Forma Pământului 1 sferică 2 - elipsoid de rotație Forma geoid - terroid Forma Pământului Forma Terrei este aproximativ sferică. Termeni: 1. elipsoid de rotație- turtit la poli și bombat la ecuator; este specific corpurilor omogene (ca alcătuire) aflate în rotație. 2. Geoid -suprafața continuă la nivelul mediu al oceanelor si mărilor deschise , lipsite de maree și valuri –0 m, care se prelungeste imaginar pe sub continente (dat. alcătuirii complexe) 3. terroid sau teluroid - geoid pară (asimetrie provocată de o ridicare de circa 15 metri în zona Polului Nord și o coborâre de circa 15 metri în zona Polului Sud. Alcătuirea chimică a Pământului Terra este alcătuită din 90 de elemente chimice, dintre care o pondere mai mare o au: oxigenul – 47% siliciul – 28% aluminiul - 7,9% fierul – 4,5% calciul – 3,5% potasiul și sodiul – fiecare câte 2,5% Dimensiunile Pământului Iată câteva date matematice relevante pentru planeta noastră: suprafața – cca 510 milioane kmp raza ecuatorială – cca 6378 km raza polară – cca 6357 km lungimea ecuatorului – 40 075 km masa – 597,6 mld tone densitate medie 5,52 g/cmc Structura internă Pământului Terra este divizată în mai multe învelișuri, atât în interiorul ei (nucleu, manta și scoarță terestră), cât și în exterior, caz în care aceste învelișuri se numesc geosfere (litosfera, atmosfera, hidrosfera, biosfera, pedosfera și antroposfera). https://youtu.be/WwiiO jyfvAU Alte proprietăți fizice ale planetei magnetismul terestru: cauzat de frecarea materiei în stări diferite de agregare din interiorul planetei, are rolul de a devia o bună parte din vântul solar. gravitația determină producerea eroziunii, a vânturilor, curgerea apelor etc și accelerația gravitațională (9,8 m/s2 densitatea medie a Pământului: cu o medie de 5,5 g/cm3, înclinarea axei terestre: cu 660 30` față de planul orbitei (23°27´ față de verticală) Magnetismul terestru – reprezentare grafică MIȘCĂRILE PĂMÂNTULUI Multă vreme s-a crezut că Pământul stă nemișcat în centrul Universului și că Soarele și planetele se învârt în jurul său. Nu numai oamenii de rând, ci chiar mulți oameni de știință aveau o asemenea concepție, numită geocentrică, întrucât situa Pământul în centrul Universului. În mod evident, ca și celelalte planete din Sistemul Solar, Pământul efectuează o serie de mișcări, dintre care mai importante sunt două: Mișcarea de rotație Mișcarea de revoluție Mișcarea de rotație Pământul efectuează o mișcare de rotație în jurul axei sale, de la vest la est, în timp de aproximativ 24 de ore (23h 56' 4''). Mișcarea de rotație se efectuează în jurul axei Pământului, adică axa imaginară care intersectează suprafața geoidului în cele două puncte diametral opuse numite poli geografici. Viteza rotației scade de la ecuator (435m/s) spre poli (0 m/s). Consecințele mișcării de rotație
Succesiunea zilelor și a nopților
Variația orei pe glob
Modificarea temperaturii aerului în 24 de ore
Manifestarea forței Coriolis (vezi
https://youtu.be/xVOqMG2IBbQ) Turtirea Pământului la poli Mișcarea de revoluție Mișcarea de revoluție se realizează în jurul Soarelui în 365 de zile 6 ore 9 minute și 9 secunde (anul astronomic/sideral), de-a lungul unei orbite eliptice, cu o viteză medie de cca 30 km/s. Prin urmare, distanța dintre Pământ și Soare variază de-a lungul anului, de la un minim de cca 147,1 milioane km (periheliu), până la un maxim de cca 152,1 milioane km (afeliu). Din motive practice, s-a stabilit ca anul calendaristic să fie de 365 de zile, iar o dată la 4 ani de 366 de zile (anul bisect). Consecințele mișcării de revoluție formarea anotimpurilor, o contribuție având-o și înclinarea axei terestre inegalitatea zilelor și a nopților în timpul anului încălzirea inegală a Terrei și formarea zonelor de căldură Formarea anotimpurilor La 21 martie și 23 septembrie, razele Soarelui cad perpendicular pe Ecuator, ziua fiind egală cu noaptea, momente numite echinocții. La 22 iunie, razele solare cad perpendicular pe Tropicul Racului, iar la 23 decembrie, pe Tropicul Capricornului, înregistrându-se cea mai mare inegalitate dintre zi și noapte, momente numite solstiții. Anotimpurile sunt inversate între emisfere. La Polul Nord, între 21 martie și 23 septembrie și la Polul Sud, între 23 septembrie și 21 martie, Soarele nu apune, fiind perioada numită ziua polară. Aceasta alternează cu noaptea polară (cealaltă jumătate de an). Pământul la echinocțiu Pământul la 22 iunie Pământul la 23 decembrie Zonele de căldură de pe Terra