la aceasta data se
sarbatoreste si in ceruri.

Rasp. ort.: Sf. Lumina nu tine cont de stilul vechi sau nou, ci se pogoara numai atunci cand crestinii
dreptmaritori serbeaza imrepuna slujba Sf. Pasti. Nu Sf. Pasti atrn de Sf. Lumina, ci SF. Lumina e
prvocata de Pasti.

Noi credem ca Sf. Lumina s-a pogorat si atunci cand slujba Sf. Pasti se facea la Ierusalim in alte zile
decat duminica, asa cum a fost pana la Sin. I Ec. Sf. Lumina e o minune preaslavita, care intareste si mai
mult faptul ca a inviat Domnul.
Art. 20: Credem ca, prin asezarea sarbatorilor de catre Sf. Parinti, s-a statornicit pentru totdeauna
calendarul bisericesc si ca aceasta asezare este lucrarea Sf. Duh, care nu se contrazice...

Rasp. ort.: Calendarul bisericesc e un cadru, o scehma cronometrizata in care sunt trecuti sfintii si
evenimentele religioase de mare importanta. Pentru credincios, esential e modul cum sunt praznuiti sfintii
si nicidecum cand au loc aceste praznuiri. Indreptarea calendarului nu afecteaza in niciun fel mantuirea
credinciosilor.

Dogmele sunt adevaruri de credinta neschimbabile. Canoanele au ca tinta unitatea de organizare si

disciplina bisiericeasca. Credinciosul care nu ia in seama ceea ce statorniceste Biserica si se desprinde cde
trupul ei tainic, asa cum se desprinde o ramura dintr-un arbore, devine schismatic si moare duhovniceste.

Concluzii:
Istoria stilismului e o continua istorie antier, o nebuloas cu foarte multe necunoscute, in special
legata de relatia dintre stilism si comunismul aflat in ilegalitate in perioada interbeilca, respectiv dintre
stilism si regimul comunism dupa 1944.

Intreaga istorie a stilismului nu poate fi inteleasa decat in aceasta cheie a unei relatii speciale cu
Moscova.

Anumite personaje-cheie in istoria stilismulu iapar brusc in documente si dispar la fel de brusc: Ion
Movileanu, Mircea Ispir etc.

Plecand de la aceasta minima cunoastere, BO trebuie sa acorde atentie derapajelor si

fundamentalismelor promovate de unele cercuri pravoslavnice, extrem de ravnitoare; astfel incat
evenimente ca cele de la Manastirea Brancoveni sa nu se mai intample.