Calorimetrul

O foarte bună izolare termică se poate realiza cu ajutorul calorimetrului care nu permite
corpurilor din interior să interacţioneze termic cu exteriorul.

Dacă în calorimetru se introduc două corpuri cu temperaturi diferite, în procesul de realizare

a transferului termic, căldura cedată (Qced) de corpul cu temperatura mai mare este egală cu
căldura absorbită (Qabs) de corpul cu temperatura mai mică.

Ecuaţia calorimetrică

Qced = Qabs

Calorimetria
Calorimetria este capitolul fizicii care se ocupă cu studiul căldurii primite sau cedate de
un corp.

Coeficienţii calorici
Coeficienţii calorici sunt mărimi fizice care stabilesc legătura între căldura primită
(cedată) de un corp şi variaţia temperaturii lui.

Căldura specifică (c)

Căldura specifică este mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară pentru a varia
temperatura unităţii de masă dintr-un corp cu un grad.

c = Q/(m·Δt) ; [c]SI = J/kgK

Capacitatea calorică (C)

Capacitatea calorică este mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară pentru a varia
temperatura unui corp cu un grad.

C = Q/Δt ; [C]SI = J/K

Calorimetrul este un dispozitiv cu ajutorul căruia se măsoară cantitatea de căldură schimbată

de un corp cu un mediu, în general lichid.

Descrierea aparatului.
Pentru determinarea caldurii specifice a unui corp se foloseste aparatul numit calorimetru.
Calorimetrul propiu zis este un vas metallic care este izolat prin intermediul unor postamente
izolatoare de vasul exterior. Uneori, pentru a micsora si mai mult schimbul de caldura cu
exteriorul, cele doua vase se introduce intr-un vas mai mare cu peretii dubli. Intre peretii
acestui vas se poate stabili o circulatie de apa la temperatura dorita. Aceste vase se acopera cu
un capac format dintr-un material izolant, prevazut cu doua orificii.
Printr-unul din orificii se introduce in calorimetru un agitator cu ajutorul caruia se
omogenizeaza temperatura lichidului, iar prin celalalt orificiu se introduce un termometru
pentru masurarea temperaturii initiale si fimale ale lichidului din calorimetru.

După modul de construcţie şi funcţionare, există două tipuri:

• calorimetrul cu variaţie de temperatură: se studiază variaţia temperaturii unei

substanţe calorimetrice;
• calorimetrul izoterm: se studiază schimbarea stării de agregare a substanţei
respective.

Un înveliș (perete) care nu permite corpurilor din interior să interacționeze termic cu

exteriorul, este un izolator perfect.

În realitate nu există un izolator perfect. O foarte bună izolare termică se poate realiza cu
ajutorul calorimetrului.

Dacă în calorimetru se introduc două corpuri cu temperaturi diferite, în procesul de realizare

a echilibrului termic, căldura cedată ( Qced ) de corpul cu temperatura mai mare este egală cu
căldura absorbită ( Qabs ) de corpul cu temperatură mai mică.

Ecuația calorimetrică Qced = Qabs

Calorimetria este capitolul fizicii care se ocupă cu studiul căldurii primite sau cedate de un
corp.

Principiul metodei.
La bazadeterminarii caldurii specifice a unui corp solid sta ecuatia calorimetrica.Aceasta este
relatia care exprima echivalenta dintre cantitatea de caldura cedata de un corp cald si
cantitatea de caldura primita de un corp mai rece, temperatura finala a celor doua corpuri
aflate in contact fiind aceeasi.
Punerea in contact a celor doua corpuri de temperaturi diferite si masurarea temperaturii
finale se realizeaza cu ajutorul calorimetrului descris mai sus. Daca introducem in
calorimetru corpul de cercetat de masa m aflat la o temperatura t mai mare decat temperatura
t1 a apei din calorimetru, atunci cantitatea de caldura cedata de corp calorimetrului va fi data
de relatia :

Unde : c – caldura specifica a corpului :

– temperatura finala.

Cantitatea de caldura primita de calorimetru pentru a ajunge la temperatura este data de

relatia :
Unde : m1 – masa apei din calorimetru ;
c1 – caldura specifica a apei ;
k – capacitatea calorica a calorimetruli propiu zis, a agitatorului si a termometrului.
Deci k ( – t1 ) reprezinta caldura absorbita de vasul calorimetrului, de agitator si de
termometru. La echilibru cand avem :

de unde putem soate caldura specifica a corpului studiat :

Deci, cunoscand valorile k si c1 ramane sa masuram m, m1, t, t1 si care inlocuite in formula

calcularea caldurii specifice a corpului respectiv.

Observatie
Valoarea lui k se poate determina tot pe cale calorimetrica. Anume :
Peste apa de masa m1 din calorimetru, aflata la temperatura t1, se toarna o alta cntitate m de
apa aflata la o temperatura t > t1 . Dupa ce echilibrul temperaturilor a fost stabilit avem
satisfacuta urmatoarea ecuatie calorimetrica :
mc1 ( t – ) = (m1c1 + k ) ( – t1 )
unde : – temperatura finala a amestecului ;
c1 – caldura specifica a apei ;
Din ecuatia mc1 ( t – ) = (m1c1 + k ) ( – t1 ), scoatem pentru k urmatoarea expresie :

Problema

1. Într-un calorimetru ce conţine 500 g apa la temperatura de 280C se introduce o

bucată de fier de masă 150 g şi temperatura de 1000C. Temperatura de echilibru
este de 300C. Se cere capacitatea calorică a calorimetrului şi a accesoriilor sale. Se
cunosc: cFe=497 J/kg K, capa= 4180 J/kg K.