Problema calendarului

Pr. Conf. univ. Dr. Irimie Marga

Despre calendar
- Calendare au existat încă din vechime – măsurare a
timpului, din motive practice, umane, polit., econ.
Factorii:
- a) Religia. Creștinii au îmbisericit calendarul – ca
rememorare a istoriei mântuirii
- b) Politica. Autoritățile au impus calendarul civil. Motivele
economice și comerciale
- c) Observația. astronomia, calculele științifice
Calendare 1. Exacte
2. Practice
Heinz Zemanek (astronom vienez):
cel mai greu este a stabili
balanța între exactitate și practicitate
La apariția creștinismului erau 2 calendare în vigoare:

1. Calendarul lunar iudaic

- avea în centru luna, nu soarele
- 12 luni, an normal; 13 luni, an bisect (adar-veadar), așa se acorda anul lunar cu anul
solar
- fiecare lună începe cu lună nouă, a 14-a zi e lună plină
- Pesahul era între 14-15 Nissan, la lună plină
- Anii se numărau de la facerea lumii

2. Calendarul solar roman

- împ. Iulius Caesar l-a desemnat pe Sosigenes să facă noi calcule
- avea în centru soarele, nu luna
- 365 zile, 366 zile an bisect
- 45 î.H., a devenit obligatoriu în tot Imp. Roman – cel mai important calendar datorită
politicii
- Anii se numărau de la întemeierea Romei (a.u.c.)

Cele două calendare aveau în comun săptămâna (7 zile)

Data Paștilor creștine
- denumirea de la Pesahul evreiesc – noua „trecere”, de la moarte la viață
- Învierea a fost duminica, prima zi a săptămânii
- Primii creștini, încă de la început, nu s-au înțeles când să serbeze Paștile

a) Evreii creștini țineau 14 Nissan, cu lună plină, indiferent

de ce zi a săptămânii era - quartodecimani

b) Creștinii dintre păgâni țineau prima duminică

după 14 Nissan – dominicales
(dies dominica, kirie imera – Kirche, church)

c) Unii creștini, mai ales în Egipt, țineau o dată fixă,

27 martie sau 7 aprilie, care corespundea lui 14 Nissan –
solar quartodecimani
- de aici s-au născut primele certuri pascale
- Sec. II, papa Victor I i-a excomunicat pe quartodecimani
- Sf. Irineu de Lyon († 202) le ia apărarea, cere toleranță
- 7 Laod., 7 II ec., 95 Trulan condamnă quartodecimanii
- an 314, sin. local la Arelate (Arles, Franța):
„uno die et uno tempore, per omnem orbem”
– din păcate, nu s-a pus în practică

În anul 325, Sin I ec. a încheiat disputa

1) a făcut prima îndreptare a calendarului iulian (!),
cu 3 zile (nu a reușit să o pună în practică)
2) Paștile: a) în prima duminică,
b) după lună plină,
c) după echinocțiul de primăvară (21 martie)
3) Paștile creștinesc să nu coincidă cu Paștile evreiesc
- nu s-a dat un canon, ci s-a notat în acte, dar nu s-au
păstrat
- Actele s-au transmis prin istoriile bis. ale lui Epifanie de
Salamina († 403) și Socrate Scolasticul († 450)
- Paștile puteau cădea între 22 martie – 25 aprilie

Motivația:
- criteriu obiectiv pentru a elimina disputele
- Criteriu științific, respect față de cunoașterea umană
- Dimensiune cosmică – precum la Crăciun a fost steaua,
acum e luna plină
- Se elimina serbarea Paștelui de 2 ori în același an;
punctul fix era echinocțiul de primăvară
- can. 7 ap., 1 Ant.: să nu se serbeze Paștile cu evreii
- de obicei se anunțau Paștile la Bobotează
- apoi prin scrisori pascale („Litterae Paschales”)
- Tabele pascale: Dionisie cel Mare (250), Teofil al Alex.
(388), Chiril al Alex. (531)
- totuși au apărut neînțelegeri între Alexandria
(matematicieni mai buni) și Roma (vroia întâietate)

Noi probleme:
- ziua nu începe pretutindeni la aceeași oră
- luna plină durează 2 zile
- echinocțiul cade între 19-22 martie
Divergențele au continuat.
Principiul era unitar, dar calculele, nu

Exemple:
- Echinocțiul la Ierusalim la 21 martie, cade în Spania la 20 martie
- luna plină în Ierusalim duminică dimineața, cade în Spania
sâmbăta
- an 326: R-3 apr., A-10 apr.
- an 327: R-25 apr., A-21 martie

În anul 525, Dionisie Exiguul unifică toate calculele și, prin

aceasta, data Paștilor pentru întreaga creștinătate.
Unificarea a durat 1057 de ani !
Reforma gregoriană în Biserica Catolică

- Anul iulian 365,25 zile

- Anul tropic 365, 2422 zile
- Diferență de 11 minute; la 128 ani, 1 zi
- Corectarea cerută de Beda Venerabilul (735),
Roger Bacon (1266), Nichifor Gregoras (1324),
Nicolaus Cusanus (1436), Gheorghe Gemistos
Pleton (sec.XV) etc.
- Papa Pius II († 1464) a refuzat reforma pentru a
nu a adânci schisma
Papa Grigorie XIII a acceptat reforma prin
Bula „Inter gravissimas”, 24 febr. 1582

Medicul și matematicianul Luigi Giglio (Aloisius Lilius) a

decis:
- Să taie 10 zile: după joi, 4 oct. a urmat vineri, 15 oct. 1582
- Anii bisecți care nu se împart la 400 să rămână ani normali
(1600, 2000 bisecți, dar 1700, 1800, 1900 normali)
Papa a cerut monarhilor acceptarea reformei;
cei catolici au acceptat, ceilalți mai greu. Primele țări: Italia,
Franța, Spania, Portugalia, Luxemburg, Polonia
Imperiul austriac la 1584; Ungaria la 1587 (Ardeal)

1603 „Explicatio Romano Calendarii Restaurati”

- 1700 accept. Germania protestantă, Danemarca, Norvegia, Elveția
(unele cantoane abia la 1810
- 1710 Olanda
- 1752 Anglia, Scoția, SUA
- 1753 Suedia, Finlanda
- 1873 Japonia
- 1875 Egipt
- 1912 Albania, China
- 1915 Letonia, Lituania
- 1916 Bulgaria
- 1918 Rusia, Estonia
- 1919, 1-14 aprilie, România Mare
- 1918 Croația
- 1919 Serbia
- 1923 Grecia
- 1927 Turcia
Îndreptarea calendarului în Biserica Ortodoxă

- Preocupări pentru îndreptare au existat și în

Răsărit, era considerată necesară
- 1583 patr. Ieremia II condamnă „inovația”
reformei calendarului
- 1584 mitrop. Moldovei Gheorghe Movilă
răspundea papei să dea pace românilor
- Greco-catolicii din Ardeal cer păstrarea
calendarului vechi
- 1756 patr. Chiril V, aruncă anatema
- Reforma calendarului, simbol al schismei catolice
- După 1900 diferența a crescut de la 10 la 13 zile
- S-a ajuns ca Paștile ortodox să cadă după a 2-a
lună plină, după echinocțiu
- Statele acceptaseră deja îndreptarea calendarului
- 1902 patr. Ioachim III a cerut reexaminarea
problemei calendarului
- BO Rusă s-a opus de teama unui nou rascol
- 1920 Bis.Ort. ale Finlandei și Estoniei au hotărât
primele să țină Paștile pe stil nou (și din opoziție
față de Rusia comunistă)
 În anul 1923, la Congresul interortdox de la Constantinopol
(patr. Meletie IV Metaxakis) s-a decis îndreptarea calendarului,
DAR nu după reforma gregoriană, deja depășită, ci după noi
calcule, mai exacte:

a) 8 martie a devenit 21 martie 1923

b) Anii seculari rămâni bisecți numai aceia care împărțiți la 9,
dau rest 2 sau 6
Ex. an 2800 în calend gregorian va fi bisect
în calend. ort. îndreptat, va fi normal
Adică 29 febr. 2800 în Apus, va fi 1 martie în Răsărit!
Eroarea: calendarul reformat – 1 zi la 4000 de ani
calendarul îndreptat – 1 zi la 42.772 ani
- Hotărârea n-a fost obligatorie, s-a lăsat la nivel
local – unitate în diversitate
- Au rămas pe stil vechi: Patr. Ierusalimului, P.
Rusiei, P. Bulgariei, P. Serbiei, M. Athos (afară
de Vatoped) și Mân. Sinai, fără a afecta
unitatea panortodoxă
- Biserici absente: Bis. Bulgariei, Ierusalimul,
Antiohia, Alexandria; ultimele 3 au trimis
telegrame de adeziune
 Îndreptarea calendarului în BOR

- 1923 Sf. Sinod s-a acceptat hot. de la Const.

- 1924 ziua de 1 oct. a fost urmată de 14 oct.
- ep. Galaction Gordun s-a opus, a înființat schisma stilistă
- De reținut: stilul vechi nu e același lucru cu schisma stilistă!
- 1925, 1926 BOR Paștile pe stil nou
- 1926, la un sobor local din Moscova comunistă, s-a hotărât
ca toți ortodocșii să țină Paștile pe stil vechi, indiferent dacă
au îndreptat calendarul sau nu (rușii comuniști vroiau să nu
piardă influența asupra țărilor ortodoxe!)
- 1927, 1928 BOR Paștile pe stil vechi, dar Crăciunul pe stil nou
- 1929 BOR a hotărât, din nou, să țină Paștile pe stil nou, pe 31
martie, pentru că pe stil vechi cădea tocmai în 5 mai
- de apreciat că schimbările s-au făcut fără convulsii,
credincioșii s-au acomodat; de fapt, data Paștilor este
oricum variabilă

Astăzi, BOR are un calendar MIXT:

- Paștile (Triodul, Penticostarul) și sărbătorile cu dată variabilă
– după stil vechi
- Crăciunul (Octoihul) și sărbătorile cu dată fixă – pe stilul nou
- Efect „negativ”: comprimarea postului Sf. Apostoli
- Mitropolia Basarabiei este pe stil vechi

În 2023 – 100 ani de la Congresul panort. Constant.

În 2025 – 1700 ani de la primul Sinod ecumenic
Aceste aniversări au dus la noi propuneri și discuții despre
problema calendarului.