ASTRONOMIA ÎN CULTURĂ

MĂSURAREA TIMPULUI:
DE LA SOARE ȘI LUNĂ LA CALENDAR

CONF. DR. MARC EDUARD FRÎNCU

FACULTATEA DE MATEMATICĂ ȘI INFORMATICĂ
DEPARTAMENTUL DE INFORMATICĂ
UNIVERSITATEA DE VEST TIMIȘOARA
EMAIL: MARC.FRINCU@E-UVT.RO

1
CONTEXT
• Apariția și dezvoltarea agriculturii a adus cu sine necesitatea
regularizării timpului  calendarul

• De observarea cerului se ocupau așa zișii preoți-astronomi, cei ce

cunoșteau secretele lui și puteau prezice apariția unor evenimente
cosmice și terestre

• Treptat, de-a lungul timpului aceste calendare au fost împărțite în

• calendare civile
• Pentru populație în scopul de a ține evidența trecerii timpului

• calendare religioase/oficiale
2
• Pentru preoți/regi pentru a stabili datele unor ceremonii și festivități
CERUL – UN URIAȘ CEAS COSMIC
• Soarele
• de-a lungul a ~365 ¼ zile acesta pare a răsări din diverse puncte ale orizontului, urcând tot
mai sus pe cer de la solstițiul de iarnă și până la cel de vară, când începe iarăși să coboare

• Luna
• Pare a crește și descrește timp de ~28 de zile (din care în jur de 2-3 zile este invizibilă (Lună
Neagră)

• Stelele
• De-a lungul unui an Soarele pare a răsări/apune odată cu anumite stele sau constelații
• Răsărit/apus heliacal
• De-a lungul unei nopți pe bolta cerească răsar una după alta, la diferite intervale, diverse
stele strălucitoare
3
• Decanii
TIPURI DE CALENDARE
• În funcție de ce s-a folosit pentru a determina trecerea și repetiția timpului
calendarele se împart în:
• Solare
• Bazate pe mișcarea Soarelui în raport cu stelele sau cu solstițiile

• Lunare
• Bazate pe fazele lunii

• Lunisolare
• Bazate pe fazele lunii dar sincronizat o dată la câțiva ani cu anul tropic

4
PRIMELE ÎNSEMNE CALENDARISTICE
• Acum circa 13.000 de ani în valea
Dordogne din centrul Franței, omul de
Cro-Magnon a privit spre cer și a
însemnat (!?) pe un os de vultur zilele
dintre principalele faze ale Lunii
• Gravurile par a fi grupate câte 7 dând o
estimare grosieră a duratei dintre două faze
ale Lunii

• Tot în acea perioadă, la Lascaux, acesta

a marcat probabil perioada dintre Luna
Plină și Lună Nouă (~13 zile) dar și
întreaga lună sinodică de 29 de zile
• Luna nouă fiind marcată printr-un pătrat gol
5
PRIMELE CALENDARE

• Acum 6.000 de ani primele calendare solare apar în Egipt

• Prima dată din istorie: 4.241 î.Hr. (?!)
• Bazate pe anotimpuri și pe răsăritul heliacal al stelei Sirius
• Ziua de 24 de ore (o oră avea aproximativ 45 de minute)
• Decanii pentru a măsura timpul noaptea (singurul cunoscut: Sirius)
• Acum 4.000 de ani babilonienii foloseau un calendar lunar (ulterior lunisolar)
• Fiecare lună începea la Luna Nouă și dura 29 sau 30 de zile
• Aceștia au introdus săptămâna de 7 zile și 12 ore pe zi precum și sistemul
sexazegimal (ora de 60 de minute)

6
CARE LUNĂ?
• Luna siderală
• Intervalul de 27,321661 zile (27 zile 7 ore 43 minute și 11,5 secunde) necesar Lunii pentru a se
întoarce în aceeași poziția raportată la stelele de pe bolta cerească.

• Luna sinodică
• Intervalul de 29,530587981 zile (29 zile 12 ore 44 minute și 2,8016 secunde) dintre două Luni Noi.
• Motivul pentru care aceasta este mai lungă decât cea siderală este datorat mișcării de revoluție a
Pământului. Astfel pentru a ajunge în aceeași poziție față de Soare, Luna trebuie să se deplaseze
puțin mai departe după completarea unei luni siderale.

• Luna draconică
• Intervalul între două tranzite ale nodului ascendent. Durata ei este de 27,212220 zile (27 zile 5 ore 5
minute și 35,8 secunde).
• Datorită forței gravitaționale a Soarelui, nodul ascendent se deplasează în sens opus mișcării de
revoluție, Lunii trebuindu-i așadar mai puțin timp pentru a ajunge iarăși la nod decât pentru a ajunge
în aceeași poziție raportată la stele (luna siderală). O rotație completă (precesie) a nodurilor are loc în
18,6 ani.
7
• Luna tropică
• Luna anomalistică
CARE AN?
• Anul tropic
• Durata dintre două echinocții vernale. Durata sa este de 365,2421891 zile (365 zile, 5 ore, 48
minute și 45,14 secunde)
• Durata unui an tropic scade constant
• La finele sec. XIX era de 365.242196 zile
• La finele sec. XX era de 365.242190 zile

• Anul sideral
• Durata necesară Pământului pentru a reveni în același loc pe orbită raportat la stelele de pe bolta
cerească. Durata sa este de 365,242189 zile fiind mai lung cu 19 minute și 57,8 secunde decât anul
tropic. Acest lucru se datorează fenomenului de precesie a axei de rotație
• Din această cauză la fiecare 4 ani se adaugă o zi la calendarul gregorian (pentru a sincroniza anul
tropical cu cel sideral)
• Anul draconic
• Anul anomalistic
• Anul sezonal 8
CICLII IMPORTANȚI
30 de zile O lună plină
29 de zile O lună goală
44 luni pline + 44 de luni goale 88 luni sau 2596 de zile
2596 zile / 356 = 7.11 Ciclul tzolkinex (ciclu de eclipse)
18 ani, 11 zile, 8 ore Ciclul de eclipse Saros
223 luni sinodice = 242 luni draconice = 239 luni anomalistice Ciclul de eclipse Saros

8 ani solari = 5 cicli sinodici ai lui Venus = 99 luni sinodice La fiecare 8 ani revedem Venus în aceași poziție față de Soare

19 ani solari ≈ 235 (19 x 12 + 7) luni sinodice ≈ 6940 zile Ciclul metonic (folosit la corelarea calendarului lunar cu cel
solar). Luna are aceeași poziție și fază, la aceeași oră, ca la
începutul ciclului

40 de zile Perioada de invizibilitate a unui obiect între apusul heliacal și

răsăritul heliacal

260 de zile Aproximativ numărul de zile de sarcină la femei sau numărul de

zile între două tranzite zenitale ale Soarelui la latitudini mici

12 luni sinodice = 354 de zile 1 an lunar 9

2 sau 3 zile Lună Nouă (neagră)
CALENDARE PE GLOB
În uz Dispărute
• Calendarul Iulian • Calendarul mayaș
• Solar • Calendarul aztec
• Calendarul Gregorian • Calendarul dacic (?!)
• Solar • Calendarul minoan
• Calendar evreiesc • Calendarul egiptean
• Lunisolar • Calendarul Pueblo
• Calendarul musulman ...
• Lunar
• Calendarul chinezesc
• Lunisolar
• Calendarul indian
• Lunisolar

10
CALENDARUL IULIAN
• Introdus de Iulius Cezar în 46 î.Hr.
• Calendar solar cu luni de lungime fixă
• La fiecare patru ani se adauga o zi în plus pentru a menține legătura cu anul tropic
• Anii iulieni au 365, respectiv 366 zile
• Anul 45 î.Hr – anul confuziei datorită trecerii la noul calendar și eliminării celui lunar
• Sistemul de numerotare a zilelor își are originea în perioada fondării Romei de către Romulus
în 735 î.Hr.
• Romulus a numit cele 10 luni cu denumiri pe care le folosim și în prezent.
• Primele patru au fost denumite: Martis (zeul războiului), Aprilis, Maius (zeitate locală) și Junius (regina zeilor
romani)
• Ultimele 6 au fost denumite pur și simplu luna a cincea (Quintilis), a șasea (Sextilis)), a șaptea (September), a
opta (October), a noua (November) și a zecea (December)
• Succesorul lui Romulus, Numa Pompilius a adăugat două luni noi: Januarius și Februarius
• Cezar a mutat anul nou din martie în ianuarie ducându-l mai aproape de solstițiul de iarnă decât de
echinocțiul de primăvară, redenumind în același timp luna Quintilius în Julius după numele său 11
• În perioada lui Octavian Augustus una Sextilis a fost redenumită în Augustus
ZILELE SĂPTĂMÂNII
Obiect Zei-planetă Zi a săptămânii
ceresc Zeu Zeu roman Zeu Denumire Denumire Denumire
babilonian anglo-saxon în engleză în franceză în română

Soare Shamash Sol Sun Sunday Dimanche Duminică

Luna Sin Luna Moon Monday Lundi Luni
Marte Nergal Mars Tiw Tuesday Mardi Marți
Mercur Nabu Mercurius Woden Wednesday Mercredi Miercuri
Jupiter Marduk Jupiter Thor Thursday Jeudi Joi
Venus Ishtar Venus Freya Friday Vendredi Vineri
Saturn Ninurta Saturnus Saturn Saturday Samedi Sâmbătă

12
CALENDARUL GREGORIAN

• Rezultat din nevoia de a calcula data Paștelui lucru care se făcea raportat la
echinocțiul de primăvară
• În sec. XVI acesta era deplasat cu 10 zile
• Început de Papa Pius al V-lea și definitivat de papa Gregorie al XIII-lea
• Data de 4 octombrie 1582, dată care a devenit ulterior 15 octombrie 1582
• Conține ani bisecți și ani nebisecți
• Anii bisecți sunt determinați din anii divizibili cu 4, excepție făcând cei divizibili cu 100 și
nedivizibili cu 400.
• Bazat pe un ciclu de 400 de ani ce conține 146.097 zile
• Anul gregorian are 365,2425 zile si este foarte apropiat de anul tropic, având având o
eroare de o zi la 3.300 de ani
13
ESTIMAREA ANULUI TROPIC
Anul sursei Sursa Valoarea Eroarea
141-127 î.Hr. Hipparchus 365z 5h 55m +6m 14s
45 î.Hr. Julius Cezar 365z 6h +11m 14s
139 d.Hr. Ptolemeu 365z 5h 55m 13s +6m 27s
499 d.Hr. Arayabhata 365z 8h 36m 30s +2o 47m 44s
882 d. Hr. Al-Battani 365z 5h 48m 23s -22s
Circa 1100 Omar Khayyam 365z 5h 49m 12s +26s
1252 Tabelele Alfonsine 365z 5h 49m 16s +30s
Circa 1440 Ulugh Beg 365z 5h 49m 15s +29s
1543 Copernicus 365z 5h 49m 29s +43s
1574-1575 Ignazio Danti 365z 5h 48m -46s
1582 Calendarul Gregorian 365z 5h 48m 20s -26s
Prezent Ceas atomic 365z 5h 48m 46s -
14
CALENDARUL MUSULMAN
• Derivat din calendarul lunar arab în care lunile erau bazate pe prima apariție a
Lunii după Luna Nouă și în care trebuia introdusă o lună la un anumit interval
• A fost definitivat de Profetul Mohamed în Qur’an
• Două variante:
• Civil
• Bazat pe tabele ce aproximează ciclul fazelor Lunii
• Religios
• Începerea unei luni noi se bazează pe prima apariție a Lunii după conjuncție

• Zilele săptămânii sunt numerotate începând la apus și durând până la apusul

următor
• Ziua cincea este numita Jum’a și este folosită pentru rugăciuni dar nu este liberă
• Calendarul este ciclic, de 30 de ani,
• Lunile impare au 30 de zile iar cele pare au 29 de zile, exceptând luna doisprezecea, Dhu al-
Hijjah, la care se adaugă încă o zi
• Anii 2, 5, 7, 10, 13, 16, 18, 21, 24, 26, 29 sunt desemnați ani bisecți
15
CALENDARUL CHINEZESC
• Calendar lunisolar, în care lunile de 29 și de 30 de zile încep odată cu luna nouă astronomică, la fiecare doi
sau trei ani fiind adăugată o lună intermediară
• Acuratețea sa depinde de exactitatea teoriilor astronomice și a calculelor efectuate
• Există două tipuri de ani:
• sui care este echivalentul anului tropic și durează de la un solstițiu de iarnă la altul
• nian care cuprinde perioada dintre doi ani chinezești
• Variază între 353, 354 sau 355 zile, pentru un an ordinar și 383, 384 sau 385 zile pentru cei bisecți care conțin o lună în plus.
• Luna intercalată are același număr ca și luna precendentă ei dar este desemnată ca fiind intercalată
• Condiția pentru a intercala o lună nouă este determinată de apariția Lunii noi în raport cu diviziunile anului tropic care este
împărțit în 24 de termeni solari (a câte 15 grade de longitudine)

• Dacă în timpul solstițiului de iarnă nu apare o Lună nouă și aceasta apare după mai mult de 12 zile atunci
avem un an normal. Altfel vom avea un sui bisect

• Anul nou chinezesc trebuie să cadă întotdeauna între 21 ianuarie și 21 februarie

• Anul lunar este mai scurt cu 12 zile decât cel tropic. Luna adițională resincronizează anul tropic cu cel16lunar
CALENDARUL MAYAȘ

• Bazat probabil pe un vechi sistem folosit înaintea mayașilor de olmeci

• Prima zi din an pentru acest calendar a fost probabil data solstițiului de iarnă
• Mayaşii au adăugat calendarului lor o componentă lunară  calendar lunisolar
• Au existat trei calendare
• tzolkin, calendar lunar utilizat în scopuri astrologice şi care se bazează pe ciclul de
260 de zile, corelat probabil cu perioada gestaţiei la om. Acesta combina un ciclu de
13 cifre cu unul de 20 de zile
• kahaab, calendar solar cuprinzând 365,2420 de zile (împărțit în 18 luni de 20 de zile
plus o perioadă ghinionistă de 5 zile) servea unor scopuri agricole şi zilnice
• numărătoarea lungă, folosit pentru predicţii pe termen lung fiind alcătuit din 13
cicluri numite baktun

17
BAKTUN

• 1 baktun avea 144.000 de zile (394 de ani)

• împărțit în 20 de katum (un katum având 7200 de zile sau 20 de ani)
• 1 katum format din 20 de tun (360 de zile sau 18 uinal)
• 1 uinal format din 20 de zile sau kin

• 1 baktun avea valori între 1 și 13,

• 1 katun/tun/kin între 0 și 19
• 1uinal între 0 și 17

• Data formată din baktun.katun.tun.uinal.kin

• Calendarul începea pe 13 baktun sau 13.0.0.0 (11 august 3114 î.Hr.)
• Un ciclu complet în 13 x 394 ani = 5122 ani

18
CALENDARUL EGIPTEAN

• Calendar solar bazat pe răsăritul heliacal al stelei Sirius

• 365 de zile erau împărțite în 12 luni de 30 de zile și 5 zile create de zeul Thoth ce marcau
nașterea zeilor Osiris, Isis, Horus, Nephtys și Seth

• Datorită efectelor induse de precesiunea echinocțiilor, în 238 î.Hr., regele Ptolemeu al III-lea a
ordonat introducerea unui an de salt pentru a corela sezoanele cu răsăritul heliacal al stelei

• Sistem calendaristic civil de 365 de zile () şi se baza pe poziţia fiecărui decan (stea principală)
în parte
• La fiecare 10 zile un nou decan răsărea heliacal
• 18 decani erau folosiți pentru a marca timpul noaptea. Dintre aceștia 3 erau folosiți la crepuscul și 3
la amurg. Cei 12 rămași erau folosiți pe durata de întuneric total

19