MISCARILE PAMANTULUI SI CONSECINTELE LOR

Viata si toate fenomenele de pe Terra sunt legate de lumina si caldura primite de la Soare.
Cantitatea de lumina si caldura se schimba in cursul unei zile si in cursul unui an. Aceste
schimbari se explica prin miscarile pe care Pamantul le face in spatiu: in jurul axei si in jurul
Soarelui.

Miscarea Pamantului in jurul propriei axe poarta numele de miscare de rotatie. Miscarea in
jurul Soarelui poarta numele de miscare de reolutie. Astfel de miscari executa si celelalte
corpuri din Sistemul Solar! mai putin meteoritii.

Miscarea de rotatie a Pamantului

Aceasta miscare se face de la est spre est! in decursul a "# de

ore. $oi nu simtim aceasta miscare pentru ca ea se produce cu iteza constanta. %e aceea!
multa reme oamenii au crezut ca Pamantul este fix! iar Soarele se roteste in jurul lui. &n
schimb! putem obsera miscarea Soarelui pe cer in cursul unei zile. Aceasta miscare are loc
de la est la est! iners decat rotatia Pamantului.

'rmarile miscarii de rotatie:

• turtirea la poli si bombarea la (cuator a globului terestru

• succesiunea zilelor si noptilor

• modificarea orei pe glob

)ra ne indica pozitia in raport cu Soarele. )ra solara este ora adearata a fiecarui loc. )ra *"
este indicata de momentul cand Soarele se afla deasupra meridianului locului respecti. %ar!
din motie practice! ora solara nu poate fi utilizata. %e exemplu! daca ne+am deplasa de la
,ucuresti la Pitesti! ar trebui sa dam ceasul cu catea minute inapoi.

)ra oficiala este ora adoptata de fiecare stat si corespunde in principiu orei fusului orar.
Suprafata -lobului a fost impartita in "# de fuse orare. 'n fus orar cuprinde */ longitudine
si de+a lungul lui ora este aceeasi pentru toate localitatile.

)ra pe -lob se stabileste in functie de fusul orar care include meridianul de 0/ 1-reen2ich3.
Miscarea de revolutie

Miscare de reolutie este miscarea Pamantului in jurul Soarelui pe o orbita de forma alungita
1elipsa3. Aceasta miscare se face de la est spre est si dureaza 45 de zile si 5 ore 1un an3.

&n calendar! anul obisnuit are 45 de zile6 din cele 5 ore ramase anual! o data la patru ani se
formeaza o zi in plus! care se adauga lunii februarie. Anual are atunci 455 de zile si se
numeste an bisect.

&n deplasarea sa pe orbita! Pamantul isi mentine in permanenta aceeasi inclinare si aceeasi
directie a axei.

&n timpul unui an exista patru momente importante:

• "* martie 1echinoctiul de primaara3. &n aceasta zi! Pamantul este astfel plasat fata de
Soare incat razele de lumina cad perpendicular pe (cuator6 ziua si noaptea sunt egale
pe tot -lobul.

• "" iunie 1solstitiul de ara3. 7azele solare cad perpendicular pe Tropicul 7acului!
luminand si incalzind mai mult (misfera $ordica. &n (misfera $ordica este ziua cea
mai lunga din an.
 • "4 septembrie 1echinoctiul de toamna3. Pamantul se afla in pozitie opusa celei din
data de "* martie! iar razele solare cad din nou perpendicular pe (cuator! ziua si
noaptea fiind egale.
• "" decembrie 1solstitiul de iarna3. 7azele Soarelui cad perpendicular pe Tropicul
Capricornului. "" decembrie este ziua cea mai scurta in (misfera $ordica dar cea mai
lunga in (misfera Sudica.

Cele patru anotimpuri se formeaza doar la latitudini medii. 8a poli! jumatate de an este ara
19ziua polara93 si jumatate este iarna 19noaptea polara93. Astfel! la echinoctiul de primaara!
la Polul $ord incepe ziua! care a dura pana la echinoctiul de toamna. &n tot acest timp este
continuu lumina. &n celalalta jumatate a anului a fi iarna 1noapte3. 8a Polul Sud este iners.

'rmarile miscarii de reolutie si ale inclinarii axei:

• formarea si succesiunea anotimpurilor. %in cauza inclinarii axei! in cele doua emisfere
anotimpurile sunt inersate.
• durata inegala a zilelor si a noptilor in cursul unui an.