Mişcarea de revoluţie şi

consecinţele acesteia. Precesia

Subiecte principale

 Noțiuni introductive
 Solstiții și echinocții
 Consecinţe ale mişcării de revoluţie
 Precesia
Noțiuni introductive
Revoluția Pământului
 Mișcarea Pământului de-a lungul orbitei sale eliptice în jurul Soarelui în
aproximativ 365 de zile, 6 ore și 9 minute, cu o viteză cuprinsă între 29,29 și
30,29km/s, este denumită „Revoluție”.

Figura 1. Revoluția Pământului

Sursa: https://www.e-education.psu.edu/eme811/node/642
Planul eliptic
 Planul ecliptic este definit ca planul imaginar care conține orbita Pământului
în jurul Soarelui. Pe parcursul unui an, calea aparentă a soarelui prin cer se
află în acest plan.

Figura 2. Planul eliptic

Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Ecliptic_plane_3d_view.gif
Afelion și perihelion
 Afelion și perihelion sunt descrise ca distanța cea mai îndepărtată, respectiv
cea mai apropiată pe care o are Pământul față de Soare.

Figura 3. Afelion și perihelion

Sursa: https://www.space.fm/astronomy/planetarysystems/aphelionperihelion.html
Solstiții și echinocții
Formarea anotimpurilor
 Pe măsură ce Pământul se învârte pe axa sa, producând noapte și zi, se
mișcă, de asemenea, în jurul Soarelui, într-o orbită eliptică care necesită
aproximativ 365 de zile, 6 ore și 9 minute pentru a se finaliza. Axa de rotație
a Pământului este înclinată față de planul său orbital, ce determină formarea
anotimpurilor.

Figura 5. Reprezentare grafică a revoluției Pământului

Figura 4. “4 seasons in 1 day” Sursa:
Sursa: BBC Earth, “4 seasons https://www.timeanddate.com/calendar/aboutseasons.html
in 1 day”
Solstiții și echinocții

 Solstițiu este oricare dintre cele două date ale anului în care calea
aparentă a Soarelui este cea mai îndepărtată la nord sau la sud de
Ecuatorul Pământului. În emisfera nordică, solstițiul de vară are
loc pe 20 sau 21 iunie, iar solstițiul de iarnă pe 21 sau 22
decembrie.
 Echinocțiul este momentul în care Soarele traversează planul
ecuatorului Pământului, făcând ziua și noaptea de lungime
aproximativ egală pe tot Pământul și având loc în jurul datei de
21 martie, marcând echinocțiul sau punctul vernal de primăvară
și 22 septembrie marcând echinocțiul de toamnă.
Solstiții și echinocții

Figura 6. Solstițiile și echinocțiile

Sursa: https://www.sciencealert.com/the-september-equinox-is-this-tuesday-
here-s-what-that-means
Consecinţe ale mişcării de revoluţie
Crearea a 5 zone de căldură

 Datorită revoluției, Pământul a fost împărțit în trei zone distincte de

căldură, precum o zona toridă, 2 subzone temperate și 2 subzone
frigide.

Figura 7. 5 zone de căldură create datorită revoluției Pământului

Sursa: https://www.climatetypesforkids.com/
 Ziua este mai scurtă decât vara
 Acest lucru se datorează faptului că axa imaginară a Pământului nu
este dreaptă în sus și în jos, ci este înclinată cu 23,5 grade. Pe măsură
ce Pământul se mișcă în jurul Soarelui pe parcursul unui an, jumătatea
de nord a Pământului este înclinată spre soare vara, făcând ziua mai
lungă decât noaptea.
Figura 8. Ziua este mai
scurtă decât vara
Sursa:
https://www.solpass.org/science
4-5/guides/images/seasons.gif
Încălzirea inegală a suprafeței terestre
 Deoarece Pământul este o sferă și este înclinată pe axa sa, diferite regiuni
de pe Pământ primesc cantități diferite de energie de la Soare. Această
încălzire neuniformă face ca suprafața și atmosfera Pământului să fie mai
calde în apropierea ecuatorului decât în apropierea polilor.
Sursa:
https://www.solpass.org/science4-5/guide

Figura 9. Încalzirea inegală a

suprafeței terestre
Formarea și alternanța anotimpurilor
 Când axa pământului este îndreptată către soare, este vară pentru
emisfera respectivă.
 Când axa pământului este îndreptat spre o parte, se poate aștepta
iarnă.
 La jumătatea distanței dintre aceste două perioade, primăvara și
toamna, axa de rotație a pământului este îndreptată la 90 de grade
depărtare de soare. Aceasta înseamnă că la această dată ziua și
noaptea au aproximativ aceeași lungime: 12 ore fiecare, mai mult
sau mai puțin.
Formarea și alternanța anotimpurilor

Sursa: Figura 10. Formarea și

https://uag-earthsci.blogspot.com/2020/05/day-133- alternanța anotimpurilor
giftionary-earths-revolution.html
Determinarea unității de măsură a timpului

 Perioada în care se produce o mişcare de revoluţie poate fi

măsurată diferit, în funcţie de reperul luat în considerare şi poartă
următoarele denumiri:
 An sideral – timpul necesar pentru ca Terra să revină într-un
punct dat de pe orbita sa, în raport cu stelele fixe
 An tropical – intervalul de timp dintre două treceri consecutive
ale Soarelui prin punctul vernal mediu
 An gregorian– se bazează pe anul tropical şi are o
durată de 365 zile și 6 ore solare
Precesia
Precesia
 Precesia constă într-o clătinare ciclică în orientarea axei de rotație a Pământului, cauzată
de influența gravitațională a Soarelui și a Lunii care acționează asupra ecuatorul bombat al
Pământului.
 Nutația este un cuvânt derivat din latinescul nutare care înseamnă a da din cap. Constă
într-o mișcare de înclinare de balansare într-o axă de rotație, în precesia echinocţiilor.

Figura 11. Mișcările

de rotație, precesie
și nutație

Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Rotation-Precession-Nutation.gif
Concluzie

 Acest capitol este o parte foarte esențială a geografiei fizice și

umane. Înțelegerea în mod clar a acestui capitol ne va ajuta să
cunoaștem diferitele fenomene care au loc pe Pământ, de
asemenea cauzele și efectele sale.
Bibliografie

 Nasa (2008, March 23). “The Plane of the Ecliptic.”

[http://www.nasa.gov/multimedia/imagegallery/image_feature_635.html.]
 Murmson, S. (2018, March 9). “What Causes the Day/Night Cycle on
Earth? “ [https://sciencing.com/causes-day-night-cycle-earth-15684.html.]
 Dunaway, J. (2023, March 12). “What Is Nutation?”
[http://www.allthescience.org/what-is-nutation.html]
 National Weather Service (2013, March 5). “Why Do We Have Seasons?”
[https://www.weather.gov/lmk/seasons]
 Encyclopaedia Britannica, The Editors of Encyclopaedia. “Nutation”.
[https://www.britannica.com/science/nutation-astronomy]