Timpul i

msurarea
lui

Timpul este unul din

conceptele fundamentale
ale fizicii i filosofiei.
Este o msur a duratei
evenimentelor i are diferite
nelesuri n funcie de
contextul n care este definit.

Cronologia reprezint tiina care se

ocupa cu studierea datrii evenimentelor,
documentelor sau a altor izvoare istorice.

Miscrile principale ale pmntului de

rotaie i de revoluie- ne dau unitile
de msur pentru msurarea timpului:
ziua i anul.

Diferite denumiri pentru timp(dup

astrul a crui micare o urmrim):

-Timpul sideral : unitatea pentru timpul

sideral este ziua sideral; submultiplii
zilei siderale sunt ora minutul si secunda
sideral.

-Timpul solar adevrat:

msurat prin unghiul
orar al centrului
Soarelui. Ca unitate
se utilizeaz ziua
solar adevarat
(timpul scurs intre
dou culminaii
superioare
consecutive ale
centrului soarelui).

Soarele in
micarea pe
paralelul sau diurn
rmne in urm in
fiecare zi cu
aproximativ un
grad fa de
stele=> o decalare
de 3 min i 56 sec.
-Ziua are deci
86.400 secunde.

-Timpul mijlociu - difer de timpul solar

adevrat printr-o cantitate numit
ecuaia timpului(+-17 min)
timp mijlociu =timp adevrat+ecuatia
timpului
-ziua solar mijlocie, la fel ca cea
sideral, se divide in 24 h, ora in 60
min. i minutul in 60 sec.
-ziua are deci 86.400 sec.
-perioada de rotaie a pmntului e mai
mic dect o zi solar medie i are
86.164 sec. =>e mai mic cu 3 min si

Toate aceste timpuri definite pn aici

sunt timpuri locale.

Timpul sideral se determin prin

observaii asupra stelelor, iar timpul
solar adevarat prin observaii asupra
Soarelui.

-Mai nou s-a adoptat noiunea de timp legal

-Timpul legal este timpul adecvat pentru
legaturile interne i externe ale unei ri.

De aceea s-a imparit intregul glob

terestru in 24 de fuse orare(un fus orar
fiind suprafaa cuprins intre dou
meridiane care difer cu 15 grade).

-la trecerea de la un fus la altul, se

schimb timpul numai cu un numr
intreg de ore, in timp ce min. i sec. sunt
aceleasi pe tot globul.

-Timpul universal este timpul mijlociu al

meridianului origine (meridianul
Observatorului de la Greenwich din
Anglia)
-timpul universal= timpul mijlociu +
longitudine ( +pentru longitudinea
vestica si pentru longitudinea estica)

Relaia intre timpul legal si cel universal

este:
-timpul legal = timpul universal +- n ore
( n este numrul de ordine al fusului
orar, + se aplic la est si la vest de
primul meridian)
-timpul legal = timpul universal +2h(in
ar noastr)

In ara noastr ora oficial de vara s-a

introdus in 1979.

Daca o ar, datorit marii sale intinderi,

este asezat pe mai multe fuse orare
de exemplu Federatia rus, Statele Unite
ale Americii- ea respect orele legale
date de impartirea pe fuse orare.

CALENDARUL
Tipuri de
calendare:
-calendar
-calendar
-calendar
-calendar
-calendar

solar
lunar
lunisolar
gregorian
iulian

Calendarul iulian intocmit de Sosigene

si decretat de Iulius Caesar(43 i.Hr.) are
trei ani consecutivi de 365 de zile (ani
comuni), iar al patrulea an de 366 zile(an
bisect).
Exist calendare care au la baz
perioada fazelor lunare, numit perioada
sinodic=29,5036 zile mijlocii. Acestea
sunt calendarele lunare(cum este cel
musulman).

SERVICUL OREI
DETERMINAREA OREI
EXACTE

In fiecare ar s-a organizat un serviciu

al orei exacte a crui sarcin este :
-determinarea orei exacte;
-meninerea ei;
-transmiterea ei.

Determinarea orei exacte se face la

observatoarele astronomice.

Meninerea orei
exacte se face cu
ajutorul unor pendule
pstrate la
temperatur si
presiune constant, al
cror mers(inaintarea
sau intarzierea in 24
ore) este proporional
cu timpul. Aceste
pendule se numesc
pendule
astronomice.

Transmiterea orei
exacte se face cu
ajutorul unor staii
de radio automate,
care transmit ora
dat de pendule
sincronizate cu
pendula unui
observator
astronomic.

La noi in ar ,
Observatorul
astronomic din
Bucureti dispune de
un modern serviciu al
orei exacte. Pstrarea
orei exacte se face cu
ajutorul a dou
orologii cu cuar si al
unui orologiu atomic,
putndu-se asigur
timpul cu precizie de
miliarde de secunde.

Material realizat de:

Ciobanu Robert
Liceul teoretic
V.Alecsandri Sboani