0Geografie și didactica geografiei

Fișa 1

PROBLEMATIZAREA ÎN STUDIUL NOŢIUNILOR

DE GEOGRAFIE MATEMATICĂ

Studierea geografiei matematice are o importanţă deosebită în ansamblul învăţământului geografic, datorită contribuţiei sale la
cunoaşterea macrocosmosului, la structurarea concepţiei ştiinţifice despre lume şi viaţă și la formarea convingerilor ştiinţifice.
Propunerea şi selectarea problemelor (situațiilor problemă) utilizate în materialul de mai jos pornește de la ideea că o dificultate
(implicată de problematizare) îl atrage pe elev, în condiţiile în care se respectă particularitățile cognitive și de vârstă.

. După încadrarea Soarelui în categoria stelelor şi a Pământului în categoria planetelor, distincţia între planetă
şi stea, lămurirea faptului că vedem planetele strălucind, se pot realiza pornind de la întrebarea problemă:

E1. De ce vedem strălucind Luceafărul (planeta Venus)?

Subliniaţi răspunsul corect din următoarele:
a) Nu are atmosferă.
b) Reflectă lumina Soarelui
c) Este o stea.
d) Este cel mai mare corp ceresc din sistemul nostru solar

E2. De ce Luceafărul, deşi nu este o stea, e totuşi strălucitor şi vizibil de pe Pământ? (O altă formulare a întrebării problemă)

B. Definirea şi precizarea principalilor sateliţi naturali se poate realiza în urma rezolvării problemei:

Luceafărul, deși nu este o stea, e totuși strălucitor și vizibil de pe Pământ pentru că reflectă lumina Soarelui.
P3. Citiţi denumirile următoarelor corpuri cereşti:

Venus
Marte
Luna
Jupiter
Marcați cu altă culoare denumirea corpului ceresc care nu face parte din aceeaşi familie cu celelalte.
C. Pentru conştientizarea distanţelor uriaşe existente în Univers si a infinităţii Universului, a caracterului său
inepuizabil, se poate apela la un sistem de elemente de problematizare:

E4. Este adevărată afirmaţia că lumina unor stele care ajunge azi pe Pământ a pornit cu mii de ani în urmă, când omul abia
apăruse şi îşi aprindea focul în peşteri?
Da

E5. Ce adevăr ascund versurile subliniate în poezia „La steaua” a poetului Mihai Eminescu ?

„La steaua care-a răsărit Poate de mult s-a stins în drum

E-o cale-atât de lungă Că în depărtări albastre
mii de ani i-au trebuit Iar raza ei abia acum
Luminii să ne-ajungă. Luci vederii noastre“
Transpune distanțele cosmice (ale distanțelor străbătute de lumină în timp) în distanțe terestre.
E6. Subliniaţi clasa de mărime în care se integrează distanţele măsurate în kilometri dintre corpurile cereşti:
zeci
sute
zeci de mii
sute de mii
milioane de ani
miliarde
Explicații

Prima unitate de măsură, folosită în mod special în sistemul solar este unitatea astronomică. O unitate
astronomică este de fapt distanța medie Terra-Soare și măsoară 149 597 870,691 km. Prescurtarea folosită
de astronomi este UA (Unitate Astronomică), dar o puteți găsi și în variantă englezească ca AU (Astronomical
Unit).
Termentul a fost folosit prima oară în 1903. Putem spune că distanța medie dintre Terra și Soare este de 1 UA

1
Geografie și didactica geografiei
Fișa 1

(o unitate astronomică). Dar putem exprima și distanțele dintre planete și Soare, sau dintre planete și planete, în
unități astronomice.

În cazul distanțelor dintre stele se folosește anul lumină. Un an lumină este distanța pe care o parcurge
lumina într-un an. În fiecare secundă, aceasta străbate 299.792 km, deci într-un an se deplasează pe
9.460.540.000.000 de km!
O alta unitate de masură pentru distanțe, folosită mai mult în lucrările științifice, este parsecul. Un parsec
are 3,26 ani lumină, dar din păcate această noțiune nu exprimă ceva familiar celor care nu sunt foarte
familiarizați cu domeniul.

E7. Precizaţi şi completaţi, în spaţiile punctate, cu ce unităţi de măsură sunt apreciate distanţele din tabelul de mai jos:
Distanţa Unitatea de măsură
Locuinţă - şcoală kilometri
Bucureşti-Havana Mii de kilometri
Pământ Lună 348 mii
Distanta dintre galaxii Ani lumină
D. Verificarea măsurii în care elevii conştientizează faptul că Pământul, ca şi celelalte planete, se află sub puternica
influenţă a Soarelui se poate realiza în următorul context problematizat, cu unele valenţe de stimulare a imaginaţiei şi
creativităţii elevilor.

E8. Doi cosmonauţi ajunşi pe o planetă din sistemul nostru solar transmit: temperatura planetei respective este sub –250 °C,
atât ziua cât şi noaptea. Faţă de Soare, această planetă se află mai aproape sau mai departe decât Pământul?
Razele solare nu ajung să o încălzească, pentru că planeta se află mai departe decât Pământul.
E9. Ce s-ar întâmpla dacă Soarele s-ar apropia mai mult de Pământ?
Dacă Soarele s-ar apropia mai mult de Pământ ar crește temperaturile și nu ar mai exista condiții propice vieții.
E10. Ce consecinţe ar avea depărtarea considerabilă a Pământului de Soare?
Depărtarea considerabilă a Pământului fată de Soare ar duce la scăđerea temperaturilor și apoi la dispariția vieții.
E. Alte situaţii-problemă, bazate pe contradicţia dintre interesul pe care-l trezeşte descrierea unor fenomene naturale aşa
cum a fost făcută de martori oculari, în cronici, oral sau în presă, şi insuficienţa informaţiilor pe care le deţin elevii privind
denumirea şi explicarea lor ştiinţifică, permit introducerea noţiunilor de meteoriţi şi comete.

E11. Despre ce fenomen poate fi vorba în relatarea unor martori oculari, reprodusă mai jos:
Este vorba despre fenomenul numit cometa.
„Era în după-amiaza zilei de 20 februarie 1990, în jurul orei 16, când mulţi locuitori ai satului Frumoasa au văzut venind dinspre
dealul Crasnei un glob luminos, însoţit de o coadă fumurie. O clipă, cercul de jar se opri deasupra satelor; apoi, din ghemul de foc au
țâșnit scântei, s-au auzit pocnete grozave, un răpăit ca de grindină sau ca bătăile de armă, cu vuiete ascuţite, şuierături, care i-au pironit
pe toţi; îndată o ploaie de pietre a lovit crengile copacilor şi a căzut pe albul zăpezii”.

E12. Despre ce fenomen este vorba în textul de mai jos, reprodus dintr-o cronică:
Este vorba despre fenomenul numit ploaie de meteoriți.
„Într-o dimineaţă, până a nu răsări soarele, s-a ivit deodată de sus un mic nor luminos din care ... deodată,... au căzut” ca ploaia
multe pietre negricioase, cu atâta repeziciune, încât s-au îngropat în pământ de câte o palmă şi mai bine, iar cele mărunte au rămas
deasupra pământului, ca grindina.“

E13. Cunoaşteţi denumirea ştiinţifică a acestui aspect geografic relatat într-o cronică? (textul de mai jos). Poate fi, într-adevăr,
„prevestitor de vremuri grele”? Motivaţi-vă răspunsul.
Cometa.
„În anul acela a apărut pe cer o stea cu coadă, care a rămas mult timp în văzul oamenilor ce au văzut în ea un semn prevestitor de
vremuri grele. Apoi a dispărut.”

F. Demersul pentru explicarea eclipselor de Soare şi de Lună se poate realiza tot intr-un context problematizat. Se
propune elevilor:

E.14 În ziua de 16. II. 1980 s-a observat următorul fenomen: în plină zi, Soarele a fost întunecat treptat de o umbră circulară.
Cum se explică acest fenomen?
Eclipsă parțială de soare.
Aprofundarea înţelegerii fenomenului se va realiza cu ajutorul următoarei probleme:
2
Geografie și didactica geografiei
Fișa 1

E15. În prima imagine sunt reprezentate poziţiile Lunii, Soarelui şi Pământului în timpul eclipsei de Soare, orbita Lunii şi
modul în care se formează eclipsa. Pe cea de-a doua imagine, desenaţi orbita Lunii şi poziţia Lunii în timpul eclipsei totale de
Lună.
Când se aliniază perfect planetele se formează eclipsa totală.

G. Forma sferică a Pământului

E16. Ce dovedeşte faptul că expediţia lui Magellan a pornit dintr-un port spaniol spre apus şi s-a întors în acelaşi loc, venind
dinspre răsărit?
Expediția lui Mahellan demonstrează că Pământul este rotund.

H. Studierea mişcării de rotaţie a Pământului şi a consecinţelor acesteia și Conştientizarea direcţiei de rotire a

Pământului în jurul axei sale se va realiza creând în mintea elevului un lanţ de probleme şi contradicţii, ce se vor
rezolva cu ajutorul unor puncte de sprijin create de profesor.

E17. O piatră aruncată dintr-un turn înalt nu cade niciodată perpendicular, ci este deviată spre est, aşa cum observaţi în
imaginea alăturată.
Piatra este deviată spre est ca urmare a mișcării de rotație a Pământului.

E18. Indicaţi pe schiţa de mai jos, printr-o săgeată punctată, mersul aparent al Soarelui pe bolta cerească şi printr-o săgeată

3
Geografie și didactica geografiei
Fișa 1

neîntreruptă direcţia rotirii Pământului în jurul axei sale.

I. Aprofundarea înţelegerii direcţiei reale de rotire a Pământului şi trecerea la studierea urmărilor mişcării de rotaţie
se poate realiza cu ajutorul următoarei probleme:

E20. Priviţi cele trei imagini succesive ce demonstrează rotirea Pământului în jurul axei sale.
Completaţi liniile desenate sub ecuator cu vârfuri de săgeţi care să indice direcţia mişcării de rotaţie a Pământului.

E21. Un pasager pleacă cu avionul din Bucureşti, la ora 9 dimineaţa. După 2 ore de zbor ajunge la destinaţie, în aceeaşi zi, la
aceeaşi oră. Cu ajutorul hărţii fusurilor orare stabiliţi în ce direcţie a zburat avionul.
Avionul a zburat spre vest.

4
Geografie și didactica geografiei
Fișa 1

P22. Localitatea A se află la vest de localitatea B, la o distanţă de 20° longitudine estică, iar localitatea C se află la vest de
localitatea A, la o distanţă de 75° longitudine vestică. Dacă în localitatea A este ora 7, calculaţi cu ajutorul hărţii fusurilor orare
ce ore sunt în celelalte două localităţi. Notaţi răspunsul mai jos:

Localitatea B ora 08:30

Localitatea C ora 02:00

E23. Pe planiglobul alăturat sunt indicate 6 oraşe. Alături sunt desenate 6 aspecte din activitatea zilnică a unui elev şi ora la

5
Geografie și didactica geografiei
Fișa 1

care se desfăşoară. La Bucureşti este ora 16

Ce activităţi desfăşoară elevii din cele 6 oraşe concomitent cu cel din Bucureşti?
În prima imagine elevul doarme la ora 23:00.
In a doua imagine elevul este la școală la ora 11:00.
În a treia imagine elevul ia prânzul la ora 13:00.
În a patra imagine elevul își face temele la ora 19:00.
În a cincea imagine elevul aerisește camera la 07:00.
Formulaţi răspunsul, legând cu o săgeată oraşul cu activitatea respectivă, reprezentată într-una din imaginile următoare.
6