Combinepdf

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

SPECIALIZAREA: CONVERSIE PROFESIONALĂ PEDAGOGIA
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR
ANUL UNIVERSITAR 2022-2023, SEMESTRUL I
PORTOFOLIU PRACTICĂ
PEDAGOGICĂ
STUDENT:DRUMEA ANA-MARIA
COORD.: CONF. DR. JEDER DANA
METODISTA PROF. ÎNV. PRIMAR: PALAGHIANU LAVINIA OCSANA
1
CUPRINS
Nr. TEME
crt.
1. PROIECT DIDACTIC
2. SCHITE DE LECTIE
3. PLANIFICARE ANUALĂ MEM
4. PROIECTARE UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE MEM
5. PROGRAMA DE OPTIONAL
6. TESTE DE EVALUARE STIINTE SI MEM
7. FISA DE OBSERVATII SEDINTA CU PARINTI
8. ORAR
9. SELECTIE ROFUIP 2022
PROF.ÎNV. PRIMAR:
UNITATEA DE ÎNVĂTĂMÂNT: Școala Gimnazială „MIROC COSTIN”, SUCEAVA
CLASA: a II -a
DATA: 15 noiembrie 2022
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
DISCIPLINA: Comunicare în limba română
UNITATEA TEMATICĂ: „Familia, leagănul copilăriei”
UNITATEA DE INVATARE: „Familia, leagănul copilăriei”
SUBIECTUL LECŢIEI: „Textul liric. Poezii despre universul copilăriei (Text suport: „Bunica” – după Ștefan Octavian Iosif)”
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată
TIPUL DE ACTIVITATE: Însușirea de noi cunoștințe
DISCIPLINE INTEGRATE: Comunicare în limba română
Matematică și explorarea mediului
Dezvoltare personală
SCOPUL: Familiarizarea elevilor cu textul liric ”Bunica” de Ștefan Octavian Iosif..
1
COMPETENŢE GENERALE:
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare;
3. Receptarea unei varietăți de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute;
4. Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare.
COMPETENŢE SPECIFICE:
Comunicare în limba română

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare;
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut;
3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut;
Dezvoltare personală:
1.1. Stabilirea unor asemănări și deosebiri între sine și ceilalți, după criterii simple;
Matematică și explorarea mediului

1.3. Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000, folosind poziționarea pe axa numerelor, estimări, aproximări;
2
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O1- să citească corect, conștient și expresiv textul liric „Bunica” de Ștefan Octavian Iosif;
O2 – să identifice elementele specifice textului liric;
O3 – să utilizeze sensul cuvintelor noi în enunțuri proprii;
O4 - să formuleze răspunsuri la întrebări diverse în legătură cu textul citit/ audiat;
O5 - să o descrie în câteva enunțuri pe bunica;
O6 – să precizeze succesorul și predecesorul unor numere date;
O7 – să identifice asemănări și deosebiri între persoane de diferite vârste;
O8 – să descrie cele trei stiluri vestimentare învățate.
STRATEGIA DIDACTICĂ :
 Metode, procedee, tehnici: conversația, exercițiul, demonstrația, explicația, observarea dirijată, lectura explicativă, conversația
euristică, metoda Diamant, metoda Venn, metoda Explozia stelară, problematizarea.
 Mijloace de învățământ: manual CLR, caietul de lucru, instrumente de scris, imagini, marker, tabla, videoproiector, coș din nuiele
cu plăcinte, manechin îmbrăcat în costum tradițional ce simbolizează bunica din poezie, vase din ceramică, trăistuțe, covoare
tradiționale, fișe de lucru, cufăr, ladă de zestre, fus, fuior, furcă, linguri din lemn, fier de călcat cu cărbuni, vase din lut, oameni
(manechin) în costum tradițional, chiuă, putină, oale, covată, mosoare;
 Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală
3
RESURSE :
 Umane: 27 elevi;
 Spațiale: sala de clasă;
 Temporale: 45 min
BIBLIOGRAFIE :
 Mihăilescu, C., Pițilă, T. – Comunicare în Limba română română – manual pentru clasa a II-a, Editura Didactică și
Pedagogică,Bucureşti, 2018
 Programa şcolară, clasa a II a, M.E.C.S, Bucureşti, 2013;
 Breben Silvia, Fulga Mihaela, Elena Gongea, Ruiu Georgeta, „Metode interactive de grup- 600 metode și 200 aplicații practice
pentru învățământul primar”, Editura Arves, 2002.
4
SCENARIUL DIDACTIC
STRATEGIA DIDACTICĂ
ETAPELE Ob CONȚINUTUL INSTRUCTIV-EDUCATIV METODE, MIJOACE DE FORME DE EVALUARE
Op PROCEDEE, ÎNVĂȚĂMÂNT ORGANIZARE
LECȚIEI TEHNICI
Se creează condiţiile optime pentru desfăşurarea

1. Moment lecţiei: pregătirea materialului didactic necesar,
organizatoric stabilirea liniştii, îndrumarea elevilor în activitatea de
pregătire.
1 min
Copii, ce am studiat noi ultima oră la Comunicare în Evaluez capacita-

2.Reactuali- O2 limba română? Conversația Caietele de tea elevilor de a
zarea  Ce este o poezie? Din ce este formată o poezie? lucru Activitate identifica elemen-
cunoștințelor  Dar strofa? frontală tele specifice
3 min  Ce temă ați avut pentru astăzi? Exercițiul poeziei.
 Se verifică tema atât cantitativ, cât și calitativ.
Farfurii cu
 Se observă decorul ce simbolizează camera motiv
3.Captarea bunicii, apoi se descoperă manechinul îmbrăcat în tradițional Capacitatea elevi-
atenției costum tradițional ce simbolizează bunica din poezia ce Observația lor de a descrie
3 min urmează a fi studiată. Se poartă discuții cu privire la Manechinul stilurile vestimen-
decor și la bunică. ce simbo- Activitate tare învățate și de
 La ce vă gândiți când vedeți aceste lucruri? Conversația lizează frontală a identifica mem-
 Unde le mai regăsim? bunica din brii unei familii.
O8  Identificați lucrurile pe care le vedeți amenajate poveste
frumos. Explicația
 Cine este îmbrăcată în costum tradițional? Ce Trăistuțe
5
alte stiluri vestimentare mai cunoașteți? Conversația Covorașe
 Cine este bunica? Câte bunici are fiecare tradiționale
persoană? Sobiță
 Puteți să vă considerați nepoții acestei bunicuțe? Furcă cu
 Care sunt membrii familiei? (copilul, mama, fuior, coș cu
tata, bunica și bunicul) fructe
 Care este cel mai tânăr membru al familiei? Dar Coș cu
cel mai bătrân membru? (copiii/bunicii) plăcinte
(poale-n
brâu)
4. Anunțarea  Astăzi la ora de Comunicare în limba română Conversația Manual
subiectului vom citi poezia „Bunica” de Ștefan Octavian Iosif. Explicația Caietul de frontală
lecției și a Le sugerez copiilor să deschidă manualul de CLR la lucru
obiectivelor pagina 40. Notez data, titlul și autorul poeziei la Tablă
operaționale tablă. Prezint pe înțelesul copiilor obiectivele Marker
1 min urmărite. Instrumenet
e de scris
 Realizez citirea model a textului; Demonstrația Evaluez capaci-
 Se citește poezia de către copii și se subliniază Lectura Manual Frontală tatea elevilor de a
O1 cuvintele necunoscute; explicativă citi corect, fluent
 Notarea în caiet a cuvintelor noi și se formulează Caietele de și expresiv versu-
enunțuri cu acestea. Conversația lucru rile poeziei.
 Recitirea poeziei de către copii, fiecare câte un euristică Frontală
5. Dirijarea O3 vers. Exercițiul Instrumente Capacitatea elevi-
învățării  Copii, câte strofe are poezia? Câte versuri are de scris lor de a formula
fiecare strofă? Explozia enunțuri cu noile
28 min  Oral, se va rezolva fișa cu „Steluța copiilor stelară Videoproiec Frontală cuvinte.
O2 isteți”. (ANEXA nr.1) Exercițiul tor
 „Steluța copiilor atenți și curioși!” – oral la Observația
videoproiector. (ANEXA nr.2) Metoda Laptop Evaluez capaci-
6
O4  Dacă vârsta bunicii ar fi succesorul lui 70, care Diamantului Individua- tatea elevilor de a
ar fi vârta acesteia? Dar dacă ar fi predecesorul lui 75? Markere lă răspunde corect la
 Completarea diamantului atât la videoproiector, pentru scris întrebările pe baza
cât și elevii pe fișa de lucru. (ANEXA nr. 3) poeziei studiate.
Conversația Fișe de Frontală
O6 lucru
Exercițiul
 Solicit elevilor să răspundă la următoarele

6.Fixarea O2 întrebări pe baza textului: Capacitatea elevi-
cunoștințelor  Care este titlul textului? Conversația Videopro- Frontal lor de a identifica
 Dar autorul? iector corect titlul poezi-
2 min  Cum sunt scrise rândurile? Exercițiul Laptop ei, autorul și nu-
 Care este numărul de strofe și numărul de Markere Individual mărul de strofe.
versuri? Cietul tip 1
 Despre cine ne vorbește poetul în text?
Cu ce se ocupa bunica?
 Se va completa fiecare oglindă cu trăsături fizice Conversația Laptop Capacitatea elevi-
7. Obținerea și sufletești, atât la videoproiector, cât și pe fișe. Video- lor de a identifica
performanței O5 (ANEXA nr.4) Exercițiul proiector Individuală trăsături fizice și
 Completarea diagramei Venn la videoproiector Problemati- Fișe sufletești.
5 min O7 și pe fișe. (activitate în completare – ANEXA nr. 5) zarea Markere Evaluez capacita-
Frontală
tea elevilor de a
Metoda identifica asemă-
diamantului nări și deosebiri
între bunica din
Metoda Venn poezie și bunica
copiilor.
7
 Copiii primesc din partea bunicii plăcințele Aprecieri verbale
8. Asigurarea calde. colective și indivi-
retenției și a  Se fac aprecieri verbale colective și individuale, duale.
transferului cu privire la activitatea elevilor, precum şi asupra Coș cu frontală
2 min comportamentului lor pe parcursul orei. Conversația plăcinte Se acordă califica-
 Se acordă calificative elevilor care s-au remarcat tive.
pe parcursul orei.
 Temă: manual, pag. 41, ex 1 Răspund.
8
Anexa nr.1
9
Anexa nr. 2
10
Anexa nr. 3
11
Anexa nr. 4
12
Anexa nr.5
13
14
CLASA aII-a
CLR
SCHITA LECTIEI
Bunica
De Ștefan Octavian Iosif
 Citirea corectă, conștientă și expresivă a poeziei;
 Explicarea cuvintelor noi din poezie;
 Formare de enunțuri folosind cuvintele noi
 Chestionarea elevilor privind informații precum: titlul textului în versuri și autorul;
 Identificarea numărului de strofe;
 Identificarea numărului de versuri dintr-o strofă;
 Identificarea personajului principal din poezie;
 Identificarea trăsăturilor fizice și morale ale bunicii;
 Formularea de răspunsuri la întrebările legate de text

CLASA aII-a,
SCHITA LECTIEI
Ce este pacea?
 Chestionare orală privind semnificația cuvântului PACEA pentru fiecare elev;
 Prezentarea unor slide-uri despre pace și citire de citate despre PACE;
 Asocierea cuvântului PACE cu noțiuni precum: LINIȘTE, PRIETENIE, IUBIRE,
LIBERTATE;
 Exemplificare de acțiuni desfășurate pe perioada de evacuare a ucranienilor din
Ucraina;
 Argumentarea importanței păcii și Importanței contribuției la menținerea păcii;
 Realizarea unui glob pământesc pe suport ajutător(farfurie de carton) utilizându-se
culorile albastru pentru ape, maro și verde pentru continente;
 Explicarea etapelor de lucru și a obținerii tonurilor de culoare
 Realizarea porumbelului împreună cu învățătoarea și discuții privind semnificația
păsării
 Expunere de lucrări în spațiul special amenajat

CLASA aII-a,
MEM
SCHITA LECTIEI
Rezolvarea problemelor prin una sau două operații
 Reamintirea terminologiei matematice: PROBLEME, OPERAȚII, DIFERENȚĂ,
TOTAL, PROBA, PLUS, REST, SUMĂ, TERMENI, DESCĂZUT, SCĂZĂTOR
 Realizarea unui calcul mintal zilnic;
 Verificarea efectuării temei;
 Anunțarea efectuării operațiilor de adunare și scădere cu numere naturale în concentrul
0-1000
 Rezolvarea de probleme din manual;
 Compunerea unei probleme după imagini, după exerciții;

CLASA a II-a,
MM
SCHITA LECTIEI
CÂNTAREA CORECTĂ
 Analizarea celor 4 imagini și oferire de răspunsuri de către elevi la întrebările
învățătoarei;
 Vizionarea filmulețului din manual;
 Provocarea unui exercițiu de imaginație;
 Adoptarea poziției vrăbiuței cu spatele drept și privirea înainte;
 Imitatul ciripitului de vrăbiuță
 Interpretarea cântecului cu atenție la dicție: Rița, Rița Veverița

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ
CLASA A II-A
Aria curriculară: Limbă și comunicare

Număr de ore: 6 ore/ săptămână (5 ore+1 oră lectură)
Nr. Săptă Tema Conținuturile Nr.
crt. mâna ore
1. I ROADE 1. Fişă de lucru – exerciţii recapitulative 5+1
BOGATE 2. Fişă de lucru – exerciţii recapitulative
3. Fişă de lucru - exerciții recapitulative
4. Evaluare iniţială
5. Lectură: Puișorii de Emil Gârleanu
2 II TOAMNA 1. Alfabetul limbii române – literele mari şi mici de mână 5+1
DARNICĂ 2. Sunetele limbii române - vocale şi consoane
3. Prezentarea proprie, prezentarea unei persoane
4. Grupurile de litere ce, ci – actualizare
5. Grupurile de litere ge, gi – actualizare
6. Lectură: Balada unui greier mic de George Topîrceanu
3 III LUMEA 1. Cartea, prietena copiilor – actualizare 5+1
PLANTELOR 2. Cuprinsul unei cărţi
3. Elemente de politeţe verbală: salutul, formularea unei cereri
4. Grupurile de litere che, chi – actualizare
5. Grupurile de litere ghe, ghi – actualizare
6. Lectură: Furtuna de George Topîrceanu
4 IV POVESTEA 1. Intonarea propoziţiei, punctul, semnul întrebării – actualizare 5+1
PLANTELOR 2. Cererea şi oferirea unor informaţii
3. Semnul exclamării – intonarea propoziţiilor exclamative
4. Exerciţii aplicative – fişă de lucru
5. Lectură: Ce te legeni? de Mihai Eminescu
5 V PLANTELE DIN 1. Textul literar 5+1
JURUL 2. Organizarea textului
NOSTRU 3. Componentele comunicării dialogite
4. Lectură: Somnoroase păsărele de Mihai Eminescu
6 VI LUMEA 1. Linia de dialog – iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog 5+1
NECUVÂNTĂT 2. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin consoana m înainte de b
OARELOR sau p
4. Lectură: Iepurele şi broasca ţestoasă după Lev Tolstoi
7 VII POVESTEA 1. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin ie, ea, ia 5+1
ANIMALELOR 2. Exerciţii recapitulative
3. Lectură: Cămila şi girafa
8 VIII ANIMALELE 1. Două puncte 5+1
DIN JURUL 2. Virgula
NOSTRU 3. Textul literar narativ – titlul, autorul, textul
5. Lectură: Motanul cu zurgălăi de Lev Tolstoi
9 IX LUMEA 1. Cuvântul – despărţirea cuvintelor în silabe la capăt de rând 5+1
APELOR 2. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin oa, ua, uă
3. Recunoaşterea personajelor
5. Lectură: Mărinimie de Emil Gârleanu
10 X STELUŢE DE 1. Formularea de întrebări şi răspunsuri (I) 5+1
GHEAŢĂ 2. Povestirea orală a unui text narativ
3. Punctuaţia – actualizare (I)
53
4. Lectură: Iarna pe uliţă de George Coșbuc
11 XI CĂLĂTORIA 1. Textul literar liric – strofa, versul 5+1
APEI 2. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â, î
3. Scrierea cuvintelor care conţin ie, ea, ia, ua, oa, uă – actualizare
5. Lectură: Iarna pe uliţă de George Coșbuc
12 XII ŢINUTURI 1. Aşezarea textului scris de mână în pagină – copierea, transcrierea 5+1
ÎNDEPĂRTATE 2. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin litera x
3. Identificarea unui obiect, a unei persoane, a unui loc
5. Lectură: Pinul singuratic după Alexandru Mitru
13 XIII REGATUL DE 1. Felicitarea 5+1
GHEAȚĂ - 2. Exerciţii recapitulative
MAGIA 3. Lectură: Șezătoare literară
SĂRBĂTORILO
R DE IARNĂ
14 XIV MEDII DE 1. Textul literar – actualizare 5+1
VIAȚĂ 2. Scrierea funcţională – biletul de informare
3. Introducerea cuvintelor noi în vocabularul propriu
5. Lectură: Zăpada şi ghiocelul-legendă
15 XV MĂNÂNC 1. Scrierea imaginativă – alcătuirea unor texte după imagini(I) 5+1
SĂNĂTOS, 2. Alineatul
CRESC 3. Scrierea corectă a cuvintelor care conțin literele â, î, x – actualizare
SĂNĂTOS! 4. Lectură: Povestea unui om leneş de Ion Creangă
16 XVI UN MEDIU 1. Exerciţii recapitulative – sunet, silabă, cuvânt 5+1
CURAT, UN 2. Exerciţii recapitulative – propoziţia
CORP 3. Exerciţii recapitulative – textul
SĂNĂTOS! 4. Exerciţii aplicative – fişă de lucru
5. Lectură: Povestea unui om leneş de Ion Creangă
17 XVII ÎN PRAG DE 1. Exerciţii recapitulative 5+1
VACANŢĂ 2. Evaluare sumativă
3. Lectură: Evaluare - Bunica de Ştefan Octavian Iosif
18 XVIII SĂ FIM 1. Poezii despre universul copilăriei 5+1
SĂNĂTOŞI! 2. Formularea de întrebări şi răspunsuri (II)
3. Exprimarea corectă
4. Lectură: Negustorul de mandarine
19 XIX TERRA, 1. Scrierea imaginativă – Alcătuirea unor texte după benzi desenate (I) 5+1
PLANETA 2. Alcătuirea cuvintelor, enunţurilor, textelor scurte
ALBASTRĂ 3. Scrierea corectă a cuvintelor într-un/ într-o
4. Lectură: Vrăjitorul din Oz de Frank Baum
20 XX BUN VENIT, 1. Scrierea imaginativă - Alcătuirea unor texte după un șir de întrebări(I) 5+1
PRIMĂVARĂ! 2. Scrierea corectă a cuvintelor dintr-o/ dintr-un
3. Cuvinte cu înțeles asemănător
4. Exerciții aplicative - fișă de lucru
5. Lectură: Vestitorii primăverii de George Coşbuc
21 XXI CĂLĂTORIND 1. Povestirea orală după imagini 5+1
PRIN ȚARĂ - 2. Scrierea corectă a cuvintelor sau/ s-au
CÂMPIILE 3. Cuvinte cu înţeles opus
4. Exerciţii recapitulative - fişă de lucru
5. Lectură: Vestitorii primăverii de George Coşbuc
22 XXII CĂLĂTORIND 1. Povestirea orală după benzi desenate 5+1
PRIN ȚARĂ - 2. Scrierea corectă a cuvintelor într-un/ într-o, dintr-un/ dintr-o, sau/
DEALURILE s-au – actualizare
3. Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit
54
5. Lectură: Prinţesa şi bobul de mazăre de H. Ch. Andersen
23 XXIII CĂLĂTORIND 1. Povestirea orală după un şir de întrebări 5+1
PRIN ŢARĂ – 2. Scrierea corectă a cuvintelor sa/ s-a
MUNŢII 3. Alcătuirea unor texte după imagini (II
5. Lectură: Prinţesa şi bobul de mazăre de H. Ch. Andersen
24 XXIV PRINTRE 1. Alcătuirea unor texte după benzi desenate (II) 5+1
STELE 2. Punctuaţia – actualizare
3. Lectură: De ce nu se întâlnesc soarele şi luna
XXV ZIUA ŞI 1. Alcătuirea unor texte după un şir de întrebări (II) 5+1
25. NOAPTEA 2. Exerciţii aplicative – Fişă de lucru
3. Lectură: De ce nu se întâlnesc soarele şi luna
26 XXVI SĂRBĂTORIM 1. Despărţirea textului în fragmente 5+1
PAŞTELE 2. Înţelegerea mesajului unui text
3. Scrierea corectă a cuvintelor sau/ s-au, sa/ s-a – actualizare
4. Lectură: La Paști de George Coșbuc
27 XXVII SIMFONIA 1. Scrierea funcţională – Biletul de solicitare 5+1
FLORILOR 2. Descrierea unui obiect, fenomen sau a unei persoane
3. Elemente care pot împiedica o comunicare
4. Exerciţii aplicative – Fişă de lucru
5. Lectură: Trandafirul de Emil Gârleanu
28 XXVIII HARNICI CA 1. Desprinderea învăţăturii unui text 5+1
ALBINELE 2. Scrierea funcţională – Biletul de mulţumire
3. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin vocale duble
4. Poveşti îndrăgite – jocuri de rol
5. Lectură: Ce miros au meseriile de Gianni Rodari
29 XXIX PARTENERI 1. Cartea, ziarul sau revista clasei 5+1
CU 2. Textul nonliterar/ informativ
ELECTRICITAT 3. Să ne exprimăm corect!
EA 4. Dezvoltarea unor enunţuri simple.
5. Lectură: Ce miros au meseriile de Gianni Rodari
30 XXX LUMEA 1. Afişul 5+1
SUNETELOR 2. Exprimarea părerii proprii
3. Reguli de comunicare eficientă
4. Micul scriitor
5. Lectură: Soldăţelul de plumb de H. Ch. Andersen
31 XXXI BUN VENIT, 1. Personaje preferate 5+1
VARĂ! 2. Exerciții recapitulative
3. Exerciții recapitulative
6. Lectură: Soldăţelul de plumb de H. Ch. Andersen
32 XXXII IATĂ CE ŞTIM! 1. Exerciţii recapitulative 5+1
2. Exerciţii recapitulative
5. Lectură: Ce e mai uşor? de V. Oseeva
33 XXXIII ADUNĂM 1. Exerciții recapitulative 5+1
ROADELE 2. Exerciții recapitulative
5. Test de evaluare finală
6. Lectură: Evaluare - Evocări despre învăţătorul Ion Creangă de Jean
Bart
55
34 XXXIV VINE 1. Unde îți vei petrece vacanța mare? 5+1
VACANȚA 2. Pagină de jurnal (jurnal de lectură)
MARE! 3. Jocuri distractive
4. Lectură: Șezătoare literară
56
CLASA A III-A
PLANIFICARE PE UNITĂȚI DE INVATARE
JOC ȘI MIȘCARE
Săpt Domeniul Tema Conţinuturile Comp Activităţi de învăţare Nr. Resurse

ămân e Ore
a tenţe
MODULUL I
5 septembrie 2022 – 21 octombrie 2022
I Capacitate Jocuri de mișcare 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – cuprinzând variante de 1.2 de locomoție obiecte
motrică mers, cu purtări de 2.1 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi b. procedurale:
Deprinderi de obiecte 2.2 de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor demonstraţia, exerciţiul,
lucru în obiecte, în cadrul unui grup jocul
echipă - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, c. forme de organizare a
desfășurate între echipe, sub formă de întrecere colectivului:
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea frontală, individuală,
activităților de joc și mișcare evaluare orală
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
II Capacitate Jocuri de mișcare 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – cuprinzând variante de 1.2 de locomoție obiecte
motrică mers, cu purtări de 2.1 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi b. procedurale:
Deprinderi de obiecte 2.2 de manipulare conversaţia, explicaţia,
57
III Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând 2.1 de locomoție mingi
motrică variante de alergare: 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi b. procedurale:
Deprinderi de - în zig-zag de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea demonstraţia, exerciţiul,
lucru în activităților de joc și mișcare jocul
echipă - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în c. forme de organizare a
activitățile de joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă frontală, individuală,
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) evaluare orală
IV Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând 2.1 de locomoție obiecte, mingi
Deprinderi de - cu ocolire de obstacole de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea demonstraţia, exerciţiul,
lucru în activităților de joc și mișcare jocul
V Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
Deprinderi de - cu trecere peste de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și obstacole - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea demonstraţia, exerciţiul,
activităților de joc și mișcare jocul
58
lucru în - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în c. forme de organizare a
echipă activitățile de joc și mișcare colectivului:
VI Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
Deprinderi de - cu transport și punere 2.2 de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și de obiecte -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor demonstraţia, exerciţiul,
VII Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând 2.1 de locomoție coarda
motrică variante de sărituri cu 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi b. procedurale:
Deprinderi de desprindere de pe un de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și picior și de pe ambele - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea demonstraţia, exerciţiul,
lucru în picioare; cu coardă activităților de joc și mișcare jocul
MODULUL II
59
31 octombrie 2022 – 22 decembrie 2022
VIII Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând 2.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi coarda
motrică variante de sărituri cu 2.2 de locomoție b. procedurale:
Deprinderi de desprindere de pe un - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi conversaţia, explicaţia,
comunicare și picior și de pe ambele de manipulare demonstraţia, exerciţiul,
lucru în picioare; cu coardă - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea jocul
echipă activităților de joc și mișcare c. forme de organizare a
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în colectivului:
activitățile de joc și mișcare frontală, individuală,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă evaluare orală
IX Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
motrică variante de aruncare și 2.1 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi b. procedurale:
Deprinderi de prindere: 2.2 de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și - aruncare lansată cu două -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor demonstraţia, exerciţiul,
lucru în mâini înainte, în sus și pe obiecte, în cadrul unui grup jocul
echipă deasupra capului - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, c. forme de organizare a
X Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
comunicare și - prindere cu o mână prin -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor demonstraţia, exerciţiul,
lucru în apucare obiecte, în cadrul unui grup jocul
60
XI Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
comunicare și - aruncare azvârlită la -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor demonstraţia, exerciţiul,
lucru în distanță și la țintă obiecte, în cadrul unui grup jocul
XII Capacitate Jocuri de mișcare, 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – trasee aplicative și 1.2 de locomoție obiecte, mingi
motrică ștafete cuprinzând 2.1 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi b. procedurale:
Deprinderi de deprinderi motrice 2.2 de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și complexe (utilitar- -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor demonstraţia, exerciţiul,
lucru în aplicative): obiecte, în cadrul unui grup jocul
echipă - tracțiune-împingere - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, c. forme de organizare a
61
XIII Capacitate Jocuri de mișcare, 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – trasee aplicative și 2.1 de locomoție scări fixe
Deprinderi de deprinderi motrice de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și complexe (utilitar- - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea demonstraţia, exerciţiul,
lucru în aplicative): activităților de joc și mișcare jocul
echipă - cățărare-coborâre - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în c. forme de organizare a
XIV Capacitate Jocuri de mișcare, 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – trasee aplicative și 2.1 de locomoție obiecte, mingi
Deprinderi de deprinderi motrice de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și complexe (utilitar- - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea demonstraţia, exerciţiul,
lucru în aplicative): activităților de joc și mișcare jocul
echipă - tracțiune - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în c. forme de organizare a
XV Capacitate RECAPITULARE 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – 1.2 de locomoție obiecte, mingi, corda
motrică 2.1 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi b. procedurale:
Deprinderi de 2.2 de manipulare conversaţia, explicaţia,
62
MODULUL III
9 ianuarie 2023 – 3/10/17 februarie 2023
XVI Capacitate EVALUARE 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – 1.2 de locomoție obiecte, mingi, coarda
motrică 2.1 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi b. procedurale:
Deprinderi de 2.2 de manipulare conversaţia, explicaţia,
XVII Capacitate - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea 1 a. materiale:
psiho – activităților de joc și mișcare obiecte, mingi, coarda
motrică - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în b. procedurale:
Deprinderi de activitățile de joc și mișcare conversaţia, explicaţia,
comunicare și -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă demonstraţia, exerciţiul,
lucru în (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) jocul
echipă - participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor c. forme de organizare a
- felicitarea coechipierilor/adversarilor colectivului:
- autoanaliza randamentului propriu frontală, individuală,
- analiza randamentului echipelor evaluare orală
XVIII Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale: scări fixe
psiho – ștafete vizând 2.1 de locomoție b. procedurale:
motrică dezvoltarea calităților 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi conversaţia, explicaţia,
motrice: de manipulare
63
Deprinderi de - viteza de deplasare în - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și relație cu un partener activităților de joc și mișcare jocul
XIX Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale: scări fixe
Deprinderi de motrice: de manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și - forță dinamică a - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea jocul
lucru în trunchiului și activităților de joc și mișcare c. forme de organizare a
echipă abdomenului - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în colectivului:
XX Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
Deprinderi de motrice: de manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și - rezistența generală - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea jocul
lucru în activităților de joc și mișcare c. forme de organizare a
echipă - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în colectivului:
MODULUL IV
13/20/27 februarie 2023 – 6 aprilie 2023
64
XXI Capacitate Jocuri pentru orientare 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
psiho – spațio - temporală: 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare b. procedurale:
motrică - repere statice, 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu conversaţia, explicaţia,
Deprinderi de dinamice - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și activităților de joc și mișcare jocul
XXII Capacitate Jocuri pentru orientare 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
psiho – spațio - temporală: 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri, laptopul,
motrică - ritm 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
Deprinderi de - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea conversaţia, explicaţia,
comunicare și activităților de joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
lucru în - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în jocul
echipă activitățile de joc și mișcare c. forme de organizare a
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă colectivului:
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) frontală, individuală,
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor evaluare orală
XXIII Stil de viață Jocuri de mișcare 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ pentru dezvoltarea 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi, scări fxe
Deprinderi de funcțiilor cardiace și 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
comunicare și respiratorii - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea conversaţia, explicaţia,
lucru în activităților de joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
echipă - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în jocul
activitățile de joc și mișcare c. forme de organizare a
XXIV Stil de viață Jocuri de mișcare 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ pentru dezvoltarea 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi, scări fxe
Deprinderi de funcțiilor cardiace și 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
comunicare și respiratorii conversaţia, explicaţia,
65
lucru în demonstraţia, exerciţiul,
echipă jocul
c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XXV Stil de viață Jocuri de mișcare 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ desfășurate în diferite 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
Deprinderi de anotimpuri, în aer liber 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
comunicare și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea conversaţia, explicaţia,
XXVI Stil de viață Jocuri de mișcare 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ desfășurate în diferite 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
Deprinderi de anotimpuri, în aer liber 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
comunicare și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea conversaţia, explicaţia,
MODULUL V
19 aprilie 2023 – 16 iunie 2023
XXVII Stil de viață Jocuri de mișcare 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ constituite spontan, în 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,b.
Deprinderi de timpul liber, incluzând 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu procedurale: conversaţia,
comunicare și întrecerea între grupuri - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea explicaţia, demonstraţia,
lucru în activităților de joc și mișcare exerciţiul, jocul
66
XXVII Stil de viață Jocuri de mișcare 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
I activ constituite spontan, în 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
Deprinderi de timpul liber, incluzând 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
comunicare și întrecerea între grupuri - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea conversaţia, explicaţia,
XXIX Stil de viață Jocuri de mișcare 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ pentru timpul liber 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
Deprinderi de desfășurate în excursii, 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
comunicare și tabere, drumeții - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea conversaţia, explicaţia,
XXX Stil de viață Jocuri de mișcare 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ pentru timpul liber 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
Deprinderi de desfășurate în excursii, 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
comunicare și tabere, drumeții - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea conversaţia, explicaţia,
67
XXXI Stil de viață Ofertele școlilor și 1.3 -participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ comunităților locale de 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri, laptopul,
Deprinderi de practicare a activităților 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu obiecte, mingi,
comunicare și fizice (concursuri - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea b. procedurale:
lucru în școlare – în școală, activităților de joc și mișcare conversaţia, explicaţia,
echipă între școli; centre - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în demonstraţia, exerciţiul,
locale de inițiere în activitățile de joc și mișcare jocul
diferite sporturi, serbări -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă c. forme de organizare a
sportive) (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) colectivului:
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor frontală, individuală,
- felicitarea coechipierilor/adversarilor evaluare orală
XXXII Stil de viață Activități turistice 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri, laptopul,
Deprinderi de 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu obiecte, mingi,
comunicare și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea b. procedurale:
lucru în activităților de joc și mișcare conversaţia, explicaţia,
echipă - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în demonstraţia, exerciţiul,
activitățile de joc și mișcare jocul
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă c. forme de organizare a
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) colectivului:
XXXII Stil de viață RECAPITULARE 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
I activ 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri, laptopul,
XXXI Stil de viață 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
V activ 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri, laptopul,
68
69
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5863 /28.12.2017
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
Programa şcolară
pentru disciplina opţională
PREGĂTIŢI PENTRU VIAŢĂ.

EDUCAŢIE PENTRU VIAŢĂ ŞI COMUNITATE
Clasa pregătitoare – clasa a IV-a
Bucureşti, 2017
Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate – Clasa pregătitoare – clasa a IV-a 1
Notă de prezentare
Programa şcolară pentru disciplina opţională Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi
comunitate reprezintă o ofertă pentru curriculumul la decizia şcolii, clasa pregătitoare – clasa a IV-a.
Disciplina are un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata fiecărui an şcolar. Având un pronunţat
caracter integrat, această disciplină de studiu poate fi abordată ca disciplină opţională în aria curriculară
Om şi societate sau în aria curriculară Consiliere şi orientare.
Programa şcolară pentru disciplina şcolară Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi
comunitate are la bază un set de valori cu rol de sprijin al elevilor pentru pregătirea şi confruntarea cu
provocările vieţii. În acest sens, programa este centrată pe consolidarea responsabilităţii şi a interacţiunii
sociale sănătoase, în comunităţi variate –familie, şcoală, grup de prieteni, comunitate locală, alte contexte
familiare.
Această disciplină opţională promovează o viziune integrată asupra fiinţei umane, cu accent
explicit pe următoarele aspecte:
- dinamica bio-comportamentală: identitate, conştientizare corporală, autocontrol corporal,
aptitudini, obiceiuri-deprinderi sănătoase, abilităţi de organizare şi autogestionare;
- dinamica psiho-emoţională: dezvoltare psiho-sexuală şi personală, sentimente, emoţii,
impulsuri; autocunoaştere, autoacceptare şi siguranţă, încredere în sine; obiceiuri
comportamentale;
- dinamica spirituală: dezvoltare intelectuală; dezvoltare morală – corectitudine, integrare,
libertate şi responsabilitate, respectul pentru viaţă; dezvoltare spirituală – relaţiile persoanei cu
sine, cu lucrurile, cu ceilalţi; acceptarea propriei vocaţii;
- dinamica relaţională: gestionarea relaţiilor în cadrul familiei, al grupului de prieteni, în
comunitate/societate, în alte categorii de relaţii.
Astfel, programa propusă pune accent pe dezvoltarea caracterului, prin consolidarea
responsabilităţii şi interacţiunii sociale sănătoase, ajută elevii să înţeleagă stadiile de dezvoltare fizică,
emoţională şi intelectuală şi integrează discutarea noţiunilor de sexualitate treptat, adecvat vârstei.
Oferta curriculară a disciplinei Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate este
corelată cu:
• profilul de formare al absolventului de învăţământ primar
Această disciplină propune o ofertă curriculară cu relevanţă crescută pentru profilul de formare al
absolventului de învăţământ primar, care este construit pe baza descriptivului nivelului elementar de
deţinere a competenţelor cheie europene (cf. Repere pentru proiectarea şi actualizarea curriculumului
naţional. Document de politici educaţionale). În acest context, disciplina contribuie la susţinerea
următoarelor competenţe din profilul de formare, subsumate competenţelor cheie: manifestarea
interesului pentru o viaţă sănătoasă şi pentru păstrarea unui mediu curat; aplicarea unor reguli
elementare de igienă personală şi de comportament responsabil în raport cu mediul (din domeniul
competenţelor matematice şi competenţelor de bază în ştiinţe şi tehnologii); formularea de întrebări
pentru clarificarea unei sarcini de lucru, utilizarea de tehnici, metode simple pentru a învăţa, activa
cunoştinţe anterioare şi înregistra informaţii, concentrarea atenţiei, perseverarea în lucru la o sarcină
până la finalizarea corespunzătoare şi verificarea propriei activităţi (domeniul competenţei a învăţa să
înveţi); manifestarea interesului pentru autocunoaştere, punerea în practică a unor norme elementare de
conduită în contexte cotidiene, asumarea unor roluri şi responsabilităţi prin participarea la acţiuni în
contexte de viaţă din mediul cunoscut (domeniul competenţelor sociale şi civice); manifestarea curiozităţii
în abordarea de sarcini noi şi neobişnuite de învăţare, fără teama de a greşi, asumarea unor sarcini
simple de lucru, care implică hotărâre, angajament în realizarea unor obiective, iniţiativă, creativitate,
cooperare cu ceilalţi (domeniul de competenţe spirit de iniţiativă şi antreprenoriat).
• ofertele curriculare ale celorlalte discipline şcolare din curriculum, care abordează aspecte
relaţionate tematic
Activităţile de stabilire a competenţelor specifice şi de selectare a elementelor de conţinut au avut
la bază consultarea programelor şcolare pentru disciplinele Dezvoltare personală, Educaţie civică,
Religie, Matematică şi explorarea mediului, Ştiinţe ale naturii, din învăţământul primar. Pe de o parte, s-a
urmărit eliminarea suprapunerilor de abordări identice între discipline. Pe de altă parte, s-a avut în vedere
stabilirea de corelaţii, de abordări complementare a unor teme, astfel încât această disciplină opţională să
permită analize şi abordări metodologice cu rol de completare a ofertei disciplinelor şcolare din trunchiul
comun, precum şi reluări ale temelor în vederea integrării acestora într-un tot unitar, cu relevanţă
practică, pentru viaţa de zi cu zi a elevilor.
• modelul de proiectare curriculară a curriculumului naţional românesc
Programa disciplinei opţionale Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate este
elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Structura programei include,
pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:
- competenţe generale;
- competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare;
- conţinuturi;
- sugestii metodologice.
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin
învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în
contexte diverse.
Competenţele generale sunt competenţele dezvoltate prin studiul unei anumite discipline şi care
vizează achiziţiile elevului pe întregul parcurs al studierii respectivei discipline. În cazul disciplinei
Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate, abordate la nivelul învăţământului primar,
competenţele generale sunt centrate pe următoarele aspecte: atitudinea pozitivă faţă de sine şi sănătate;
atitudini şi comportamente de relaţionare în diferite comunităţi şi contexte de viaţă; explorarea diferitelor
elemente din viaţa cotidiană.
Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele
generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de
activităţi de învăţare, care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul formării
competenţelor elevilor.
Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care
integrează strategii didactice variate şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cu prioritate,
programa şcolară propune activităţi de învăţare care încurajează plasarea elevului în situaţii diferite de
învăţare, cu rol de analiză a situaţiilor de viaţă şi de reflecţie personală asupra lor. Cadrul didactic are
libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le
completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete
de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării
unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Conţinuturile învăţării sunt organizate pe domenii şi reprezintă achiziţii de bază, mijloace
informaţionale prin care se urmăreşte formarea competenţelor la elevi.
La nivelul clasei pregătitoare, a clasei I şi a clasei a II-a, domeniile de conţinut sunt următoarele:
Fiinţa umană şi mediul înconjurător; Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos; Dezvoltare emoţională,
morală şi socială; Familie şi comunitate. La nivelul clasei a III-a şi clasei a IV-a sunt abordate numai
ultimele două domenii de conţinuturi.
Sugestiile metodologice includ recomandări referitoare la: proiectarea didactică; strategiile
didactice propuse profesorilor care aleg să predea această disciplină de studiu; aspecte de abordare a
conţinuturilor şi elemente de evaluare.
Concepţia acestei programe şcolare beneficiază de cel puţin trei orientări care caracterizează
evoluţia actuală a sistemelor educaţionale: centrarea pe elev; abordarea integrată a curriculumului;
expansiunea competenţelor transversale.
- centrarea pe elev – gândită nu de puţine ori simplificator, raportată fie numai la interesele,
nevoile şi aptitudinile elevului, fie numai la utilizarea unor strategii exploratorii de
autocunoaştere şi autocontrol – propune un ansamblu de aspecte abordate unitar în cadrul
acestei programe şcolare;
- abordarea integrată a curriculumului – deşi această disciplină se situează convenţional în ariile
curriculare Om şi societate şi Consiliere şi orientare, prin conţinutul intrinsec şi temele propuse,
acoperă în fapt o arie crosscurriculară largă;
- competentele asociate disciplinei sunt, în esenţă, competenţe transversale (life-skills, soft
skills); acestea acoperă variate tipuri de competenţe din sfera socială, a dezvoltării personale şi
din aria metodologic-exploratorie.
Programa şcolară este astfel concepută, încât să încurajeze creativitatea didactică şi adecvarea
demersurilor didactice la sistemul de nevoi şi interese ale elevilor, la nivelul lor de vârstă şi la
particularităţile acestora, precum şi ale comunităţii educaţionale.
Competenţe generale
1. Manifestarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de

mediul înconjurător
2. Identificarea unor norme de relaţionare dezirabile în contexte de

viaţă familiare
3. Aplicarea unor comportamente adecvate, din perspectiva

sănătăţii şi a vieţii de familie
CLASA pregătitoare
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Manifestarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de mediul înconjurător
Clasa pregătitoare
1.1. Identificarea aspectelor care caracterizează identitatea fizică şi personală
- Jocuri şi cântece de prezentare a numelui şi prenumelui: „Avem fiecare un prenume şi un nume de
familie”, „Care este prenumele/numele tău?”
- Exerciţii de vizualizare în oglindă a elementelor corporale: „Acum văd, acum nu”, „Acesta este corpul
meu”
- Exerciţii de identificare a asemănărilor şi deosebirilor dintre sine şi ceilalţi: „Ce îmi place, ce nu-mi
place”, „Avem preferinţe asemănătoare/diferite”, „Fetele/băieţii preferă anumite jocuri”
1.2. Explorarea rolului mediului fizic înconjurător în viaţa oamenilor

- Jocuri de conştientizare a rolului mediului fizic înconjurător în viaţa oamenilor: „Lumea mea”, „De ce
avem nevoie pentru a trăi”
- Discuţii în grup despre mediul înconjurător, pe baza unor poveşti, poezii şi cântece: „Pot să mă joc,
să dansez, să cânt”, „Vorbim, cântăm, dansăm”
- Crearea unor poveşti sau a unor obiecte simple, prin modelaj din plastilină sau din lut: „Inventăm
poveşti”, „Citim, gândim, confecţionăm lucruri, râdem, visăm, avem sentimente”, „Ce putem face”
2. Identificarea unor norme de relaţionare dezirabile în contexte de viaţă familiare
Clasa pregătitoare
2.1. Identificarea unor norme simple de comportament în comunităţile de apartenenţă: familie,
clasă
- Discutarea unor norme de comportament în contexte de viaţă familiare, pe baza unor poveşti, poezii,
fotografii
- Jocuri de exersare a respectului faţă de alte persoane (părinţi, bunici, profesori, colegi, alte persoane
cunoscute)
- Activităţi practice de menţinere a curăţeniei în sala de clasă şi în şcoală: „Nu arunc resturi în sala de
clasă/curtea şcolii” ; „Am grijă de plantele din sala de clasă”; „Îmi ajut colegii în menţinerea curăţeniei
în sala de clasă ”
2.2. Recunoaşterea propriilor emoţii şi sentimente manifestate în relaţionarea cu persoane din

contexte de viaţă familiare
- Jocuri de exprimare a sentimentelor, în contexte familiare de viaţă, pornind de la imagini, fotografii
- Identificarea unor emoţii, pornind de la audierea unor poezii, poveşti, povestiri sau de vizionarea
unor imagini, filmuleţe
- Exerciţii de recunoaştere sau de exprimare a diferitelor emoţii prin mimică şi gestică
3. Aplicarea unor comportamente adecvate, din perspectiva sănătăţii şi a vieţii de

familie
Clasa pregătitoare
3.1. Evidenţierea locului unui copil în cadrul propriei familii
- Dialog pe tema familiei (de exemplu, ce înseamnă familia, cine sunt membrii acesteia), pornind de la
experienţa propriei familii
- Exerciţii de identificare a unor asemănări fizice cu propriii părinţi sau fraţi/surori (ex. culoarea ochilor,
culoarea părului)
- Crearea unor povestiri pe tema iubirii părinţilor faţă de copii şi a copiilor faţă de părinţi (ex. „Mama,
tata mă iubesc”, „O iubesc pe mama, îl iubesc pe tata”), pornind de la o fotografie cu membri ai
propriei familii
Clasa pregătitoare
- Invitarea în clasă a unor mame şi taţi pentru a povesti despre rolul copiilor in viaţa unei familii
3.2. Recunoaşterea aspectelor care caracterizează starea de sănătate personală şi îngrijirea

propriului corp
- Joc de rol pe tema vizitei la medic
- Dialog pe tema rutinelor zilnice de igienă personală şi a importanţei acestora pentru sănătatea
personală
- Exerciţii de aplicare a unor reguli de igienă personală (ex. spălatul dinţilor, spălatul mâinilor, suflatul
nasului), pornind de la ideea dobândirii autonomiei personale în grija faţă de propria sănătate
- Dialog cu colegii pe tema sportului sau a activităţilor fizice preferate
Conţinuturi
Domenii de conţinut Conţinuturi
Fiinţa umană şi mediul • Omul şi mediul înconjurător. Elemente importante pentru viaţa
înconjurător omului (soare, aer, apă, pământ)
• Caracteristici ale fiinţei umane: capacitatea de a gândi, de a
înţelege, de a vorbi, de a crea. Manifestări ale sentimentelor
• Responsabilitatea oamenilor faţă de natură. Norme de
comportament în contexte de viaţă curente (familie, şcoală)
Autocunoaştere şi stil de • Identitatea personală: importanţa prenumelui şi numelui; diferenţa

viaţă sănătos dintre prenume şi numele de familie
• Asemănări şi diferenţe între un copil şi colegii lui: trăsături fizice,
preferinţe, comportamente
• Sănătatea, curăţenia, igiena personală. Examene medicale curente
sau obligatorii
Dezvoltare emoţională, • Părinţii. Membrii familiei

morală şi socială; familie şi • Relaţiile de afecţiune în familie. Familia ca expresie a iubirii. Copilul
comunitate ca manifestare a iubirii părinţilor
• Părinţii sunt cei care îngrijesc copilul în primii ani de viaţă
• Acţiuni prin care se manifestă iubirea părinţilor faţă de copil
• Acţiuni prin care se manifestă iubirea copilului faţă de părinţi
CLASA I
Clasa I
1.1. Prezentarea propriei persoane, prin raportare la comunităţile din care face parte: familie,
clasă, grup de prieteni
- Crearea unor poveşti care prezintă experienţe ale elevilor în cadrul familiei, clasei, grupului de
prieteni cu ajutorul unor personaje imaginare
- Joc de rol cu tema organizării unei petreceri, a unui picnic sau a unui joc pentru un membru al
familiei, coleg de clasă, prieten
- Discuţii în grup despre spiritul de echipă în clasa de elevi/familie, pornind de la mesajul unor poveşti,
povestiri, poezii
- Realizarea unui proiect al clasei de elevi: „Grădina de flori/legume”, „Cum putem îmbunătăţi
atmosfera din clasă/şcoală”, „Ce activităţi noi am putea face împreună la şcoală/în familie”
1.2. Prezentarea modalităţilor de manifestare a respectului pentru mediul fizic înconjurător

- Identificarea şi discutarea unor situaţii din comunitate/din ziarele locale despre situaţii în care au fost
încălcate regulile care ar trebui respectate în cadrul comunităţii (ex. accidente, poluare)
- Jocuri de rol pe tema unor situaţii de încălcare a regulilor ce ţin de protejarea mediului înconjurător
- Discuţii în grupuri mici, pe baza unor cazuri concrete, cu rol de identificare de către elevi a unor
soluţii pentru protejarea mediului înconjurător
Clasa I
2.1. Stabilirea unor reguli de relaţionare adecvată cu ceilalţi, în mediul social apropiat: clasă,
şcoală, localitate natală
- Prezentarea unei experienţe personale: „Prima mea zi de şcoală”, „Ziua mea de naştere”, „M-am
împrietenit cu...”
- Discutarea unor povestiri pentru exprimarea opiniilor despre unele situaţii de viaţă: „Cum s-a
comportat personajul...?”
- Exerciţii de evidenţiere a regulilor de comportament în relaţionarea cu ceilalţi: „Vreau să învăţ să fiu
politicos”, „Învăţăm să ne purtăm”, „Învăţăm să fim buni”
- Discutarea unor liste de reguli care trebuie respectate în cadrul clasei, grupului de prieteni
- Alcătuirea în grup a unor liste cu „cuvinte de aur”/„cuvinte magice” care trebuie utilizate în
relaţionarea cu ceilalţi (ex. „mulţumesc”, „te rog”, „cu plăcere” etc.)
2.2. Identificarea unor sentimente de bază manifestate în viaţa personală şi a celor din jur
- Jocuri de mimă prin utilizarea unor imagini care prezintă emoţii şi sentimente (bucurie, tristeţe,
încredere, neîncredere, teamă )
- Discutarea modului în care personajele din poveşti, povestiri, fabule resimt sau îşi manifestă o serie
de emoţii şi sentimente (bucurie, tristeţe, teamă etc.)
- Exerciţii de dialog pe teme variate (ex. „Am primit o bicicletă de ziua mea”, „Am găsit un pisoi rănit”,
„Am câştigat întrecerea”), care să accentueze sentimentele personale legate de situaţia analizată:
„Cum mă simt? Ce anume simt?”
- Descrierea emoţiilor personale trăite în jocurile preferate
familie
Clasa I
3.1. Identificarea elementelor definitorii ale unei familii, pornind de la exemple concrete
- Discuţii despre membrii propriei familii, cu rol de identificare a diferitelor grade de rudenie (ex. părinţi,
bunici, fraţi şi surori, unchi şi mătuşi, verişori)
- Realizarea de desene pe tema „Familia mea”
- Audierea de poveşti pe tema comportamentelor adecvate în familie (ex. iubirea, respectul faţă de
celălalt, cooperarea şi împărţirea lucrurilor comune, ajutorul reciproc)
- Realizarea de scurte relatări privind rolul personal în propria familie
3.2. Prezentarea unor reguli de îngrijire şi păstrare a propriei sănătăţi

- Pregătirea în clasă a unor gustări sănătoase (ex. o salată de legume sau de fructe, un suc de către
copii sau împreună cu unii părinţi
- Dialog pe tema regulilor de comportament la masă, pornind de la povestiri personale sau de la un
joc de rol
- Jocuri de rol pe tema regulilor legate de propria sănătate: reguli pentru evitarea îmbolnăvirilor (ex.
spălatul pe mâini, spălatul corpului), reguli necesar de respectat atunci când apar îmbolnăviri
frecvente în rândul copiilor, reguli de evitare a accidentelor (ex. utilizarea obiectelor tăioase,
utilizarea centurii de siguranţă în maşină)
Conţinuturi
Fiinţa umană şi mediul • Eu şi natura. Grija faţă de mediul înconjurător – importanţă;
înconjurător modalităţi de manifestare
• Diferenţele de timp şi anotimp, zi şi noapte. Cum percep eu
trecerea timpului
• Caracteristici ale oamenilor. Caracteristici ale animalelor şi ale
plantelor. Diferenţele dintre oameni, animale şi plante
Autocunoaştere şi stil de • Sănătatea ca drept şi ca îndatorire: reguli de îngrijire şi păstrare a

viaţă sănătos sănătăţii. Ce mănânc, cum mă îmbrac, cum îmi petrec timpul liber
• Sentimente şi dorinţe. Frustrare şi autocontrol
• Compasiune. Empatie. Grija faţă de ceilalţi. Asumarea greşelilor
Dezvoltare emoţională, • Eu şi familia mea: membrii familiei; interacţiune sănătoasă în familie.
morală şi socială; familie şi Ce pot învăţa de la părinţi, bunici, unchi, mătuşi
comunitate • Şcoala, o nouă comunitate asemănătoare familiei
• Prietenia, comuniune cu altă persoană, bazată pe afinităţi şi acţiuni
comune
• Politeţea ca expresie a amabilităţii şi a respectului faţă de ceilalţi
• Regulile de bază ale convieţuirii sociale. Colaborarea, folosirea de
lucruri în comun
• Responsabilităţi specifice vârstei. Spirit de echipă
CLASA a II-a
Clasa a II-a
1.1. Explorarea modalităţilor de exprimare a unor drepturi şi îndatoriri ale copilului, în diferite
contexte de viaţă cotidiană
- Analizarea unor fişe cu imagini care ilustrează drepturi şi îndatoriri ale copilului în diferite contexte
(ex. şcoală, familie) sau referitoare la diferite aspecte de viaţă (ex. sănătate)
- Selectarea unor imagini din ziare şi reviste care ilustrează încălcarea unor drepturi ale copilului şi
discutarea acestora în grupuri mici
- Identificarea unor cazuri în care unii copii se confruntă cu încălcarea drepturilor şi propunerea unor
soluţii
- Realizarea unui desen/redactarea unui text care să conţină argumente pe tema drepturilor şi
îndatoririlor copilului
- Povestirea unor situaţii concrete din viaţa copilului, însoţită de analiza semnificaţiilor şi a concluziilor
şi lecţiilor învăţate
1.2. Identificarea unor aspecte care ilustrează relaţia dintre mediul fizic şi mediul social
- Ilustrarea unor moduri de participare a elevilor la soluţionarea unor probleme legate de viaţa lor
- Utilizarea unor exemple – prezentate în povestiri, în desene animate familiare elevilor sau din viaţa
reală – pentru ilustrarea faptului că elementele din natură (animale şi plante) conlucrează
- Exerciţii de observare a diferitelor aspecte din natură şi a modalităţilor de relaţionare dintre acestea
şi mediul social
Clasa a II-a
2.1. Recunoaşterea unor reguli ce ţin de spiritul de echipă, în grupurile de apartenenţă: familie,
clasă, şcoală, grup de prieteni
- Discutarea unor imagini care exprimă sentimente care încurajează munca în echipă, respectarea
regulilor în cadrul unui joc
- Ilustrarea beneficiilor sportului la nivel personal prin texte scrise, desene, colaje, cuvinte încrucişate
- Studii de caz: „Pot să învăţ din greşeli”, „Cum pot depăşi o problemă”
- Supa de cuvinte: „Calităţile unui bun atlet”
- Organizarea unei expoziţii cu desene, postere, texte despre beneficiile corectitudinii şi
cooperării/despre efectele negative ale înşelăciunii şi competiţiei extreme în cadrul unui joc sau al
unui sport
2.2. Explorarea unor modalităţi de abordare şi depăşire a unor situaţii dificile manifestate în
situaţii de viaţă cotidiană
- Exersarea unor strategii de abordare prin joc a situaţiilor negative/frustrante
- Analizarea unor studii de caz: „Eşecurile ca sursă de învăţare”, „Transformarea limitelor în puncte
tari”, „Cum poate fi utilizată munca în echipă în diferite situaţii de viaţă”, „Care sunt caracteristicile
unei echipe care lucrează bine?”
- Exerciţii de autoreflecţie/autoevaluare: „Viaţa de elev”, „Cum ne simţim atunci când facem greşeli”,
„Cum transformăm defectele în aspecte pozitive”, „Trei calităţi ale unui învingător”, „Spiritul de echipă
în activităţile desfăşurate în familie”
- Joc de rol pe tema „Caracteristici care pot conduce o echipă la succes/eşec”
- Brainstorming – expresii pozitive: „Da, pot să fac acest lucru”, „Cel mai important este să încerci”
familie
Clasa a II-a
3.1. Prezentarea unor roluri şi reguli de convieţuire într-o familie
- Discuţii pe tema activităţilor favorite/mai puţin favorite pe care copilul le face în familie
- Audierea unor povestiri (din istorie, din literatura pentru copii) despre rolul regulilor şi al
responsabilităţilor în familie
- Analizarea unor cazuri de nerespectare a regulilor de relaţionare într-o familie
- Participarea la contexte de petrecere a timpului liber cu colegii, la care sunt invitaţi şi părinţii (ex. un
picnic, o şezătoare, un joc, o petrecere)
3.2. Analizarea unor obiceiuri din viaţa cotidiană, pozitive şi negative din perspectiva sănătăţii
- Exerciţii de analiză a rolului sportului în viaţa copiilor, pornind de la experienţa personală a copiilor
- Analizarea unui exemplu de sportiv faimos la nivelul comunităţii/la nivel naţional sau internaţional,
cunoscut de copii, care să evidenţieze importanţa practicării unui sport
- Realizarea unor desene, texte scurte care să evidenţieze importanţa sănătăţii şi a sportului în viaţa
omului
Conţinuturi
Fiinţa umană şi mediul • Natura – un întreg format din părţi interdependente. Ipostaze ale
înconjurător mediului natural şi ale mediului social
• Ce am moştenit şi ce am învăţat de la părinţi. Cum ne putem folosi
potenţialul pentru a ne dezvolta
Autocunoaştere şi stil de • Autocunoaştere şi încredere în sine

viaţă sănătos • Atitudini pozitive în faţa succesului şi în faţa eşecului. Altruism,
generozitate, obiectivitate
• Sănătatea ca drept şi îndatorire: obiceiuri sănătoase în viaţa
personală
Dezvoltare emoţională, • Importanţa regulilor în viaţă

morală şi socială; familie şi • Familia – cea mai importantă echipă. Rolurile în familie
comunitate • Şcoala, clasa de elevi – ca o echipă. Avantaje şi responsabilităţi ce
derivă din apartenenţa la o şcoală, la o clasă de elevi
• Comunitatea – ca o echipă. Interacţiunea cu diverşi factori din
comunitate: primăria, biserica, poliţia, biblioteca etc.
• Rolul sportului. Oameni, jocuri şi sporturi. Regulile jocului. Roluri în
echipă. Spiritul de echipă. Importanţa şi caracteristicile
antrenamentului pentru atingerea obiectivelor
•
CLASA a III-a
Clasa a III-a
1.1. Explorarea unor caracteristici personale, din perspectiva propriei dezvoltări fizice şi psihice
- Identificarea unui erou/a unei eroine din poveşti/povestiri sau din viaţa reală şi a unei maxime a
acestuia/acesteia cu importanţă pentru elevi; consemnarea, în jurnalul personal, a activităţilor zilnice
îndeplinite conform îndemnului eroului/ eroinei preferate
- Discuţii în grupuri mici pe baza unor poveşti, povestiri, poezii despre prietenie, spirit de echipă
- Exerciţii de identificare a criteriilor personale care stau la baza alegerii prietenilor, pornind de la o
grilă dată
- Organizarea de jocuri/dialoguri/dezbateri despre hobby-ul, muzica, sportul preferate
1.2. Identificarea unor aspecte caracteristice comunităţii, pornind de la experienţe personale

- Discutarea în grupuri mici despre îndatoririle şi regulile care trebuie îndeplinite/respectate acasă/la
şcoală/în comunitate
- Jocuri de rol pentru exprimarea modului în care elevii se adaptează într-o situaţie nouă în cadrul
comunităţii
- Brainstorming/discutarea şi propunerea a 5 modalităţi care pot contribui la înfrumuseţarea unui parc,
a şcolii, a sălii de clasă, a casei etc.
Clasa a III-a
2.1. Identificarea unor modalităţi de cooperare în cadrul unei comunităţi
- Vizionarea şi discutarea unor filme care descriu familii/comunităţi care trec împreună prin situaţii de
criză şi modalităţile de rezolvare a acestora
- Brainstorming: „Ce aspecte discutăm în familie?”, „Cum putem ajuta atunci când cineva din familie/
comunitate are o problemă?”, „Cum putem ajuta la treburile zilnice din familie?”
- Exerciţii metaforice: „Ce obiecte exprimă cel mai bine ideea de acasă?”, „Acasă este acolo unde
este inima”, „Ce ai lua cu tine dacă ar trebui să părăseşti casa într-o situaţie de urgenţă (ex.
cutremur)?”
- Exerciţii de identificare a contextelor de cooperare dintre membrii unei familii (ex. „Reţeaua de
sprijin”, „Unchi şi mătuşi”)
2.2 Explorarea rolului cooperării şi întrajutorării în grupurile de apartenenţă

- Discutarea unor poveşti, povestiri, fabule, filme, desene animate care evidenţiază importanţa
cooperării şi întrajutorării umane
- Discutarea unor studii de caz: „De ce este important să contribuim la sarcinile de îngrijire a sălii de
clasă (udarea florilor, ştergerea tablei, menţinerea curăţeniei etc.)”, „Cum ne adaptăm într-o situaţie
nouă (schimbarea oraşului, locuinţei, şcolii etc.)”, „Cum te simţi atunci când cineva nu îşi respectă
promisiunea făcută?”, „Care sunt consecinţele acţiunilor noastre?”
- Exersarea unor comportamente de abordare a unor situaţii noi pe baza maximei: „La Roma poartă-te
ca romanii!”
- Exersarea unor comportamente de generozitate şi întrajutorare (ex. „A face împreună cu colegii de
clasă o pizza/ supă. Ce aduce fiecare?”, „Generozitatea ne face să fim mai bogaţi”)
- Exerciţii de exprimare verbală a recunoştinţei în anumite situaţii de viaţă
familie
Clasa a III-a
3.1. Analizarea unor beneficii şi responsabilităţi în viaţa de familie
- Realizarea unui jurnal săptămânal cu activităţi personale realizate în cadrul propriei familii
- Discuţii despre numele de familie şi rolul acestuia ca element de identitate a unei familii
- Pregătirea unui dar simbolic pentru fiecare membru al familiei (ex. un desen, o insignă, o diplomă) ca
exerciţiu de recunoaştere a rolului acestora în viaţa personală
- Exerciţii de selectare, dintr-o listă dată, a unor lucruri/idei/valori pe care un copil le împarte cu ceilalţi
membri ai familiei
3.2. Sintetizarea unor norme de comportament sănătos, în relaţie cu dezvoltarea personală şi a

celorlalţi
- Discuţii despre reguli de igienă zilnică (ex. spălatul pe dinţi, spălatul corpului, curăţarea hainelor) şi
rolul lor în dezvoltarea personală, dar şi ca expresie a respectului pentru celălalt
- Realizarea unor experimente simple cu relevanţă pentru igiena personală (ex. cum se pătează coaja
unui ou în diferite sucuri, cum apare mucegaiul pe resturi alimentare)
- Povestirea în grup pe tema modalităţilor de petrecere a timpului liber, în scopul identificării unor
obiceiuri de comportament sănătos/nesănătos
- Realizarea unor hărţi/desene/colaje cu cele mai iubite jocuri ale copiilor din clasă/ale părinţilor lor
sau ale altor adulţi
Conţinuturi
Autocunoaştere şi stil de • Sentimente, emoţii şi impulsuri proprii. Efort, autodisciplină şi
viaţă sănătos perseverenţă
• Identitate personală
• Igienă personală. Cum mă îmbrac, ce haine mi se potrivesc
Dezvoltare emoţională, • Identitate de grup: familia, şcoala, clasa, grupul de prieteni. Aspecte
morală şi socială; familie şi caracteristice grupului
comunitate • Familia – prima comunitate din care facem parte. Viaţa de familie:
obiceiuri, beneficii, responsabilităţi. Aspecte ale vieţii de familie şi
ale celei publice, din comunitate
• Deţinerea unor lucruri în posesie şi împărţirea lucrurilor, a timpului
şi a activităţilor cu ceilalţi
• Generozitate, recunoştinţă şi egoism
• Respectarea promisiunilor, onoare şi credibilitate
• Perseverenţă şi corectitudine în viaţa de zi cu zi şi în sport
• Exprimarea recunoştinţei, a iertării şi a scuzelor
CLASA a IV-a
Clasa a IV-a
1.1. Stabilirea de corelaţii între identitatea proprie şi identitatea altor persoane, prin evidenţierea
de asemănări şi deosebiri
- Exersarea empatiei prin identificarea unor emoţii transmise celorlalţi, pornind de la vizionarea unor
imagini cu expresii faciale diverse
- Realizarea unei liste cu cinci calităţi personale şi discutarea acesteia în diadă
- Discutarea în grupuri mici a unor situaţii în care elevii au făcut greşeli şi a modului în care greşelile
proprii şi ale altor persoane au fost recunoscute şi abordate
- Organizarea în clasa de elevi a unor întâlniri de celebrare a succeselor altor persoane care
contribuie, prin munca lor, la dezvoltarea familiei, a comunităţii (ex. părinţi, bunici, rude)
- Analizarea în grup a unor studii de caz despre calităţile unui prieten
1.2. Explorarea diversităţii mediului fizic şi social

- Realizarea unor liste ale lucrurilor inventate de femei şi bărbaţi celebri, pe baza consultării unor
enciclopedii, lucrări de specialitate
- Realizarea unor liste cu obiecte fabricate în diferite ţări, ca urmare a studierii etichetelor acestora
- Alcătuirea unui jurnal pe tema: „O zi fără tehnologie”
- Realizarea în grupuri mici a unor proiecte privind invenţii şi prezentarea rezultatelor obţinute pentru
întreaga clasă de elevi
Clasa a IV-a
2.1. Manifestarea atitudinilor de acceptare a diferenţei, în situaţii variate de relaţionare
- Jocuri de rol care pun în practică exersarea sentimentului de respect a diferenţei, la nivel general
- Identificarea în grupuri mici a diferenţelor şi a complementarităţii fete-băieţi: „Cum colaborează fetele
şi băieţii?”, „Ce activităţi pot să facă fetele fără băieţi şi băieţii fără fete?”
- Documentarea şi elaborarea unor texte scrise: „O femeie faimoasă în istorie/ştiinţă/artă”, „Un bărbat
celebru în istorie/ştiinţă/artă”, „Cupluri celebre în istorie/ştiinţă/ artă”
2.2. Identificarea formelor de manifestare a unor valori umane în modele şi exemple din viaţa
personală şi a grupului
- Identificarea unor valori morale şi estetice în situaţii imaginare sau reale: poveşti, povestiri, fabule,
maxime, studii de caz care prezintă situaţii de viaţă, vizite la muzee de artă
- Realizarea unor texte scrise, desene, colaje pe tema: „Să găsim adevărul, frumosul şi binele în
vecinătatea noastră/în viaţa noastră zilnică”, „Cum să ajut un prieten aflat în dificultate”, „Cum putem
ajuta pe cineva cu ajutorul vorbelor bune, a răbdării şi gesturilor prietenoase”, „Codul onoarei”, „Ce
înseamnă să fii virtuos”
- Rezolvarea unor studii de caz pe tema unor persoane care au spus adevărul/persoane care au minţit
prin omisiune sau tăcere
- Analizarea critică, cu sprijinul profesorului, a unor ştiri din presa scrisă, radio, TV
- Exersarea unor strategii de a refuza presiunea grupului în situaţii în care elevii pot fi constrânşi să
fure, să mintă etc.
familie
Clasa a IV-a
3.1. Identificarea unor roluri ale familiei în plan social
- Discutarea în grup pe tema semnificaţiei căsătoriei, pornind de experienţe personale de asistare la o
ceremonie de căsătorie, de la prezentarea unor fotografii de la căsătoria propriilor părinţi sau de la
imagini date
- Jocuri de rol pe tema relaţiilor dintre diferiţi membri ai familiei (copii şi părinţi, fraţi), care să
evidenţieze importanţa iubirii, a respectului şi a colaborării
- Discutarea în grup a contextelor de celebrare/sărbătorire a unor evenimente în familie
3.2. Evidenţierea consecinţelor unor comportamente asupra sănătăţii personale şi a celorlalţi

- Elaborarea unor scurte texte pe tema păstrării sănătăţii personale şi a responsabilităţii personale în
acest sens
- Pregătirea, în grupuri, a unui program săptămânal de activităţi sănătoase şi monitorizarea lui zilnică
- Analizarea gradului de autonomie proprie în menţinerea sănătăţii personale, pe baza unor indicatori
de comportament sănătos, primiţi sau stabiliţi în grup
- Elaborarea unui buget lunar al unei persoane pentru păstrarea sănătăţii (nevoi, costuri).
Conţinuturi
Autocunoaştere şi stil de • Managementul timpului: obiective de viaţă. Gestionarea timpului
viaţă sănătos petrecut la televizor sau la calculator, în mediul virtual. Prevenirea
unor forme de abuz
• Cum ne hrănim sănătos; conştientizarea obiceiurilor de hrănire
• Băieţi şi fete: asemănări şi diferenţe. Stereotipuri de gen. Drepturi şi
respectul pentru diferenţă
• Femei şi bărbaţi celebri în istorie, cultură, alte domenii; exemple din
viaţa cotidiană
Dezvoltare emoţională, • Diversitate. Unitate în diversitate
morală şi socială; familie şi • Respect pentru potenţialul fiecărei persoane. Acceptarea celuilalt:
comunitate gestionarea greşelilor proprii şi ale altora, aprecierea succesului
altora
• Familia – relaţia dintre bărbat şi femeie: căsătoria, venirea pe lume a
copiilor. Relaţii între fraţi, veri, alte rude apropiate
• Alegerea prietenilor. Adeziunea la un grup: criterii de alegere
• Autoritate şi iniţiativă. Lideri cu iniţiative pozitive/negative
• Integritate. Alegeri morale şi acţiuni
• Frumos, bine, adevăr. Manifestări, situaţii contrare şi consecinţe
• Rolul disciplinei în viaţa personală
Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare, pentru
proiectarea şi derularea activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei,
dar şi cu specificul nevoilor de învăţare ale fiecărui elev/fiecărei clase de elevi.
Programa şcolară Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate constituie un răspuns
la aşteptările elevilor, ale profesorilor şi ale părinţilor ca şcoala să fie cât mai aproape de interesele şi
nevoile copiilor, iar învăţarea să aibă cât mai multă relevanţă pentru viaţă. Prin competenţele vizate şi
prin conţinuturile abordate, programa a urmărit să răspundă următoarelor nevoi ale elevilor:
- nevoia de educaţie pentru gestionarea emoţiilor;
- nevoia de relaţionare eficientă în contexte de viaţă cotidiană: familie, clasă, şcoală, grup de
prieteni, comunitate;
- nevoia de a învăţa gestionarea conflictelor în grupurile de apartenenţă;
- nevoia de educaţie pentru sănătate;
- nevoia de pregătire pentru diferitele momente şi praguri ale vieţii.
O notă aparte a disciplinei opţionale Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate este
dată de contribuţia la dezvoltarea unor abilităţi de viaţă, atitudini şi valori pe care actualii elevi şi viitorii
adulţi să le poată aplica în viaţa de zi cu zi. Abilităţile de viaţă au rolul de a ajuta o persoană pentru a
avea o viaţă de calitate, a menţine relaţii optime cu ceilalţi, a-şi îndeplini scopurile propuse într-o anumită
perioadă a vieţii şi a face faţă diferitelor dificultăţi. Se pune accentul pe dezvoltarea caracterului, a
respectului de sine şi pentru alte persoane şi consolidarea responsabilităţii şi interacţiunii sociale
sănătoase. Elevii sunt sprijiniţi să analizeze caracteristici personale, să respecte munca proprie şi a
altora, posesiunile proprii şi cele comune, să înţeleagă valoarea fair-play-ului şi a efortului personal.
Activităţile de predare-învăţare se pot desfăşura sub formă de poveşti sau pe bază de joc, utilizând cadrul
simbolic oferit de acestea sau cadre simbolice create de cadrul didactic.
Disciplina opţională Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate are un puternic
caracter explorator şi practic-aplicativ, care presupune implicarea activă şi participarea directă a elevilor
la activităţile de învăţare. Elevii exersează abilităţi şi atitudini într-un mediu adecvat de învăţare, devin
responsabili pentru modul în care se implică în jocurile şi activităţile propuse, care pot fi realizate
individual, în perechi/echipă, independent sau facilitate de către cadrul didactic.
Pentru fiecare an de studiu, programul abordează cu prioritate câte o temă majoră,
corespunzătoare etapelor de vârstă pe care le parcurg elevii.
- Clasa pregătitoare – Tema majoră „Să ne cunoaştem pe noi înşine” pune accent pe valori şi
elemente de conţinut care promovează persoana în relaţie cu familia şi natura. Consolidează
imaginea de sine a copilului şi capacitatea fundamentală de recunoaştere a noţiunii de sine
(„eu”), a sentimentelor proprii.
- Clasa I – Tema majoră „Fericiţi şi sănătoşi” abordează elemente de conţinut ce vizează valori şi
emoţii fundamentale, primele virtuţi ce pot fi promovate în familie, precum şi în spaţiul şcolii:
generozitatea, ordinea, sinceritatea, ascultarea, cooperarea şi responsabilitatea.
- Clasa a II-a – Tema majoră „O mare echipă” vizează pregătirea elevului pentru începutul vieţii
sociale, în special prin promovarea valorii comunicării, a colaborării şi a respectării regulilor.
Contextul de abordare este sportul, pornind de la ideea că abilităţile de bază pentru viaţa de zi
cu zi coincid cu cele necesare pentru practicarea unui sport (de exemplu, familia ca o echipă,
clasa ca o echipă).
- Clasa a III-a – Tema majoră „Cooperăm şi dăruim” este abordată din perspectiva valorilor:
respect pentru proprietatea personală şi a celorlalţi, sinceritate, cooperarea şi generozitatea.
Conţinuturile abordate necesită valorificare din perspectiva statutului elevului de membru cu
drepturi depline al unor grupuri în care există relaţii reciproce de împărtăşire/comuniune
(familia, şcoala, vecinii şi comunitatea).
- Clasa a IV-a – Tema majoră „Diferiţi şi complementari” vizează pregătirea elevului pentru
acceptarea diversităţii în grupurile de apartenenţă şi pentru recunoaşterea şi valorificarea
propriilor talente.
Pe lângă temele majore, există unităţi de conţinut asupra cărora se revine de-a lungul anilor de
studiu, progresiv, din perspectiva specificului vârstei elevilor şi a nevoilor lor de cunoaştere şi relaţionare
socială în diferite contexte de viaţă.
Se recomandă ca activităţile de predare-învăţare să fie desfăşurate sub forme şi strategii variate,
cu accent pe punerea în rol a elevilor, ca persoane care se confruntă cu o gamă largă de situaţii de viaţă
şi sunt nevoite să ia decizii tot mai complexe în chestiuni precum: presiunea anturajului, falsele prietenii,
relaţiile de familie, cinstea şi responsabilitatea, lucrul bine făcut, cuvântul dat, relaţiile romantice. Este
valorificată, astfel, o tendinţă actuală în proiectarea învăţării, respectiv gamificarea, întrucât elevii parcurg
împreună diferite situaţii, provocări, iar depăşirea sau rezolvarea situaţiilor conduc la progres în învăţare.
Strategii didactice
Strategiile didactice recomandate sunt cele activ-participative, care stimulează explorarea şi
activitatea independentă a elevilor. Acestea vor fi aplicate într-un climat educaţional adecvat, care să
încurajeze comunicarea eficientă, manifestarea spiritului de cooperare, interacţiunea socială pozitivă,
exersarea unor comportamente morale, dezvoltarea creativităţii. Strategiile didactice vor pune accent pe
construcţia progresivă a cunoaşterii, flexibilitatea abordărilor şi asigurarea unui parcurs diferenţiat,
coerenţă şi abordări inter- şi trans- disciplinare în procesul educaţional.
Abordarea procesului de învăţare în perspectiva prezentei programe se bazează pe o viziune a
omului ca fiinţă integrală şi porneşte de la premisa că, în orice proces de învăţare, întreaga persoană
umană devine în mod activ implicată: descoperă valori (folosindu-şi inteligenţa), şi le însuşeşte
(exersându-şi sentimentele şi voinţa), apoi le aplică în practică (prin integritatea acţiunilor sale).
Astfel, demersurile de învăţare în acest program sunt construite pe trei etape:
- cunoaşterea – aceasta reprezintă momentul percepţiei şi înţelegerii realităţii aşa cum se
prezintă ea, dincolo de consideraţiile subiective, prin relaţionarea la diferite contexte din
realitatea familiară a elevilor;
- integrarea – aceasta reprezintă etapa asumării de către elev a ceea ce a fost înţeles: a
cunoaşterii care se dovedeşte obiectivă şi valoroasă şi respingerea aspectelor lipsite de
valoare;
- aplicarea – etapa pune accent pe demonstrarea atitudinilor care reflectă internalizarea
aspectelor cunoscute şi acceptate şi adoptarea de comportamente în conformitate cu noile
concepte şi valori.
Programa, prin competenţele formulate şi tematica propusă, permite abordarea învăţării în
perspectivă constructivistă, valorificând experienţele concrete ale copiilor şi propunând situaţii
specifice, experienţiale de învăţare, asigurând astfel o învăţare: personală, autentică, durabilă, bazată pe
trăiri, sentimente şi interpretări proprii ale experienţelor trăite – propuse structurat sau semi-structurat şi
completate cu resursele de conţinut oferite de resursele de învăţare pentru elevi (caietul elevului, alte
resurse relevante). Această abordare permite cadrului didactic utilizarea creativă a spaţiului şcolar
(aranjarea sălii de clasă în moduri diferite, facilitând comunicarea în grupuri mici, de exemplu), dar şi
utilizarea spaţiilor din afara clasei (în curtea şcolii sau în cadrul comunităţii), precum şi valorificarea unor
parteneriate cu actori relevanţi la nivel local pentru a-i implica în activităţi variate de învăţare.
Structura unei activităţi de învăţare experienţială poate urma un flux de învăţare după următoarele
repere:
- exerciţiu de energizare – asigură tranziţia la activitatea nouă, creşte nivelul de implicare al
clasei;
- introducere şi conectare cu tematica – prezentarea scopului, a obiectivelor de învăţare;
- discuţie pregătitoare, facilitată, pe marginea temei – se stabilesc conexiuni cu lecţiile anterioare;
se poate introduce noul conţinut, susţinut de manual sau alte resurse utilizate în situaţia de
învăţare;
- experienţa de învăţare propriu-zisă (situaţie, sarcină, exerciţiu, joc, poveste) – generează
conţinut pentru analiza ulterioară (stări, sentimente, acţiuni, interpretări);
- analiza experienţei – permite conştientizarea faptelor, stărilor emoţionale, interpretărilor
manifestate în etapa de experienţă concretă; analiza se realizează prin întrebări deschise,
adresate tuturor copiilor, cu răspuns oferit voluntar, încurajare pentru ascultare activă,
acceptarea punctelor de vedere personale, reconstituirea experienţei pe baza răspunsurilor
copiilor; pentru fiecare experienţă de învăţare este esenţială discuţia însoţită de reflecţie, cu rol
în formularea de concluzii proprii şi generalizare;
- identificarea unor soluţii şi răspunsuri la nivel personal – se subliniază angajamentele proprii şi
concluziile, atât la nivel tematic, cât şi la nivel personal, cu referire la lecţiile învăţate;
- fixarea elementelor-cheie ale situaţiei de învăţare – permite conectarea cu contextul tematic
pentru lecţia viitoare, sarcină de lucru/exersare;
- evaluarea – face referire atât la evaluarea de proces (cum a fost situaţia de învăţare?), precum
şi la evaluarea de conţinut (ce/despre ce am învăţat?).
În abordarea competenţelor şi conţinuturilor propuse de această programă şcolară, cadrele
didactice pot utiliza diferite tipuri de strategii didactice, cum ar fi:
• strategii inductive bazate pe utilizarea exemplelor – din poezii, poveşti, fabule, cântece sau din
viaţa reală – pentru identificarea şi recunoaşterea unor elemente de identitate personală, a unor
norme de comportament, emoţii şi sentimente;
• strategii analogice, care folosesc modele – din texte date sau din viaţa reală – pentru
caracterizarea persoanei sau a grupurilor din care fac parte elevii (familie, şcoală, grup de
prieteni), pentru exersarea unor reguli în cadrul grupului, manifestarea unor atitudini pozitive şi
comportamente sănătoase;
• strategii euristice bazate pe problematizare: realizarea unor povestiri, jocuri de rol privind
aplicarea unor reguli simple de conduită în familie, în grupul de prieteni, în grupul clasei;
explorarea relaţiilor interpersonale în grupuri mici; realizarea unor colaje cu imagini, fotografii
care prezintă diferite evenimente, idei, valori; realizarea unor proiecte ale clasei de elevi sau
pentru comunitate;
• strategii experienţiale, care presupun implicarea directă şi activă a elevului într-o experienţă
concretă de învăţare, relevantă pentru viaţa sa şi pentru contextul specific în care trăieşte, de
exemplu: observarea propriului corp, conştientizarea rolului mediului înconjurător în viaţa
oamenilor; experimentarea activă a ceea ce a învăţat în situaţii noi: analiza unor cazuri,
realizarea unor proiecte; reflecţia personală asupra experienţelor trăite în rolul de elev,
realizarea unor jurnale pe teme variate. Situaţiile de învăţare experienţială sunt urmate de
procese structurate de reflecţie prin întrebări deschise, exploratorii, asigurând conştientizarea
propriilor mecanisme comportamentale la nivel factual („Ce fac?”), emoţional („Ce simt?”) şi
cognitiv („Ce gândesc?”) şi permiţând formularea de concluzii personale, însoţite de
angajamente de întărire sau de schimbare a comportamentelor.
Resurse educaţionale
Pot fi utilizate suporturi vizuale şi auditive diverse, adaptate particularităţilor de vârstă şi intereselor
elevilor, spre exemplu: secvenţe de filme, înregistrări audio.
Spaţiul de desfăşurare a lecţiilor va fi organizat într-o manieră care să faciliteze comunicarea
eficientă, activităţile în grupuri mici şi implicarea tuturor elevilor. În funcţie de temă, va fi încurajată
organizarea activităţilor în spaţii ce permit alte modalităţi de exersare a competenţelor, spre exemplu:
curtea/grădina şcolii, parc, bibliotecă, muzeu etc.
Implicarea părinţilor
La începutul anului şcolar, vor avea loc discuţii cu elevii şi părinţii despre specificul activităţilor de
predare-învăţare la disciplina Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate şi despre
modalităţile de evaluare. Părinţii pot fi invitaţi să participe la anumite activităţi didactice fie ca observatori,
fie ca participanţi activi, la prezentări ale portofoliilor de învăţare, la expoziţii ale elevilor, la activităţi
extraşcolare ce pot fi organizate în relaţie cu oferta tematică a acestei discipline şcolare.
Evaluare
La disciplina Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate, evaluarea de parcurs va
avea în vedere progresul fiecărui elev şi va fi realizată atât pe durata procesului de învăţare, cât şi prin
evaluare sumativă, la final de semestru/an şcolar/ciclu de învăţământ.
Evaluarea de parcurs este proiectată astfel încât să evidenţieze atât achiziţiile vizibile ale învăţării
(rezultatele învăţării şi progresul elevilor), cât şi aspectele ce ţin de procesul învăţării, mai puţin vizibile –
atmosferă, dinamică, experienţa directă a elevului, aspecte afective, de stare emoţională, cognitivă,
spirituală. Evaluarea are un caracter continuu şi urmăreşte două dimensiuni:
• evaluarea cu rol de a fixa învăţarea, de a o sprijini şi întări, urmărind şi progresul elevilor
(assessment for learning) – permite reflecţia asupra modului de învăţare al elevilor şi oferă
direcţii de optimizare; pentru aceasta se recomandă metode colective, interactive, cu rol atât de
evaluare (achiziţii şi progres), cât şi de fixare şi consolidare a rezultatelor învăţării, având o
importantă funcţie de sprijin a grupului de elevi în învăţare; metodele vor fi cu precădere din
sfera celor alternative şi complementare, inclusiv sub formă de exerciţii şi jocuri cu scop
evaluativ;
• evaluare cu rol de apreciere şi evaluare a achiziţiilor în termeni de rezultate ale învăţării –
cunoştinţe, abilităţi, atitudini, comportamente (assessment of learning); în acest scop se
recomandă şi utilizarea autoevaluării şi evaluarea colegială (peer assessment).
Pentru evaluarea fiecărui elev, se recomandă metode de evaluare precum: activităţi practice,
proiecte individuale şi de grup, postere/desene/colaje, portofolii. Este important ca profesorul să acorde
feedback permanent pentru a evidenţia progresul fiecărui elev, să încurajeze exprimarea ideilor şi a
argumentelor personale, expunerea şi valorizarea produselor învăţării. Portofoliul va include cele mai
reprezentative produse ale activităţii elevului şi va fi prezentat părinţilor pe parcursul anului şcolar. Astfel,
vor fi evidenţiate pentru părinţi interesele şi nevoile elevilor, precum şi ariile recomandate pentru
ameliorare.
Evaluarea finală, sumativă valorifică ambele dimensiuni şi poate avea forma elaborării unui proiect,
realizării unor activităţi în cadrul comunităţii sau în clasa de elevi. Vor fi evaluate rezultatele obţinute prin
proiect, respectiv impactul acestuia în relaţie cu nivelul de atingere a obiectivelor, dar şi modul de lucru şi
implicarea membrilor echipei, valorificând o dimensiune importantă a acestei discipline opţionale – viaţa
în grup, dinamica grupului şi procesele de grup.
Grup de lucru
Nume, prenume Instituţie de apartenenţă

Prof. univ. dr. Dan Potolea Universitatea din Bucureşti, Facultatea de
Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Prof. univ. dr. Adrian Opre Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca,
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Prof. univ. dr. Constantin Cucoş Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi,
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
Lect. univ. dr. Oana Moşoiu Universitatea Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi
Ştiinţele Educaţiei
Dr. psih. Andreea Simona Olteanu Psihoterapeut, formator SPER – Societatea de
Psihoterapie Experienţială Română
Prof. Gabriela Alexandru Colegiul Naţional ”Grigore Moisil” Bucureşti
Prof. Graţiela Tulea Liceul Tehnologic ”Dimitrie Gusti” Bucureşti
Prof. Maria Iliescu Colegiul Naţional de Artă ”Ion Vidu” Timişoara
Clasa I
Disciplina: Matematică
Numele…………………………………………………………………………
TEST DE EVALUARE
Varianta I
1.Observă regula de numărare și completează șirurile:
a) 28 30 ___ ___ ___ 38;
b) 70 75 ___ 85 ___ 95;
c) 70 65 ___ ___ ___ 45;
2) Scrie semnul potrivit mai mare mai mic sau egal.
1 6 2 5 4 4 4 0 1 3 + 5 1 1 + 8
1 2 1 0 2 9 2 9 2 1 + 3 2 3 + 6
1 4 1 4 3 6 3 1 3 1 + 2 3 0 + 3
3.Aflați termenul lisă.
+ 2 2 = 2 5 4 3 + = 4 9 3 9 + = 4 0
+ 2 5 = 2 9 4 7 + = 5 0 + 5 4 = 5 9
3.Calculează:
30+ 3 = --- 34+10 =---- 45+44 =----
35+ 4 =---- 67-14 =---- 46+30 =-----
39- 9 =---- 85-20=----- 98-46 =-----
4.În revista de matematică sunt 48 de probleme. Alin a rezolvat 26 dintre ele.
Câte probleme mai are de rezolvat?
5.Andrei a cules din livadă 27 de pere și 32 de mere.

Formulează întrebarea și rezolvă problema.
Clasa I
Disciplina: Matematică
Obiective operaționale:
1. Să competeze șiruri de numere,descoperind regule de formare;

2. Să efectueze adunări și scăderi în concentrul 0-100,fără trecere peste ordin;
3. Să rezolve probleme,respectând algoritmul de rezolvare;
4. Să formuleze întrebarea pentru un enunț dat;
DESRIPTORI DE PERFORMANȚĂ:
INSUFICIENT SUFICIENT BINE FOARTE BINE
1. completează corect 1. completează corect 1. completează corect

un șir; două șiruri ; trei șiruri ;
2. rezolvă corect 1-3 2. . rezolvă corect 4-6 2. rezolvă corect 7-9

exerciții; exerciții; exerciții;
3. identifică corect 1-2 3. identifică corect 3-4 3. identifică corect 5-6

semne (+/-), pt. a forma semne (+/-), pt. a forma semne (+/-), pt. a
egalitățile; egalitățile; forma egalitățile;
4.identifică operația; 4. identifică operația, 4. identifică operația,

rezolvă corect; rezolvă correct și scrie
răspunsul;
-nu rezolvă sarcinile
de lucru;
5. identifică operația, 5. formulează 5. formulează
rezolvă corect; întrebarea, identifică întrebarea, identifică
operația, rezolvă corect; operația, rezolvă
corect și scrie
răspunsul;
Test de evaluare, științe ale naturii, clasa a III-a – semestrul I,
UT Pământul, mediu de viață
Nivel de învăţământ/clasa: primar/ clasa a III-a;
Aria curriculară/disciplina: matematică și științe ale naturii/ științe ale naturii;
Unitatea tematică: „Pământul, mediu de viață”
Competenţe vizate:
1.1 Identificarea unor caracteristici ale corpurilor vii și nevii;

2.4 Formularea de concluzii pe baza demersului investigativ;
3.2 Recunoașterea consecințelor propriului comportament asupra mediului înconjurător;
Obiective:
- să facă diferența intre resursele epuizabile și cele inepuizabile;
- să cunoască date despre suprafața terestră, procentul de apă – uscat;
-să facă diferența între apa potabilă și cea nepotabilă;
-să cunoască și să recunoască proprietățile apei, aerului și
solului; -să facă diferența între apele curgătoare și cele stătătoare;
-să recunoască ce este izvorul, să facă diferența intre un izvor și o apă curgătoare; -
să cunoască cele patru stări de agregare și transformarea stărilor de agregare;
-să cunoască și să intreprindă acțiuni pentru protejarea mediului și să îndemne la acțiuni de

protejare a mediilor de viață;
Nume și prenume.....................................................................................
Data:........................................................................
Test de evaluare la științe ale naturii
Clasa a III-a, UT. „Pământul, mediu de viață”
Colorează cu culoarea ta preferată bulinuța din dreptul răspunsului corect:
1. Bifează doar resursa naturală epuizabilă:
o apa
o petrolul
o energia solară
o puterea vântului
2. Apa acoperă trei sferturi din suprafața terestră.
o Adevărat
o Fals
3. Apa potabilă:
o Nu este apa bună de băut.

o Este apa bună de băut.
4. Apa este incoloră, inodoră și insipidă.
o Adevărat
o Fals
5. Aerul este:
o un corp solid
o un corp gazos
o un corp lichid
6. Atmosfera este învelișul gazos al planetei noastre care ne protejează de radiațiile venite
din cosmos.
o Adevărat
o Fals
7. Solul este stratul fertil de pe suprafața pământului.
o Adevărat
o Fals
8. Solul este:
o Permeabil
o Impermeabil
9. Apa, aerul și solul sunt medii de viață.
o Adevărat
o Fals
10. Bifați doar rândul cu ape curgătoare:
o pârâul, râul, fluviul

o balta, lacul, marea, oceanul
11. Izvorul este:
o Apă curgătoare de dimensiune medie.

o Locul unde apa subterană iese la suprafață.
12. Trecerea apei din stare lichidă în stare solidă (la rece) se numește:
....................................................................................
13. Trecerea apei din stare solidă în stare lichidă (la căldură) se numește:
....................................................................................
14. Trecerea apei din stare gazoasă în stare lichidă (la rece) se numește:
....................................................................................
15. Trecerea apei din stare lichidă în stare gazoasă (la căldură) se numește:
....................................................................................
16. Denumește trei acțiuni pe care tu le faci pentru a proteja mediile de viață (apa, aerul
și solul).
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Dacă ai terminat, realizează în chenar, un fluturaș prin care să îndemni copiii să nu

risipească apa. Scrie un mesaj drăguț ca titlu pentru fluturaș și desenează cât mai sugestiv.
Barem de corectare
Nr. Itemul Posibile răspunsuri/Răspunsul Acordarea

corect (răspunsurile corecte sunt
item punctelor
marcate cu roșu și subliniate)
1. 1. Bifează doar resursa apa 5 puncte

naturală epuizabilă:
petrolul
energia solară
puterea vântului
2. 2. Apa acoperă trei Adevărat 5 puncte

sferturi din suprafața
Fals
terestră.
3. 3. Apa potabilă: 5 puncte
Nu este apa bună de băut.
Este apa bună de băut.
4. 4. Apa este incoloră, Adevărat 5 puncte

inodoră și insipidă.
Fals
5. 5. Aerul este: un corp solid 5 puncte

un corp gazos
un corp lichid
6. 6. Atmosfera este 5 puncte

învelișul gazos al planetei
Adevărat
noastre care ne
protejează de radiațiile Fals
venite din cosmos.
7. 7. Solul este stratul fertil 5 puncte

de pe suprafața
Adevărat
pământului.
Fals
8. 8. Solul este: Permeabil 5 puncte
Impermeabil
9. 9. Apa, aerul și solul sunt 5 puncte

medii de viață.
Adevărat
Fals
10. 10. Bifați doar rândul cu pârâul, râul, fluviul 5 puncte

ape curgătoare:
balta, lacul, marea, oceanul
11. 11. Izvorul este: Apă curgătoare de dimensiune 5 puncte

medie.
Locul unde apa subterană iese la

suprafață.
12. 12. Trecerea apei din solidificare 5 puncte

stare lichidă în stare
solidă (la rece) se topire
numește:
evaporare
condensare

stare solidă în stare
topire
lichidă (la caldură) se
numește: evaporare
condensare

stare gazoasă în stare
topire
lichidă (la rece) se
numește: evaporare
condensare

stare lichidă în stare
topire
gazoasă (la caldură) se
numește: evaporare
condensare
16. 16. Denumește trei - Numeste câte o acțiune 3x3 puncte

acțiuni pe care tu le faci pentru protejarea celor 3
pentru a proteja mediile medii de viață;
de viață (apa, aerul și
solul).
Dacă ai terminat,
realizează, în chenar, un - Realizează un afiș sugestiv
6 puncte
fluturaș prin care să
îndemni copiii să nu
risipească apa. Scrie un
mesaj drăguț ca titlu
pentru fluturaș și
desenează cât mai
sugestiv
Testele de evaluare sumativă la disciplina știinţe ale naturii, prevăd, în conformitate cu

obiectivele curriculare, stabilirea nivelului individual al elevilor corespunzător capacităţilor lor.
Punctajul maxim acordat pentru test este de 100 de puncte, cu 10 puncte din oficiu.
Stabilirea calificativului individual la test, va fi efectuat în baza graficului:
% Calificativul
81-100 Foarte bine
61-80 Bine
41-60 Suficient
0 -40 Insuficient
Fișa de observație a ședinței cu părinții
Unitatea de învățământ : Școala gimnazială „Miron Costin”
În data de ______________________ a avut loc sedinta cu părinţii
elevilor clasei a II-a Profesor învățământ primar:
__________________________________
Student practicant: Drumea Ana-Maria
Pe ordinea de zi au fost trecute in revista urmatoarele aspecte:

1. Analiza clasei la începutul clasei a II-a (an şcolar 2022 – 2023); Factorii ce favorizează
succesul şcolar;
2. Prezentarea tabelului cu elevii responsabili pentru diferite activităţi şcolare. Alegerea
Comitetului de Părinţi. Responsabilităţile membrilor Comitetului de părinţi.
3. Stabilirea elementelor principale care vor face parte din tradiţia clasei;
4. Planificarea anuală a activităţilor şcolare şi extraşcolare, clasa a II-a, an şcolar 2022- 2023
(inclusiv educaţie rutieră, protecţia muncii, P.S.I. şi educaţie pentru sănătate);
5. Planificarea anuală a şedinţelor cu părinţii;
6. Colectarea datelor personale ale copiilor şi părinţilor, a documentelor şi informaţiilor necesare
pentru completarea documentelor şcolare şi a fişelor psihopedagogice ale elevilor;
23
7. Completarea de către părinţi a unui chestionar Bine aţi venit la şcoală! ;
8. Norme şi reguli elementare de circulaţie pe drumurile publice, protecţia muncii şi P.S.I.;
9. Alte discuţii.
La şedintă au fost prezenţi ___de părinţi din totalul de_____
DISCUŢII:
1. La primul punct din ordinea de zi cadrul didactic a prezentat analiza clasei la începutul clasei
I. În urma testelor initiale s-a constatat că elevii au dobândit şi şi-au dezvoltat pe parcursul clasei
I cea mai mare parte a cunoştinţelor elementare necesare integrării în învăţământul primar pentru
clasa a II-a. Nu s-au remarcat diferenţe foarte mari între elevi, din punctul de vedere al nivelului
intelectual, comportamental, al trăsăturilor de caracter, al capacităţilor, priceperilor şi
deprinderilor dobândite etc. . În urma evaluărilor iniţiale, s-a constatat faptul că nivelul clasei
este mediu spre avansat.
Au fost reamintite condiţiile necesare pentru bunul mers a procesului de predare – învăţare,
importanţa cooperării şcolii cu ceilalţi factori educaţionali, importanţa educaţiei copiilor în
familie, condiţiile succesului sau insuccesului şcolar precum şi alte probleme care influenţează
educaţia multilaterală a tinerelor generaţii. Se mai discută despre probleme generale legate de
modul de a învăţa al copiilor, de comportamentul acestora, de necesitatea conştientizării
importanţei unei învăţări continue, de îmbogăţirea culturii generale şi prin alte mijloace decât
cele oferite de şcoală, de importanţa bibliotecii în dezvoltarea multilaterală a copiilor etc.
2. S-au stabilit responsabilitatile copiilor: seful clasei, responsabil material dulap, responsabilul
cu disciplina, responsabilul cu ordinea in clasa, etc
3. S-a ales prin vot Comitetul de Părinţi şi, de asemenea, si au fost precizate responsabilităţile
membrilor Comitetului de părinţi.
4. S-au stabilit elementele principale care vor face parte din tradiţia clasei. Astfel:
- Motto-ul clasei: „Fiecare zi ne învaţă ceva nou.” (Euripides) şi „După faptă, şi răsplată”
- Mascota clasei: un ursuleţ de pluş pe nume Martinică;
- Cântecul clasei: „Te-ai trezit? Cântă!”
- Simbolurile clasei pentru discipline (inclusiv orarul cu simboluri), evenimente speciale şi alte
activităţi;
5. Împreună cu părinţii, se realizează Planificarea anuală a şedinţelor şi lectoratelor cu părinţii;
(se ţine cont de condiţiile şcolare dar şi de programul părinţilor), explicându-se părinţilor
24
diferenţa dintre şedinţele şi lectoratele cu părinţii, şi anume faptul că lectoratele cu parintii
presupun o colaborare mai strânsă între profesori şi părinţii elevilor, prin implicarea acestora din
urmă în viaţa şcolii. Lectoratul este o activitate formala si informala in acelasi timp.
Şedinţa cu părinţii presupune discutarea comportamentului elevilor, situaţia la învătătura etc.,
lectoratele venind să formeze părinţii în scopul educării copiilor lor dar şi să creeze o conexiune
între aceştia şi şcoală, respectiv comunitate.
6. Au fost colectate de catre doamna invatatoare, datele personale ale copiilor şi părinţilor,
documentele şi informaţiile necesare pentru completarea documentelor şcolare şi a fişelor
psihopedagogice ale elevilor (Copii după certificate de naştere, cărţi de identitate, adresa de
domiciliu, număr de telefon la care părinţii pot fi apelaţi, înălţimea şi greutatea copiilor la
începutul clasei I, studiile / specializarea/ profesia şi locul de muncă actual al părinţilor;
7. S-a completat de către părinţi a chestionarului Bine aţi venit la şcoală!;
A fost distribuit părinţilor spre completare un chestionar, în urma analizei acestuia profesorul
având posibilitatea de a desprinde informaţii esenţiale pentru cunoaşterea copilului şi pentru
organizarea şi dirijarea activităţii lui în cadrul şi în afara şcolii.
8. Deoarece copiii sunt încă mici şi, de asemenea, deoarece părinţii sunt obligaţi prin lege să
informeze copilul despre toate actele şi faptele care i-ar putea afecta (fizic, psihic, moral etc.). , a
fost prelucrat în cadrul şedinţei şi Norme şi reguli elementare de circulaţie pe drumurile publice,
protecţia muncii şi P.S.I.; având în vedere următoarele teme şi reguli:
NORME ŞI REGULI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI
PSI: În timpul pauzelor, elevii nu au voie:
Să folosească obiecte ascuţite, tăioase, dure, care pot provoca
accidente; Să folosească substanţe sau obiecte inflamabile;
Să folosească obiecte care pot cauza incendii (chibrituri, brichete
etc.); Să umble la prize sau întrerupătoare;
Să umble la sobele sau caloriferele din clase;
Să folosească aparate electrice fără permisiunea şi supravegherea cadrului
didactic; Să alerge pe holurile şcolii sau prin clase;
Să se urce pe bănci, pe scaune sau pe dulapuri;
Să umble la dulapurile cu geamuri;
Să folosească grupul sanitar în mod necorespunzător;
25
Să se urce pe balustradă, pe ferestre sau pe garduri.
În timpul orelor de curs, elevii nu au voie:

 Să folosească în mod necorespunzător instrumentele de lucru care pot cauza răni,
instrumente necesare la unele ore, în special la orele de educaţie plastică, abilităţi
practice, educaţie fizică (instrumente de scris, pensule, instrumente geometrice, foarfece,
ace etc.);
 Să realizeze experienţe fără îndrumarea şi supravegherea cadrului didactic;

 Să intre în sala de sport fără permisiunea cadrului didactic;

 Să folosească aparatele de gimnastică fără permisiunea şi supravegherea învăţătorului.
În cazul producerii unui incendiu în şcoală sau a unui cutremur, elevii şi cadrele didactice trebuie
să respecte măsurile prevăzute in planul de evacuare afişat pe holurile şcolii (după caz).
9. Alte discuţii
Cadrul didactic face aprecieri şi observaţii în legătură cu alte aspecte observate în prima lună de
şcoală. În ceea ce priveşte punctele tari/oportunităţi ale clasei, apreciază în mod deosebit
interesul şi implicarea părinţilor în viaţa şi cunoaşterea copiilor lor ,dar şi în activitatea şcolară,
receptivitatea părinţilor faţă de propunerile profesorului, prezenţa foarte bună a acestora la
şedinţe, nivelul intelectual ridicat al elevilor şi capacitatea unui număr mare de elevi de a face
performanţă, existenţa unor relaţii destul de bune între părinţii elevilor, dar şi între copii.
La sfârșitul ședinței a fost încheiat un proces verbal.
Școala Gimnazială ”Miron Costin”, Suceava
ORAR
Clasa a II-a D
LUNI MARȚI MIERCURI JOI VINERI

CLR CLR CLR CLR CLR
8-9
MEM MEM CLR MEM MEM
9-10
EFS DP MEM AVAP RELIGIA
10-11
LB.ENGLEZA MM MM AVAP EFS
11-12
MEM - MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI (5h)

CLR- COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ (6h)
EFS – EDUCATIE FIZICĂ ȘI SPORT (2h)
DP – DEZVOLTARE PERSONALĂ (1h)
AVAP – ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE (2h)
RELIGIA (1h)
LB. ENGLEZA (1h)
MM – MUZICA SI MISCARE (2h)
Anexa la Ordinul M.E.N.C.S. nr. privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a
unităților de învățământ preuniversitar
_____________________________________________________________________________________
CUPRINS
Titlul I Dispoziţii generale ..................................................................................................................... 3

Capitolul 1 Cadrul de reglementare ................................................................................................ 3
Capitolul 2 Principii de organizare și finalităţile învăţământului preuniversitar ....................... 4
Titlul II Organizarea unităţilor de învăţământ ................................................................................... 4
Capitolul 1 Rețeaua școlară .............................................................................................................. 4
Capitolul 2 Organizarea programului școlar .................................................................................. 5
Capitolul 3 Formațiunile de studiu................................................................................................... 6
Titlul III Managementul unităţilor de învăţământ ............................................................................. 7
Capitolul 1 Dispoziţii generale .......................................................................................................... 7
Capitolul 2 Consiliul de administraţie ............................................................................................. 8
Capitolul 3 Directorul ........................................................................................................................ 8
Capitolul 4 Directorul adjunct ........................................................................................................ 11
Capitolul 5 Tipul şi conţinutul documentelor manageriale ......................................................... 12
Titlul IV Personalul unităţilor de învăţământ ................................................................................... 14
Capitolul 1 Dispoziții generale ........................................................................................................ 14
Capitolul 2 Personalul didactic ....................................................................................................... 15
Capitolul 3 Personalul nedidactic ................................................................................................... 16
Capitolul 4 Evaluarea personalului din unităţile de învăţământ ................................................ 16
Capitolul 5 Răspunderea disciplinară a personalului din unitatea de învățământ ................... 16
Titlul V Organisme funcționale și responsabilități ale cadrelor didactice ..................................... 16
Capitolul 1 Organisme funcționale la nivelul unității de învățământ ......................................... 16
Secțiunea 1 Consiliul profesoral ................................................................................................. 16
Secțiunea 2 Consiliul clasei.......................................................................................................... 18
Secţiunea 3 Catedrele/comisiile metodice .................................................................................. 19
Capitolul 2 Responsabilități ale personalului didactic în unitatea de învățământ .................... 20
Secţiunea 1 Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare . 20
Secţiunea 2 Profesorul diriginte.................................................................................................. 22
Capitolul 3 Comisiile din unităţile de învăţământ ........................................................................ 24
Titlul VI Structura, organizarea și responsabilitățile personalului didactic auxiliar și nedidactic25
Capitolul 1 Compartimentul secretariat ........................................................................................ 25
Capitolul 2 Serviciul financiar ........................................................................................................ 26
Secţiunea 1 Organizare și responsabilități................................................................................. 26
Secţiunea 2 Management financiar ............................................................................................ 27
Capitolul 3 Compartimentul administrativ ................................................................................... 27
Secţiunea 1 Organizare și responsabilități................................................................................. 27
Capitolul 4 Biblioteca școlară sau Centrul de documentare și informare .................................. 28
Titlul VII Elevii ................................................................................................................................... 28
Capitolul 1 Dobândirea și exercitarea calităţii de elev ................................................................. 29
Capitolul 2 Activitatea educativă extraşcolară ............................................................................. 30
Capitolul 3 Evaluarea elevilor ........................................................................................................ 31
Secţiunea 1 Evaluarea rezultatelor învăţării. Încheierea situaţiei şcolare ............................. 31
Secţiunea 2 Examenele organizate la nivelul unităţilor de învăţământ .................................. 38
Capitolul 4 Transferul elevilor........................................................................................................ 41
Titlul VIII Evaluarea unităţilor de învăţământ ................................................................................ 44
Capitolul 1 Dispoziţii generale ........................................................................................................ 44
Capitolul 2 Evaluarea internă a calităţii educaţiei ....................................................................... 44
Capitolul 3 Evaluarea externă a calităţii educaţiei ....................................................................... 45
1
_____________________________________________________________________________________
Titlul IX Partenerii educaţionali ........................................................................................................ 45

Capitolul 1 Drepturile părinţilor, tutorilor sau susținătorilor legali .......................................... 45
Capitolul 2 Îndatoririle părinţilor, tutorilor sau susținătorilor legali ........................................ 46
Capitolul 3 Adunarea generală a părinţilor .................................................................................. 46
Capitolul 4 Comitetul de părinţi ..................................................................................................... 47
Capitolul 6 Contractul educaţional ................................................................................................ 49
Capitolul 7 Şcoala şi comunitatea. Parteneriate/protocoale între unităţile de învăţământ şi alţi
parteneri educaţionali ...................................................................................................................... 50
Titlul X Dispoziţii finale și tranzitorii ................................................................................................ 51
Anexă……………………………………………………………………………………………………………51
2
Capitolul 3
Evaluarea copiilor/elevilor
Secţiunea 1
Evaluarea rezultatelor învăţării. Încheierea situaţiei şcolare
Art. 112 Evaluarea are drept scop identificarea nivelului la care se află la un anumit moment dat
învățarea, orientarea şi optimizarea acesteia.
Art. 113 (1) Conform legii, evaluările în sistemul de învăţământ românesc se realizează la nivel de
disciplină, domeniu de studiu sau modúl de pregătire.
(2) În sistemul de învăţământ preuniversitar evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feed-back
real elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice şi stă la baza planurilor individuale de învăţare.
Art. 114 (1) Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează permanent, pe parcursul anului școlar.
(2) La sfârşitul clasei pregătitoare, evaluarea dezvoltării fizice, socio emoţionale, cognitive, a limbajului
şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor față de învăţare ale copilului,
realizată pe parcursul întregului an școlar, se finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul
didactic responsabil, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.
Art. 115 (1) Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârstă şi de particularităţile
psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educaţiei şi de specificul fiecărei discipline. Acestea sunt:
a) chestionări orale;
b) teste, lucrări scrise;
c) experimente şi activităţi practice;
d) referate;
e) proiecte;
f) interviuri;
g) portofolii;
h) probe practice;
i) alte instrumente stabilite de comisiile metodice şi aprobate de director sau elaborate de către
ministerul educaţiei /inspectoratele şcolare, elaborate în conformitate cu legislația națională;
(2) În învățământul primar, la clasele I-IV, în cel secundar și în cel postliceal, elevii vor avea la fiecare
disciplină/modul, cu excepția celor preponderent practice, cel puțin o evaluare prin lucrare scrisă pe
semestru.
31
_____________________________________________________________________________________
Art. 116 Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip şi lucrările semestriale scrise (teze) se
elaborează pe baza cerinţelor didactico-metodologice stabilite de programele școlare, parte a
Curriculumului naţional.
Art. 117 (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin:
a) aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului – la nivelurile antepreşcolar, preşcolar și clasa
pregătitoare;
b) calificative la clasele I-IV și în învățământul special care școlarizează elevi cu deficiențe grave,
severe, profunde sau asociate;
c) note de la 1 la 10 în învăţământul secundar şi în învăţământul postliceal.
(2) Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma:
„Calificativul/data” sau „Nota/data”, cu excepţia celor de la nivelurile antepreşcolar şi preşcolar, care
sunt trecute în caietul de observaţii și ale celor de la clasa pregătitoare, care se trec în raportul anual de
evaluare.
Art. 118 (1) Pentru nivelurile antepreşcolar şi preşcolar, rezultatele evaluării se comunică şi se discută
cu părinţii, tutorii sau susținătorii legali.
(2) Calificativele/notele acordate se comunică în mod obligatoriu elevilor, se trec în catalog şi în
carnetul de elev de către cadrul didactic care le acordă.
(3) În învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, calificativele se pot
comunica şi în limba de predare de către cadrul didactic.
(4) Numărul de calificative/note acordate semestrial fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu,
exclusiv nota de la lucrarea scrisă semestrială (teză), trebuie să fie cel puţin egal cu numărul săptămânal
de ore de curs prevăzut în planul de învăţământ. Fac excepţie disciplinele cu o oră de curs pe săptămână,
la care numărul minim de calificative/note este de două.
(5) În cazul curriculumului organizat modular, numărul de note acordate semestrial trebuie să fie
corelat cu numărul de ore alocate fiecărui modul în planul de învăţământ, precum şi cu structura
modulului, de regulă, o notă la un număr de 25 de ore. Numărul minim de note acordate elevului la un
modul este de două.
(6) Elevii aflaţi în situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin un calificativ/o notă în plus faţă de
numărul de calificative/note prevăzute la alin. (4), ultimul calificativ/ultima notă fiind acordat/ă, de
regulă, în ultimele două săptămâni ale semestrului, cu condiția ca acesta să fie prezent la ore.
(7) Disciplinele la care se susţin lucrări scrise semestriale (teze), precum și perioadele de desfășurare
a acestora se stabilesc prin ordin al ministrului educației.
(8) Notele la lucrările scrise semestriale (teze) se analizează cu elevii într-o oră special destinată
acestui scop şi se trec în catalog. Lucrările scrise semestriale (tezele) se păstrează în unitatea de
învățământ, până la sfârşitul anului şcolar.
Art. 119 (1) La sfârşitul fiecărui semestru şi la încheierea anului şcolar, cadrele didactice au obligaţia să
încheie situaţia şcolară a elevilor, în condiţiile prezentului Regulament.
(2) La sfârşitul fiecărui semestru, învățătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul
primar/profesorul diriginte consultă consiliul clasei pentru acordarea mediei la purtare, prin care sunt
evaluate frecvența și comportarea elevului, respectarea de către acesta a reglementărilor adoptate de
unitatea de învățământ.
(3) La sfârşitul fiecărui semestru învățătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul
primar/profesorul diriginte consultă consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra situaţiei şcolare a
fiecărui elev.
Art. 120 (1) La fiecare disciplină de studiu media semestrială este calculată din numărul de note
prevăzut de prezentul Regulament.
(2) La disciplinele de studiu la care nu se susţine lucrarea scrisă semestrială (teza), media
semestrială se obţine prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o
diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
32
_____________________________________________________________________________________
(3) Media la evaluarea periodică este media aritmetică a notelor înscrise în catalog, cu excepţia notei
de la lucrarea scrisă semestrială (teza), medie calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire.
(4) La disciplinele de studiu la care se susţine lucrarea scrisă semestrială (teza), media semestrială se
calculează astfel: "media semestriala = (3M+T)/4", unde "M" reprezintă media la evaluarea periodică,
iar "T" reprezintă nota obţinută la lucrarea scrisă semestrială (teză). Nota astfel obţinută se rotunjeşte la
cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(5) Media anuală la fiecare disciplină este dată de media aritmetică a celor două medii semestriale,
calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire. În cazul în care elevul a fost scutit medical, pe un
semestru, la disciplina educaţie fizică şi sport, calificativul/media de pe semestrul în care elevul nu a
fost scutit devine calificativul/media anuală.
(6) Nota lucrării scrise semestriale (teză) şi mediile semestriale şi anuale se consemnează în catalog
cu cerneală roşie.
(7) În cazul în care curriculumul este organizat modular, fiecare modul se dezvoltă ca o unitate
autonomă de instruire. Media unui modul se calculează din notele obţinute pe parcursul desfăşurării
modulului, conform prevederilor de la alin. (2). Încheierea mediei unui modul care se termină pe
parcursul anului se face în momentul finalizării acestuia, nefiind condiţionată de sfârşitul semestrului.
Aceasta este considerată şi media anuală a modulului.
(8) Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale de la
toate disciplinele/modulele şi de la purtare. Media generală, în cazul curriculumului organizat pe
module, se calculează similar mediei generale a unei discipline.
Art. 121 (1) La clasele I-IV se stabilesc calificative semestriale şi anuale la fiecare disciplină de studiu.
(2) Pentru aceste clase, calificativul semestrial pe disciplină/domeniu de studiu se stabileşte astfel: se
aleg două calificative cu frecvenţa cea mai mare, acordate în timpul semestrului, după care, în
perioadele de recapitulare şi de consolidare a materiei, în urma aplicării unor probe de evaluare
sumativă, cadrul didactic poate opta pentru unul dintre cele două calificative.
(3) Pentru aceste clase, calificativul anual la fiecare disciplină/domeniul de studiu este dat de unul
dintre calificativele semestriale stabilite de cadrul didactic în baza următoarelor criterii:
a) progresul sau regresul elevului;
b) raportul efort-performanţă realizată;
c) creşterea sau descreşterea motivaţiei elevului;
d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau de recuperare, stabilite de cadrul
didactic şi care au fost aduse la cunoştinţa părintelui, tutorelui sau susținătorului legal.
Art. 122 (1) În învățământul primar, calificativele semestriale şi anuale la fiecare disciplină se
consemnează în catalog de către învățătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul
primar/profesorul de specialitate. Calificativele la purtare se consemnează în catalog de către
învățători/institutori/profesorii pentru învăţământul primar.
(2) În învățământul secundar inferior și secundar superior și postliceal mediile semestriale şi anuale pe
disciplină/modul se consemnează în catalog de către cadrul didactic care a predat disciplina/modulul.
Mediile la purtare se consemnează în catalog de profesorii diriginţi ai claselor.
Art. 123 (1) Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de educaţie fizică şi sport.
Acestor elevi nu li se acordă calificative/note şi nu li se încheie media la această disciplină în semestrul
sau în anul în care sunt scutiţi medical.
(2) Pentru elevii scutiţi medical, profesorul de educaţie fizică şi sport consemnează în catalog, la
rubrica respectivă, "scutit medical în semestrul. " sau "scutit medical în anul şcolar. ", specificând
totodată documentul medical, numărul şi data eliberării acestuia. Documentul medical va fi ataşat la
dosarul personal al elevului, aflat la secretariat.
(3) Elevii scutiţi medical, semestrial sau anual, nu sunt obligaţi să vină în echipament sportiv la orele
de educaţie fizică şi sport, dar trebuie să aibă încălţăminte adecvată pentru sălile de sport. Absenţele la
aceste ore se consemnează în catalog.
33
_____________________________________________________________________________________
(4) Pentru integrarea în colectiv a elevilor scutiţi medical, în timpul orei de educaţie fizică şi sport,
cadrul didactic le poate atribui sarcini organizatorice: arbitraj, cronometrare, măsurare, înregistrarea
unor elemente tehnice, ţinerea scorului etc.
Art. 124 Şcolarizarea elevilor sportivi nominalizaţi de federaţiile naţionale sportive pentru centrele
naţionale olimpice/de excelenţă se realizează în unităţi de învăţământ situate în apropierea acestor
structuri sportive şi respectă dinamica selecţiei loturilor. Situaţia şcolară, înregistrată în perioadele în
care elevii se pregătesc în aceste centre, se transmite unităţilor de învăţământ de care aceştia aparţin. În
cazul în care şcolarizarea se realizează în unităţi de învăţământ care nu pot asigura pregătirea elevilor la
unele discipline de învăţământ, situaţia şcolară a acestor elevi se poate încheia, la disciplinele respective,
la unităţile de învăţământ de care elevii aparţin, după întoarcerea acestora, conform prezentului
Regulament.
Art. 125
(1) Părinții, tutorii sau susținătorii legali ai elevilor minori, respectiv elevii majori care doresc să își
exercite dreptul de a participa la ora de Religie își exprimă opțiunea în scris, într-o cerere adresată
unității de învățământ, în care precizează și numele cultului solicitat.
(2) Schimbarea opțiunii de a frecventa ora de Religie se face tot prin cerere scrisă a elevului major,
respectiv a părintelui tutorelui legal instituit pentru elevul minor.
(3) În situația în care părinții/tutorii sau susținătorilor legali ai elevului minor, respectiv elevul major
decid, în cursul anului școlar, schimbarea opțiunii de a frecventa ora de Religie, situația școlară a
elevului respectiv pe anul în curs se încheie fără disciplina Religie.
(4) În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat
condiţiile necesare pentru frecventarea orelor la această disciplină.
(5) Elevilor aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (3) şi (4) li se vor asigura activităţi educaţionale
alternative în cadrul unităţii de învăţământ, stabilite prin hotărârea consiliului de administrație.
Art. 126 (1) Sunt declaraţi promovaţi elevii care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare disciplină de
studiu/modul cel puţin media anuală 5,00/calificativul "Suficient", iar la purtare, media anuală
6,00/calificativul "Suficient".
(2) Elevii liceelor pedagogice, ai liceelor teologice și ai liceelor militare care obţin la purtare, media
anuală mai mică de 8,00 nu mai pot continua studiile la aceste profiluri. Aceşti elevi sunt obligaţi să se
transfere, pentru anul şcolar următor, la alte profiluri/licee cu respectarea legislației în vigoare și a
regulamentelor de organizare și funcționare a unităților în cauză.
Art. 127 (1) Elevii din clasele cu profil artistic sau sportiv, care nu au media de cel puțin 6 la disciplina
principală de specialitate, sunt declaraţi necorespunzători pentru aceste profiluri/specializări.
(2) Prin excepţie de la alin. (1) elevii de la clasele cu specializările muzică și coregrafie sunt declarați
necorespunzători pentru specializarea respectivă și dacă nu obțin minim 6,00 la examenul de sfârșit de
an școlar.
(3) Elevii menționați la alin. (1) și (2) sunt obligaţi să se transfere, pentru anul şcolar următor, la alte
profiluri/specializări, cu respectarea legislației în vigoare și a regulamentelor de organizare și
funcționare a unităților în cauză.
Art. 128 Sunt declaraţi amânaţi, semestrial sau anual, elevii cărora nu li se poate definitiva situaţia
şcolară la una sau la mai multe discipline de studiu/module din următoarele motive:
a) au absentat, motivat și nemotivat, la cel puţin 50% din numărul de ore de curs prevăzut într-un
semestru la disciplinele/modulele respective.
b) au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de învăţământ în urma unor solicitări oficiale,
pentru perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive,
interne şi internaţionale, cantonamente şi pregătire specializată;
c) au beneficiat de bursă de studiu în străinătate, recunoscută de ministerul educaţiei;
d) au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări;
e) nu au un număr suficient de calificative/note, necesar pentru încheierea mediei/mediilor sau nu au
calificativele/mediile semestriale ori anuale la disciplinele/modulele respective, consemnate în
34
_____________________________________________________________________________________
catalog de către cadrul didactic, din alte motive decât cele de mai sus, neimputabile personalului
didactic de predare.
Art. 129 (1) Elevii declaraţi amânaţi pe semestrul I îşi încheie situaţia şcolară în primele patru
săptămâni de la revenirea la şcoală.
(2) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor prevăzuţi la alin. (1) se face pe baza calificativelor/notelor
consemnate în rubrica semestrului I, datate la momentul evaluării.
(3) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al doilea, a celor declarați amânați pe
semestrul I care nu și-au încheiat situația școlară conform prevederilor alin. (1) și (2) sau a celor amânaţi
anual se face înaintea sesiunii de corigenţe, într-o perioadă stabilită de consiliul de administrație. Elevii
amânaţi, care nu promovează la una sau două discipline/module de studiu în sesiunea de examene de
încheiere a situaţiei şcolare a elevilor amânați, se pot prezenta la sesiunea de examene de corigenţe.
Art. 130 (1) Sunt declaraţi corigenţi elevii care obţin calificative "Insuficient"/medii anuale sub 5,00 la
cel mult două discipline de studiu, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere
a situaţiei şcolare, la cel mult două discipline de studiu.
(2) În cazul în care curriculumul este organizat modular, sunt declaraţi corigenţi:
a) elevii care obţin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizează pe parcursul anului şcolar, indiferent de
numărul modulelor nepromovate;
b) elevii care obţin medii sub 5,00 la cel mult două module care se finalizează la sfârşitul anului şcolar,
precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare, la cel mult două
module.
(3) Pentru elevii corigenţi se organizează anual o singură sesiune de examene de corigenţă, într-o
perioadă stabilită de ministerul educaţiei.
(4) Pentru elevii corigenţi menționați la alin. (2) lit. a), se organizează și o sesiune specială de
examene de corigență, în ultima săptămână a anului școlar. Media fiecărui modul, obținută în cadrul
sesiunii speciale de corigență, este și media anuală a modulului.
Art. 131 (1) Sunt declaraţi repetenţi:
a) elevii care au obţinut calificativul ”Insuficient”/medii anuale sub 5,00 la mai mult de două discipline
de învăţământ/module care se finalizează la sfârșitul anului școlar. Prevederile se aplică și elevilor care
nu au promovat, la mai mult de două module, la examenele de corigență în sesiunea specială, organizată
în conformitate cu art. 130, alin. (4).
b) elevii care au obţinut la purtare calificativul anual "Insuficient"/media anuală mai mică de 6,00;
c) elevii corigenţi care nu se prezintă la sesiunea de examen de corigenţă sau la sesiunea specială
prevăzută la art. 130, alin. (4) sau care nu promovează examenul la toate disciplinele/modulele la care se
află în situație de corigență;
d) elevii amânaţi care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare la cel puţin o
disciplină/modul;
e) elevii exmatriculaţi, cu drept de reînscriere; acestora li se înscrie în documentele şcolare "Repetent
prin exmatriculare, cu drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ sau în altă unitate de
învăţământ”, respectiv „fără drept de înscriere în nicio unitate de învăţământ pentru o perioadă de trei
ani".
(2) La sfârșitul clasei pregătitoare și al clasei I elevii nu pot fi lăsați repetenți. Elevii care, pe parcursul
clasei, au manifestat dificultăți de învățare, menționate în raportul de evaluare a dezvoltării fizice, socio-
emoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor
față de învățare rămân în colectivele în care au învățat și intră, pe parcursul anului școlar următor, într-
un program de remediere/recuperare școlară, realizat de învățător/institutor/profesor pentru învățământul
primar, împreună cu un specialist de la Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională/Centrul
Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională.
Art. 132 (1) Elevii declaraţi repetenţi se pot înscrie în anul şcolar următor în clasa pe care o repetă, la
aceeaşi unitate de învăţământ, inclusiv cu depășirea numărului maxim de elevi la clasă prevăzut de lege,
sau se pot transfera la altă unitate de învăţământ.
35
_____________________________________________________________________________________
(2) Pentru elevii din învăţământul secundar superior şi din învăţământul postliceal declaraţi repetenţi
la sfârşitul primului an de studii, reînscrierea se poate face şi peste cifra de şcolarizare aprobată.
(3) În ciclul superior al liceului și în învățământul postliceal cu frecvenţă, elevii se pot afla în situaţia
de repetenţie de cel mult două ori. Anul de studiu se poate repeta o singură dată.
(4) Continuarea studiilor de către elevii din ciclul superior al liceului sau din învăţământul postliceal
care repetă a doua oară un an şcolar sau care se află în stare de repetenţie pentru a treia oară se poate
realiza în învăţământul cu frecvenţă redusă.
Art. 133 (1) După încheierea sesiunii de corigenţă, elevii care nu au promovat la o singură disciplină de
învăţământ/un singur modul au dreptul să solicite reexaminarea. Aceasta se aprobă de către director, în
cazuri justificate, o singură dată pe an școlar.
(2) Cererea de reexaminare se depune la secretariatul unității de învățământ, în termen de 24 de ore
de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţă.
(3) Reexaminarea se desfăşoară în termen de două zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu
de data începerii cursurilor noului an şcolar.
(4) Comisia de reexaminare se numeşte prin decizia directorului și este formată din alte cadre
didactice decât cele care au făcut examinarea anterioară.
Art. 134 (1) Pentru elevii declaraţi corigenţi sau amânaţi anual, examinarea se face din toată materia
studiată în anul şcolar, conform programei şcolare.
(2) Pentru elevii amânaţi pentru un semestru, examinarea în vederea încheierii situației se face
numai din materia acelui semestru.
(3) Pentru elevii care susţin examene de diferenţă, examinarea se face din toată materia studiată în
anul şcolar respectiv sau dintr-o parte a acesteia, în funcţie de situaţie.
(4) Disciplinele/modulele la care se dau examene de diferenţă sunt cele prevăzute în trunchiul
comun și în curriculumul diferențiat al specializării/calificării profesionale a clasei la care se face
transferul şi care nu au fost studiate de candidat. Se susţine examen separat pentru fiecare clasă/an de
studiu.
Notele obținute la examenele de diferență din curriculum-ul diferențiat se consemnează în registrul
matricol, fără a fi luate în calcul pentru media anuală a elevului pentru fiecare an de studiu încheiat.
(5) În situația transferării elevului după semestrul I, secretarul școlii înscrie în catalogul clasei la
care se transferă candidatul numai mediile din primul semestru de la disciplinele pe care elevul le
studiază la specializarea/calificării la care s-a transferat. Notele obținute la examenele de diferențe
susținute la disciplinele/modulele prevăzute în trunchiul comun și în curriculumul diferențiat al
specializării/calificării profesionale a clasei la care se transferă și care nu au fost studiate de candidat
anterior transferului reprezintă mediile pe semestrul I la disciplinele/modulele respective.
(6) Nu se susţin examene de diferenţă pentru disciplinele din curriculum la decizia şcolii.
(7) În cazul elevilor transferaţi, aceştia preiau disciplinele opţionale ale clasei în care se transferă. În
situația transferului elevului la începutul semestrului al II-lea sau în cursul acestuia, mediile semestriale
obținute la disciplinele opționale ale clasei, la sfârșitul semestrului al II-lea, devin medii anuale pentru
disciplina respectivă.
(8) În cazul transferului pe parcursul anului şcolar, părintele, tutorele sau susținătorul legal al
elevului/ elevul major îşi asumă în scris responsabilitatea însuşirii de către elev a conţinutului programei
şcolare parcurse până în momentul transferului, la disciplinele opţionale din unitatea de învățământ
primitoare.
(9) În situaţia menţionată la alin. (7), în foaia matricolă vor fi trecute atât disciplinele opţionale pe
care le-a parcurs elevul la unitatea de învăţământ de la care se transferă, la care are situația școlară
încheiată pe primul semestru, cât şi cele ale clasei din unitatea de învăţământ la care se transferă. În
acest caz, media semestrială la fiecare din aceste discipline opționale devine medie anuală.
(10) În cazul transferului elevilor corigenți la cel mult două discipline/module, cu schimbarea
profilului/specializării/calificării profesionale, și care nu vor mai studia la unitatea de învățământ
36
_____________________________________________________________________________________
primitoare disciplinele/modulele respective, se vor susține doar examenele de diferență. Prevederea se

aplică și în cazul elevilor declarați amânați.
Art. 135
(1)Obligația de a frecventa învățământul obligatoriu la forma de învățământ cu frecvență, cursuri de zi,
încetează la vârsta de 18 ani. Persoanele care nu au finalizat învățământul obligatoriu până la această
vârstă și care au depășit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei își pot continua studiile, la cerere, la forma de
învățământ cu frecvență, cursuri serale sau cu frecvență redusă.
(2)Persoanele care au depășit cu mai mult de trei ani vârsta clasei în care puteau fi înscriși și care nu au
absolvit învățământul primar până la vârsta de 15 ani, precum și persoanele care au depășit cu mai mult
de trei ani vârsta clasei în care puteau fi înscriși și care nu au absolvit învățământul gimnazial/liceal –
ciclul inferior până la vârsta de 19 de ani pot continua studiile, la solicitarea acestora, și în programul "A
doua șansă", conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.
Art. 136
(1)Elevii care au urmat cursurile într-o unitate de învățământ din altă țară pot dobândi calitatea de elev
în România numai după echivalarea, de către ministerul educației, a studiilor urmate în străinătate și,
după caz, după susținerea examenelor de diferență stabilite în cadrul procedurii de echivalare.
(2)Elevii menționați la alin. (1) vor fi înscriși ca audienți până la finalizarea procedurii de echivalare,
indiferent de momentul în care părinții, tutorii sau susținătorii legali ai acestora solicită școlarizarea.
(3)Activitatea elevilor audienți va fi înregistrată în cataloage provizorii, toate mențiunile privind
evaluările și frecvența urmând a fi trecute în cataloagele claselor după încheierea recunoașterii și a
echivalării studiilor parcurse în străinătate și după promovarea eventualelor examene de diferență.
(4)Alegerea nivelului clasei în care va fi înscris elevul ca audient se face de către o comisie formată din
cadre didactice care predau la nivelul de studiu pentru care se solicită înscrierea, stabilită la nivelul
unității de învățământ, din care face parte directorul/directorul adjunct și un psiholog/consilier școlar.
(5)Evaluarea situației elevului și decizia menționată la alin. (4) vor ține cont de: vârsta și nivelul
dezvoltării psiho-comportamentale a elevului, de recomandarea părinților, de nivelul obținut în urma
unei evaluări orale sumare, de perspectivele de evoluție școlară.
(6)În cazul în care părinții, tutorii sau susținătorii legali nu sunt de acord cu recomandarea comisiei,
privind nivelul clasei în care va fi înscris elevul audient, elevul va fi înscris la clasa pentru care optează
părinții, pe răspunderea acestora asumată prin semnătură.
(7) Dosarul de echivalare va fi depus de către părinții, tutorii sau susținătorii legali ai elevului la unitatea
de învățământ la care este înscris elevul ca audient. Unitatea de învățământ transmite dosarul către
inspectoratul școlar, în termen de cel mult 5 de zile de la înscrierea elevului ca audient. Dosarul este
retransmis, în maximum 5 de zile, de către inspectoratul școlar, către compartimentul de specialitate din
ministerul educației.
(8) În cazul în care părinții, tutorii sau susținătorii legali nu au depus dosarul în termen de 30 de zile de
la înscrierea elevului ca audient, acesta va fi înscris în clasa următoare ultimei clase absolvite în
România sau în clasa stabilită de comisia prevăzută la alin. (4).
(9) În termen de maximum 15 zile de la primirea avizului favorabil al ministerului educației privind
recunoașterea și echivalarea studiilor, elevul audient este înscris în catalogul clasei și i se transferă din
catalogul provizoriu toate mențiunile cu privire la activitatea desfășurată - note, absențe etc.
(10) În situația în care studiile făcute în străinătate nu au fost echivalate sau au fost echivalate parțial, iar
între ultima clasă echivalată și clasa în care este înscris elevul ca audient există una sau mai multe clase
ce nu au fost parcurse/promovate/echivalate, comisia prevăzută la alin. (4) solicită inspectoratului
școlar, în scris, în termen de maximum 30 de zile, examinarea elevului în vederea încheierii situației
școlare pentru anii neechivalați sau care nu au fost parcurși ori promovați.
(11) În contextul prevăzut la alin. (10) inspectoratul școlar constituie o comisie de evaluare formată din
cadre didactice și cel puțin un inspector școlar de specialitate care evaluează elevul, în termen de cel
mult 20 de zile, pe baza programelor școlare în vigoare, la toate disciplinele/modulele din planul cadru
de învățământ, pentru clasele neechivalate sau care nu au fost parcurse ori promovate. Comisia va
37
Anexa la Ordinul M.E.N.C.S. nr. privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și
funcționare a unităților de învățământ preuniversitar
_____________________________________________________________________________________
funcționa în unitatea de învățământ în care urmează să fie înscris elevul. După promovarea tuturor
examenelor, elevul este înscris în clasa următoare ultimei clase promovate, fie prin recunoaștere și
echivalare, fie prin promovarea examenelor prevăzute la alin. (10). Modul de desfășurare și
rezultatele evaluării vor fi trecute într-un proces verbal care se păstrează în unitatea de învățământ
în care elevul urmează să frecventeze cursurile. Această procedură se aplică și în cazul persoanelor
care revin în țară fără documente de studiu.
(12) Elevul este examinat în vederea completării foii matricole cu notele aferente fiecărei discipline,
din fiecare an de studiu neechivalat, în ordine inversă, începând cu ultimul an de studiu. Dacă elevul
nu promovează examenele prevăzute la alin. (10) la trei sau mai multe discipline/module, acesta
este evaluat, după caz, pentru o clasă inferioară. Dacă elevul nu promovează examenul de diferență,
la cel mult două discipline, acesta este examinat pentru clasele inferioare, apoi sunt afișate
rezultatele evaluării. Dacă părintelui, tutorele sau susținătorul legal, respectiv elevul major, solicită
reexaminarea în termen de 24 de ore de la afișarea rezultatelor primei examinări, se aprobă
reexaminarea. În cazul în care nu promovează nici în urma reexaminării, elevul este înscris în prima
clasă inferioară pentru care a promovat examenele la toate disciplinele.
(13) Pentru persoanele care nu cunosc limba română, înscrierea în învățământul românesc se face
conform reglementărilor aprobate prin ordin al ministrului educației.
(14) Copiilor lucrătorilor migranți li se aplică prevederile legale în vigoare privind accesul la
învățământul obligatoriu din România.
(15) Elevilor străini care doresc să urmeze studiile în învățământul românesc li se aplică prevederile
elaborate de ministerul educației, privind școlarizarea elevilor străini în învățământul preuniversitar
din
România.
Art. 137
(1)Elevilor dintr-o unitate de învățământ de stat, particular sau confesional din România, care
urmează să continue studiile în alte țări pentru o perioadă determinată de timp, li se rezervă locul în
unitatea de învățământ de unde pleacă, la solicitarea scrisă a părintelui, tutorelui sau susținătorului
legal.
(3)În cazul în care revenirea elevilor plecați în străinătate pe parcursul unui an școlar are loc după
începerea cursurilor noului an școlar, se aplică procedura referitoare la recunoaștere și echivalare și,
după caz, cea prevăzută la articolele precedente, dacă nu li se poate echivala anul școlar parcurs în
străinătate.
Art. 138 (1) Consiliile profesorale din unităţile de învăţământ de stat, particular sau confesional
validează situaţia şcolară a elevilor, pe clase, în şedinţă de încheiere a cursurilor semestriale/anuale,
iar secretarul consiliului consemnează în procesul-verbal numărul elevilor promovaţi, numărul și
numele elevilor corigenţi, repetenţi, amânaţi, exmatriculaţi, precum şi numele elevilor cu note la
purtare mai mici de 7,00, respectiv 8,00 pentru profilul pedagogic și unitățile de învățământ teologic
și militar / calificative mai puțin de „Bine”.
(2) Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, amânaţi sau repetenţi se comunică în scris părinţilor,
tutorilor sau susținătorilor legali sau, după caz, elevilor majori, de către
învățător/institutor/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte, în cel mult 10 zile de
la încheierea cursurilor fiecărui semestru/an şcolar.
(3) Pentru elevii amânați sau corigenți, învățătorul/institutorul/profesorul pentru învățământul
primar/profesorul diriginte comunică în scris părinților, tutorelui sau susținătorului legal, programul
de desfășurare a examenelor de corigență și perioada de încheiere a situației școlare.
(4) Nu pot fi făcute publice, fără acordul părintelui, tutorelui sau susținătorului legal sau al
elevului/absolventului major, documentele elevului, cu excepția situației prevăzute de Legea nr.
272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată.

Combinepdf

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Combinepdf

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

COORD.: CONF. DR. JEDER DANA

METODISTA PROF. ÎNV. PRIMAR: PALAGHIANU LAVINIA OCSANA

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;

Comunicare în limba română

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut;

Matematică și explorarea mediului

O2 – să identifice elementele specifice textului liric;

O3 – să utilizeze sensul cuvintelor noi în enunțuri proprii;

O4 - să formuleze răspunsuri la întrebări diverse în legătură cu textul citit/ audiat;

O5 - să o descrie în câteva enunțuri pe bunica;

O6 – să precizeze succesorul și predecesorul unor numere date;

O7 – să identifice asemănări și deosebiri între persoane de diferite vârste;

O8 – să descrie cele trei stiluri vestimentare învățate.

Se creează condiţiile optime pentru desfăşurarea

Copii, ce am studiat noi ultima oră la Comunicare în Evaluez capacita-

 Solicit elevilor să răspundă la următoarele

 Citirea corectă, conștientă și expresivă a poeziei;

 Explicarea cuvintelor noi din poezie;

 Formare de enunțuri folosind cuvintele noi

 Chestionarea elevilor privind informații precum: titlul textului în versuri și autorul;

 Identificarea numărului de strofe;

 Identificarea numărului de versuri dintr-o strofă;

 Identificarea personajului principal din poezie;

 Identificarea trăsăturilor fizice și morale ale bunicii;

 Formularea de răspunsuri la întrebările legate de text

 Chestionare orală privind semnificația cuvântului PACEA pentru fiecare elev;

 Prezentarea unor slide-uri despre pace și citire de citate despre PACE;

 Asocierea cuvântului PACE cu noțiuni precum: LINIȘTE, PRIETENIE, IUBIRE,

 Exemplificare de acțiuni desfășurate pe perioada de evacuare a ucranienilor din

 Argumentarea importanței păcii și Importanței contribuției la menținerea păcii;

 Realizarea unui glob pământesc pe suport ajutător(farfurie de carton) utilizându-se

culorile albastru pentru ape, maro și verde pentru continente;

 Explicarea etapelor de lucru și a obținerii tonurilor de culoare

 Realizarea porumbelului împreună cu învățătoarea și discuții privind semnificația

 Expunere de lucrări în spațiul special amenajat

 Reamintirea terminologiei matematice: PROBLEME, OPERAȚII, DIFERENȚĂ,

TOTAL, PROBA, PLUS, REST, SUMĂ, TERMENI, DESCĂZUT, SCĂZĂTOR

 Realizarea unui calcul mintal zilnic;

 Verificarea efectuării temei;

 Anunțarea efectuării operațiilor de adunare și scădere cu numere naturale în concentrul

 Rezolvarea de probleme din manual;

 Compunerea unei probleme după imagini, după exerciții;

 Analizarea celor 4 imagini și oferire de răspunsuri de către elevi la întrebările

 Vizionarea filmulețului din manual;

 Provocarea unui exercițiu de imaginație;

 Adoptarea poziției vrăbiuței cu spatele drept și privirea înainte;

 Imitatul ciripitului de vrăbiuță

 Interpretarea cântecului cu atenție la dicție: Rița, Rița Veverița

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Săpt Domeniul Tema Conţinuturile Comp Activităţi de învăţare Nr. Resurse

PREGĂTIŢI PENTRU VIAŢĂ.

Clasa pregătitoare – clasa a IV-a

1. Manifestarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de

2. Identificarea unor norme de relaţionare dezirabile în contexte de

3. Aplicarea unor comportamente adecvate, din perspectiva

1.2. Explorarea rolului mediului fizic înconjurător în viaţa oamenilor

2. Identificarea unor norme de relaţionare dezirabile în contexte de viaţă familiare

2.2. Recunoaşterea propriilor emoţii şi sentimente manifestate în relaţionarea cu persoane din

3. Aplicarea unor comportamente adecvate, din perspectiva sănătăţii şi a vieţii de

3.2. Recunoaşterea aspectelor care caracterizează starea de sănătate personală şi îngrijirea

Autocunoaştere şi stil de • Identitatea personală: importanţa prenumelui şi numelui; diferenţa