Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În fizică un grad de libertate exprimă fiecare dintre mărimile scalare independente necesare
pentru determinarea univocă a stării unui sistem. Numărul minim de parametri prin care se
poate preciza starea sistemului reprezintă numărul de grade de libertate.
În mecanică, poziția unui punct material liber în spațiu (care nu face parte dintr-un sistem) se
determină prin cele 3 coordonate carteziene x, y și z
Dacă i = nr. grade de libertate ale moleculei gazului ideal, atunci vom avea :
Gazul închis într-un de volum constant este încălzit, absoarbe căldură → QV > 0 și ΔU
> 0 (crește energia internă a gazului).
Gazul închis într-un de volum constant este răcit, cedează căldură → QV < 0 și ΔU < 0
(scade energia internă a gazului).
ΔU = QV = ν ∙ CV ∙ ΔT
ΔU = U – U0 și ΔT = T – T0, pentru T0 = 0 K → U0 = 0
U = ν ∙ CV ∙ T = 3/2 ∙ ν ∙ R ∙ T
B. În cazul transformării izobare (ν și p const.) dacă gazul este încălzit, absoarbe căldură
→ Qp > 0 și o parte din energie este folosită la creșterea energiei interne a gazului ΔU > 0 și
cealaltă parte este lucrul mecanic efectuat de gaz asupra exteriorului, L > 0.
L = p ∙ ΔV
Qp = ν ∙ Cp ∙ ΔT
ΔU = ν ∙ CV ∙ ΔT
Când gazul este încălzit, absoarbe căldură → QT > 0 și L > 0, fiind folosită integral pentru
efectuarea de lucru mecanic asupra exteriorului.
Într-o transformare izotermă, presiunea este invers proporțională cu volumul gazului și atunci
avem lucrul mecanic:
ΔU = - Lad
ΔU = ν ∙ CV ∙ΔT
Lad = - ν ∙ CV ∙ ΔT