PROIECT DE LECȚIE

Profesor: Chivulescu Maria

Unitatea de învățământ: Liceul Tehnologic Topoloveni
Disciplina: Geografie
Data:....................
Clasa: a V-a
Unitatea de învăţare: Terra - o planetă în mișcare
Titlul lecției: Mişcările Pământului şi consecinţele lor
Tipul de lecție: dobândire de cunoștințe, formare a priceperilor și deprinderilor
Scopul lecţiei: să analizeze mişcările Pământului şi să deducă unele consecinţe geografice
Competențe specifice vizate: 1.2., 3.1., 4.2.
A. Elemente de proiectare a instruirii
1. Elemente ale competențelor :
 Definirea mișcării de rotație a Pământului și respectiv a mișcării sale de revoluție
 Descrierea fiecărei mișcări a Pământului prin prisma caracteristicilor sale specifice (durată,
direcție, viteză)
 Identificarea unor consecințe geografice ale mișcării de rotație a Pământului și respectiv ale
mișcării sale de revoluție pe baza informațiilor din experiențialul cotidian
 Aplicarea unor elemente și cunoștințe dobândite la alte discipline în descrierea și explicarea
mișcărilor Pământului
 Raportarea consecințelor mișcărilor Pământului la modificări observabile în realitatea
înconjurătoare
 Identificarea de legături între organizarea și succesiunea unor elemente/fenomene/ procese din
realitatea înconjurătoare și mișcările Pământului
 Să rezolve probleme
 Să explice procedura de identificare a anilor bisecţi dintr-un secol.
2. Resurse ale instruirii:
a. Metode: observația, conversația euristică, brainstorming-ul, experimentul, explicația,
demonstrația, problematizarea, lucrul cu manualul: explorarea și analiza critică a informațiilor
b. Mijloace: imagini, fotografii, scheme, manualul, realitatea observabilă
c. Surse informaționale: manual, internet, texte
d. Suporturi cartografice: harta fusurilor orare
e. Forme de organizare: activităţi de învăţare şi sarcini de lucru individuale şi în grup
3. Strategia didactică: conversativă și explicativă, bazată pe exploatarea manualului și a
experiențialului cotidian
4. Designul instruirii (succesiunea activităților de predare-învățare):

 Reactualizarea cunoştinţelor la nivel de clasă – frontal.

 definirea mișcării de rotație și perceperea mișcării aparente a Soarelui pe bolta cerească
Elevii aplică degetul mare pe un punct de pe Ecuator şi, fără să ridice degetul, aceştia fac
o rotaţie completă a Globului în jurul axei, de la vest la est.
 perceperea duratei și vitezei mișcării de rotație.

1
 Fiecare punct de pe planetă efectuează o rotaţie completă de 24 de ore, însă distanţele
parcurse nu sunt egale. De ce ? (..inegalitatea paralelelor). Ce distanţă parcurge un punct
situat pe Ecuator? (....40076km), dar un punct situat la Poli în 24 de ore? (...0km). Spre ce
direcţie scade viteza de rotaţie a punctului? (...de la Ecuator spre Poli.)
 descrierea dirijată a unor modificări observabile în realitatea înconjurătoare, ca efecte ale
mișcării de rotație a Pământului
 prezentarea consecințelor mișcării de rotație a Pământului
Pământul prezintă o anumită poziţie faţă de Soare. Observaţi globul geografic! Dacă
Pământul nu ar efectua mişcarea de rotaţie, ce parte a sa ar fi luminată? (..cea situată spre
Soare, iar cealaltă ar fi în întuneric).
Câte ore durează o zi şi o noapte la ecuator, dacă Pământul efectuează o rotaţie completă
de 24 de ore? (..24 de ore).
Una dintre consecinţele mişcării de rotaţie este succesiunea zilelor şi a nopţilor. Am aflat
că Pământul primeşte lumină şi căldură de la Soare şi că pe o parte a planetei este zi, iar
pe cealaltă parte noapte. Cum variază temperatura? (..pe partea luminată este mai cald, iar
pe partea neluminată, temperatura scade treptat). Deci apare a doua consecinţă- variaţia
temperaturii de la zi la noapte.
A treia consecinţă a mişcării de rotaţie este bombarea Pământului la Ecuator şi turtirea la
Poli.(..am calculat viteza unui punct pe Ecuator şi cea de la Poli, care este zero. Forţa
centrifugă determină „ aruncarea” spre exterior a materiei care intră în componenţa
planetei. Viteza este mai mare la Ecuator şi are loc o bombare, scăzând spre Poli unde
viteza este mai mică.
 prezentarea modului de calculare a orei pe glob.
În timp de 24 de ore, fiecare punct de pe suprafaţa terestră, exceptând polii, trece prin faţa
Soarelui prin momentele de răsărit, amiază, apus şi noapte.Dacă se împarte o paralelă
(3600 ) la numărul de ore cât durează rotaţia (24), se obţine pentru fiecare oră o distanţă de
150 latitudine. Această distanţă se numeşte fus orar. Meridianul de zero grade trece prin
mijlocul primului fus orar.Toate localităţile din acelaşi fus orar au aceeaşi oră „oficială”.
 definirea mișcării de revoluție a Pământului
Datorită forţei de atracţie solare, Pământul efectuează o mişcare de revoluţie pe o orbită în
jurul Soarelui, cu viteza de 30km/oră, în timp de 365 de zile şi 6 ore(un an). Orbita este
drumul parcurs de Pământ în jurul Soarelui.
 Explicarea formării anului bisect
Anul calendaristic are 365 sau 366 de zile. Cum explicaţi aceasta? (... cele 6 ore se adună
în timp de patru ani, formând 24 de ore, adică o zi, care se adaugă lunii februarie din 4 în
4 ani, iar anul are 366 de zile. Acesta se numeşte an bisect). Cum află care sunt anii
bisecţi? (..se ia numărul anului,iar ultimele două cifre se împart la 4.Exemplu: 1996 , 96:4
=24. Dacă împărţirea este exactă, anul este bisect, iar dacă are rest, anul nu este bisect).
 perceperea duratei și a celor patru momente principale ale mișcării de revoluție.
În timpul deplasării în jurul Soarelui, datorită înclinării axei, Pământul se situează în
poziţii diferite şi expune diferit suprafaţa sa spre razele solare.Observaţi harta din manual!
Pe ce paralelă cad perpendicular razele Soarelui la 22 iunie? (...pe Tropicul Racului). Ce
anotimp începe în emisfera nordică, dar în cea sudică? Care pol este în întuneric şi care
este luminat? 22 iunie este cea mai lungă zi din emisfera nordică. Începe vara în emisfera
nordică şi iarna în cea sudică.

2
 La 23 septembrie este echinocţiul de toamnă în emisfera nordică şi de primăvară în
emisfera sudică. Razele Soarelui cad perpendicular pe Ecuator. La Polul Nord începe
iarna polară, iar la Polul Sud începe vara polară. La poli este semiîntuneric. Ziua este
egală cu noaptea.
Urmează solstiţiul de iarnă în emisfera nordică, când razele Soarelui cad perpendicular pe
Tropicul Capricornului şi de vară în emisfera sudică, pe 22 decembrie, iar pe 21 martie
este echinocţiul de primăvară când razele Soarelui cad din nou pe Ecuator.
 notarea pe un suport dat (caiet) și completarea unei informații lacunare
 descrierea dirijată a unor modificări observabile în realitatea înconjurătoare, ca efecte ale
mișcării de revoluție a Pământului
 prezentarea consecințelor mișcării de revoluție a Pământului
Am analizat ce fenomene se produc datorită mişcării de revoluţie a Pământului. Datoritî
formei sale şi înclinării axei. La ce concluzie ajungeţi referitor la luminarea şi încălzirea
suprafeţei Pământului? (...suprafeţele sunt luminate şi încălzite diferit).
Ce aţi observat referitor la lungimea zilelor şi a nopţilor? O consecinţă a mişcării de
revoluţie este inegalitatea zilelor şi a nopţilor pe glob.
Ce aţi observat referitor la existenţa anotimpurilor?
Datorită formei rotunde, Pământul nu primeşte pe toată suprafata lui aceiaşi cantitate de
lumină şi căldură şi se formează cinci zone de căldură.
 discutarea formării și duratei zilei polare și respectiv a nopții polare
5. Evaluare:
- Evaluare continuă pe tot parcursul lecției, pentru asigurarea permanentă a feed-back-ului:
răspunsurile, opiniile, argumentele elevilor în urma activităților de explorare, analiză critică,
aplicare, ofertate de manual.
- Sinteză și evaluare: prezentarea sintetică a mișcărilor Pământului și a consecințelor lor
- Identificaţi şi enumeraţi anii bisecţi din secolul al XXI-lea.

B. Conținutul și sistemul de idei principale

1. Elemente introductive:
- Toate planetele, sateliții, Soarele au o mișcare de rotație în jurul propriilor axe.
- Pământul, la fel ca și celelalte planete din Sistemul Solar, realizează o mișcare în jurul Soarelui
pe o orbită.
- Mișcarea Pământului în jurul axei sale se numește mișcarea de rotație.
- Mișcarea Pământului în jurul Soarelui se numește mișcarea de revoluție.
2. Idei principale:
 O rotație completă a Pământului în jurul axei sale se realizează în aproximativ 24 de ore;
direcția de mișcare este de la vest la est, adică invers deplasării aparente a Soarelui pe
bolta cerească; viteza de rotație scade de la Ecuator spre poli.
 Consecințele mișcării de rotație sunt: succesiunea zilelor și a nopților, modificarea
temperaturii aerului de la zi la noapte, variația orei pe glob, turtirea Pământului la poli și
bombarea la Ecuator.
 Mișcarea Pământului în jurul Soarelui durează 365 de zile și 6 ore; direcția mișcării este
de la vest la est; în drumul său pe orbită Pământul își schimbă poziția față de Soare, fiind
luminat și încălzit diferit; se individualizează patru momente principale ale mișcării: două
echinocții și două solstiții.
3
  Consecințele mișcării de revoluție sunt: formarea anotimpurilor și succesiunea lor, durata
inegală a zilelor și a nopților.
C. Elemente de reglare a instruirii:
- cronometrarea momentelor principale ale lecției;
- stabilirea unui standard minimal de termeni pentru definirea mișcărilor Pământului și a
consecințelor lor geografice.

4
Nume şi prenume..........................

TEST PENTRU EVALUAREA SUMATIVĂ

I. Completaţi spaţiile libere

Planeta Pământ este situată în galaxia..........., între planetele.................şi.............

Tropicul Capricornului se află la.........de Ecuator.
Cercul Antarctic este situat la.......de Tropicul Racului
România este situată la........de meridianul de 00
Faţă de meridianul de 00 , Europa se află, în cea mai mare parte,în emisfera.........

II. Precizaţi datele la care se produc solstiţiile şi echinocţiile.

III. Arătaţi unde se află România faţă de:

Ecuator în emisfera............
Meridianul zero în emisfera...........

IV. Definiţi termeni de bază: mişcarea de rotaţie, mişcarea de revoluţie

V. Folosindu-vă de harta de mai jos, completaţi spaţiile punctate din următoarele rânduri cu
informaţia corespunzătoare:

Când la Bucureşti este ora 14, în New York este ora……, în Perth este ora ……, în Cape
Town este ora……, în Moscova este ora……, în Greenwich este ora ……, în Irkutsk este
ora……, în Rio de Janeiro este ora …..

5
Nume şi prenume..........................

TEST PENTRU EVALUAREA SUMATIVĂ

I. Bifaţi caracteristicile echinocţiilor şi pe cele ale solstiţiilor, alegând dintre variantele date în
tabel.

Se produce la data de: Razele Soarelui cad Emisferele sunt luminate:

perpendicular pe:
o 21 martie o TropiculRacului o Egal
o 22 iunie o Tropicul Capricornului o Mai mult cea nordică
o 23 septembrie o Ecuator o Mai mult cea sudică
o 22 decembrie
o 21 martie o TropiculRacului o Egal
o 22 iunie o Tropicul Capricornului o Mai mult cea nordică
o 23 septembrie o Ecuator o Mai mult cea sudică
o 22 decembrie
o 21 martie o TropiculRacului o Egal
o 22 iunie o Tropicul Capricornului o Mai mult cea nordică
o 23 septembrie o Ecuator o Mai mult cea sudică
o 22 decembrie
o 21 martie o TropiculRacului o Egal
o 22 iunie o Tropicul Capricornului o Mai mult cea nordică
o 23 septembrie o Ecuator o Mai mult cea sudică
o 22 decembrie

II. Bifaţi pentru fiecare anotimp caracteristicile corecte.

Anotimpul Începe pe data Durata zilei Durata nopţii Ziua faţă de noapte
Toamna o 21 martie o Creşte o Creşte o Mai mare
o 22 iunie o Scade o Scade o Mai mică
o 23 septembrie
o 22 decembrie
Iarna o 21 martie o Creşte o Creşte o Mai mare
o 22 iunie o Scade o Scade o Mai mică
o 23 septembrie
o 22 decembrie
Primăvara o 21 martie o Creşte o Creşte o Mai mare
o 22 iunie o Scade o Scade o Mai mică
o 23 septembrie
o 22 decembrie
Vara o 21 martie o Creşte o Creşte o Mai mare
o 22 iunie o Scade o Scade o Mai mică
o 23 septembrie
o 22 decembrie