B.H. TIMIS.

Cursurile de apa din acest bazin hidrografic care îsi aduna

apele de pe o
suprafata mai mare de 10 km2, sunt în numar de 150, având o lungime
totala a retelei
hidrografice de 2434 km. Cele mai reprezentative sunt Timisul, Bistra,
Bârzava si
Moravita. Bazinul hidrografic al râului Timis se suprapune pe rând peste
toata gama de
forme de relief.
Râul Timis, afluent de ordinul I al Dunarii, izvoraste de pe versantul
estic al Muntilor
Semenic, de sub Vârful Piatra Goznei (1145 m), de la altitudinea de
1280 m, si pe o
lungime de 244 km (pe teritoriul tarii noastre) colecteaza apele a 150 de
râuri, cu o
lungime a retelei hidrografice de 2434 km si o densitate de 0,33
km/km2. Suprafata
bazinului este de 7310 km2. În sectorul sau montan Timisul primeste doi
afluenti mici:
Brebu si Semenic, iar dupa 25 km de la izvoare patrunde în culoarul
Timis-Cerna unde
primeste afluenti în mod simetric dinspre Muntii Semenicului si dinspre
Tarcu (afluentii dedreapta sunt mai dezvoltati): Teregova, Râul Rece
(Hidegul), Fenesul, Sadovita, Goletul,
Bolvasnita. La Caransebes conflueaza cu Sebesul, dupa care Timisul
primeste pe cel mai
mare afluent al sau, Bistra. Dupa confluenta Bistrei cu râul Timis, începe
conul de dejectie
al Timisului dezvoltat sub forma de evantai aproape pâna la granita cu
Serbia. În arealul
acestui con se observa o abatere treptata a Timisului în dreapta, în buna
parte din cauza
afluentilor sai dezvoltati mai ales din stânga. Tendinta de abatere spre
dreapta a Timisului

1
este tradata de bratul sau parasit, Timisul Mort, care pe vremuri era
cursul principal al
râului. Traseul urmarit de râul Timis, prezinta un coeficient de
sinuozitate de 2,50 si o
panta medie de 5‰, o geologie silicioasa cu un substrat al albiei format
din bolovanis,
pietris, nisip si mâl.
Râul Cerna are o lungime de 79 km, iar bazinul sau de receptie are o
suprafata de
1360 km2. De la izvoare si pâna la confluenta cu cel mai mare afluent al
sau de dreapta –
Bela Reca (care îsi aduna apele din depresiunea Mehadia) – Cerna are
un curs aproape
rectiliniu. Valea este foarte adânca, iar rocile cristaline si calcarele nu au
permis
modificarea substantiala a vaii. Ca urmare, valea râului are aspectul unei
vai tinere, cu
afluenti cu lungimi reduse – numai pe dreapta bazinului – si cu pante
longitudinale mari.
Prezinta o panta medie de 16‰ si un coeficient de sinuozitate de 1,24.
Cursul Cernei
prezinta numeroase sectoare de chei alternând cu sectoare de eroziune
locala, cu o
colmatare redusa, uneori cu praguri. În statiunea Baile Herculane apar o serie
de fracturi
transversale pe cursul apei care au favorizat aparitia izvoarelor termominerale.
Aval deistra, cu o lungime de 60 km si o suprafata a bazinului colector de 919
km2, Pecinisca, Cerna primeste apele râului Bela Reca (L=36 km F=713 km2).
Dupa ce în
cursul superior taie roci cristaline formând eroziune si îngustari, la iesirea din
Depresiunea
Mehadia, Bela Reca formeaza un con de dejectie relativ extins. Cel mai important
afluent
al sau îl primeste pe partea dreapta – Mehadica. Dupa confluenta cu Bela
Reca, cursul

2
Cernei are un caracter de defileu sapat în calcare, iar în aval, acesta este
sapat în sisturi
cristaline întrerupte de bazinetul de eroziune de la Bârza-Toplet, unde
primeste o serie

Lacurile din SH Banat cu o suprafata mai mare de 0,5 km2 sunt în

numar de 9, si toate
sunt lacuri de acumulare. Lacurile naturale nu reprezinta o caracteristica
a Spatiului
Hidrografic Banat.
Acumularile sunt asezate cu precadere în bazinul Timisului, Begai,
Carasului si Cernei.
Ele au fost construite cu scopuri multiple: alimentare cu apa potabila si
industriala,
energetic si aparare împotriva inundatiilor. În acest sens sunt: ac. Gozna
- pe râul
Bârzava, cu o suprafata de 60 ha si un volum la NNR 9,839 mil. m3, ac.
Timis Trei Ape –
pe râul Timis având o suprafata de 52,6 ha si un volum la NNR 4,4
mil.m3; ac. Secul - pe
râul Bârzava, cu o suprafata de 73 ha si un volum la NNR 7,5 mil. m3 si
ac. Poiana Marului
pe râul Bistra Marului, având o suprafata de 272,8 ha si un volum la
NNR 89,4 mil.m3.
Acumularile Valea lui Iovan (având o suprafata de 290 ha si un volum la
NNR 120 mil.m3)
si Herculane (având o suprafata de 77 ha si un volum la NNR 12,163
mil.m3) amplasate
pe râul Cerna au drept scopuri principale producerea de energie electrica
si alimentare cu
apa. Aceeasi destinatie o are si ac. Surduc (suprafata de 362 ha si un
volum la NNR
24,225 mil.m3), de pe râul Gladna. Acumularea Greoni, din bazinul
Caras, cu o suprafata

3
la NNR de 101,5 ha si un volum de 2,53 mil.m3, este de fapt o
amenajare piscicola.
Acumularea Murani, de pe râul Magherus, nu este de o capacitate
impresionanta, însa
este construita cu rol de atenuare si are o suprafata la NNR de 95 ha si
un volum de 1,47
Timisul izvoraste de pe versantul estic al Muntilor Semenic, de sub
vârful Piatra Goznei
(1145 m), de la altitudinea de 1135 m, si pe o lungime de 244 km (pe
teritoriul tarii
noastre) colecteaza apele a 150 de râuri, cu o lungime a retelei
hidrografice de 2.434 km
si o densitate de 0,33 km/km2. Acest râu este un afluent direct al
Dunarii, confluenta
situându-se pe teritoriul Serbiei. Suprafata bazinului este de 7310 km2.
În bazinul râului
Timis scurgerea medie multianuala are valori cuprinse între 2 l/s/km2 si
40 l/s/km2.
Principalii sai afluenti sunt: Bistra, cu o lungime de 60 km si o suprafata
a bazinului
colector de 919 km2, Bârzava, cu lungime de 154 km si suprafata a
bazinului de receptie
de 1202 km2 si Moravita în lungime de 47 km si cu o suprafata a
bazinului de receptie de 435 km2.
Cerna are o lungime de 79 km, iar bazinul sau de receptie are o
suprafata de 1360 km2.
Cerna si-a dezvoltat cea mai mare parte a cursului pe linia tectonica
dintre grupele
Muntilor Cernei-Gugu si Vâlcan-Mehedinti. Lungimea retelei
hidrografice din bazinul
hidrografic Cerna este de 524 km, densitatea acesteia fiind de 0,39
km/km2. Scurgerea
medie multianuala variaza cu altitudinea. În zona superioara a bazinului
hidrografic se

4
întâlnesc debite specifice ce oscileaza în jurul valorii de 50-55 l/s/km2
(zona izbucului
Cernei).