Mișcările Pământului și

consecințele lor geografice

 MIȘCĂRILE PĂMÂNTULUI
Multă vreme s-a crezut că Pământul stă
nemișcat în centrul Universului și că Soarele și
planetele se învârt în jurul său. Nu numai oamenii
de rând, ci chiar mulți oameni de știință aveau o
asemenea concepție, numită geocentrică, întrucât
situa Pământul în centrul Universului.
În mod evident, ca și celelalte planete din
Sistemul Solar, Pământul efectuează o serie de
mișcări, dintre care mai importante sunt două:
Mișcarea de rotație
Mișcarea de revoluție
 Mișcarea de rotație
Pământul efectuează o mișcare de rotație în
jurul axei sale, de la vest la est, în timp de
aproximativ 24 de ore (23h 56' 4'').
Mișcarea de rotație se efectuează în jurul axei
Pământului, adică axa imaginară care intersectează
suprafața geoidului în cele două puncte diametral
opuse numite poli geografici.
Viteza rotației scade de la ecuator (435m/s) spre
poli.
 Consecințele mișcării de rotație

 Succesiunea zilelor și a nopților

 Variația orei pe glob

 Modificarea temperaturii aerului în 24 de ore

 Manifestarea forței Coriolis

 Turtirea Pământului la poli

 Mișcarea de revoluție
Mișcarea de revoluție se realizează în jurul Soarelui în
365 de zile 6 ore 9 minute și 9 secunde (anul
astronomic/sideral), de-a lungul unei orbite eliptice, cu o
viteză medie de cca 30 km/s.
Prin urmare, distanța dintre Pământ și Soare variază
de-a lungul anului, de la un minim de cca 147,1 milioane km
(periheliu), până la un maxim de cca 152,1 milioane km
(afeliu).
Din motive practice, s-a stabilit ca anul calendaristic să
fie de 365 de zile, iar o dată la 4 ani de 366 de zile (anul
bisect).
 Consecințele mișcării de revoluție
 formarea anotimpurilor, o contribuție având-o
și înclinarea axei terestre
 inegalitatea zilelor și a nopților în timpul anului
 încălzirea inegală a Terrei și formarea zonelor
de căldură
 Formarea anotimpurilor
La 21 martie și 23 septembrie, razele Soarelui cad
perpendicular pe Ecuator, ziua fiind egală cu noaptea, momente
numite echinocții.
La 22 iunie, razele solare cad perpendicular pe Tropicul
Racului, iar la 23 decembrie, pe Tropicul Capricornului,
înregistrându-se cea mai mare inegalitate dintre zi și noapte,
momente numite solstiții.
Anotimpurile sunt inversate între emisfere.
La Polul Nord, între 21 martie și 23 septembrie și la Polul
Sud, între 23 septembrie și 21 martie, Soarele nu apune, fiind
perioada numită ziua polară. Aceasta alternează cu noaptea
polară (cealaltă jumătate de an).
Pământul la echinocțiu
Pământul la 22 iunie
Pământul la 23 decembrie
Zonele de căldură de pe Terra