Caracteristicile Pământului și consecințele lor geografice

În mod obișnuit, se consideră că Terra are o formă sferică. În realitate, planeta noastră apare mai turtită
la poli și ușor bombată la Ecuator.

Dar suprafața Terrei nu este netedă, ci prezintă numeroase denivelări. De la nivelul oceanelor, se înalță
formele de relief ale continentelor, în unele cazuri munții fiind deosebit de înalți. De asemenea, sub
oceane există munți submarini și gropi foarte adânci. De aceea, forma reală Terrei este mai complexă
și nu poate fi descrisă printr-un corp geometric clasic.

Această formă deosebită a Terrei a fost numită geoid. Dacă oceanele nu ar exista deloc, forma reală a
geoidului ar fi cea de mai sus.

Forma Pământului determină o serie de particularități geografice:

- Meridianul nu reprezinta cercuri, ci elipse

- Ca urmare a diferenței de mărime între raza ecuatorială și raza polară, accelarația
gravitațională scade de la Ecuator la Poli
- Radiația solară scade de la Ecuator la Poli

Alcătuirea chimică a Pământului

Terra este alcătuită din 90 de elemente chimice:

Oxigen 47%, siliciu 28%, aluminiu 7,9%, fier 4,5%, calciu 3,5%, sodiu 2,5%, potasiu 2,5%, magneziu
2,2 % + alte elemente 1,9 %
 Proprietățile fizice

Magnetismul terestru

- Influențat de activitatea solară, fiind perturbat atunci când au loc furtuni solare
- Datorită structurii sale interne, planeta Pământ se comportă ca un magnet uriaș

Gravitația

Densitatea medie

- Ca urmare a alcătuirii sale chimice, valoarea variază dinspre centru spre suprafață, din cauza
distribuirii neuniforme a principalelor elemente.
- In nucleul Terrei – domină elemente grele ( fier și nichelul) – densitatea depășește 17 g/cm3

Mișcările Pământului

1. Miscarea de rotație
2. Mișcarea de revoluție
Distanța de 15° de longitudine se numește fus orar. Fiecare fus orar este străbătut de un meridian
central. Când Soarele se află deasupra acestui meridian, este ora 12:00, considerată ora oficială a
întregului fus orar. În fusele orare situate spre est, orele sunt mai înaintate, deoarece Soarele s-a aflat
mai devreme deasupra meridianului lor central. La vest de respectivul fus orar, Soarele încă nu s-a
aflat deasupra meridianului central, astfel că orele sunt în urmă. Între două fusuri orare vecine,
diferența de timp este de o oră.

Pământul cuprinde 24 de fusuri orare. Primul fus orar este considerat fusul prin care trece Meridianul
de 0°. În funcție de primul fus orar se stabilește ora pe glob. Mergând spre est, la fiecare fus orar se
adaugă câte o oră; mergând spre vest, se scade câte o oră. Când la primul meridian este ora 12:00, la
meridianul opus, cel de 180°, este ora 24:00. De aceea, meridianul de 180° se consideră drept  linia
internațională de schimbare a datei. Spre vest de meridianul de 180° ne aflăm cu o zi înainte, față de
ziua în care ne aflăm la est de acest meridian. Ora României este ora celui de-al doilea fus orar, cel în
care este situată capitala țări noastre, orașul București, adică GMT (Greenwich Mean Time/Ora
Meridianului Greenwich) + 2.
2.Mișcarea de revoluție

Mișcarea Pământului în jurul Soarelui se numește mișcare de revoluție. Aceasta durează un an,

mai exact 365 zile și 6 ore și se realizează tot de la vest la est, ca și mișcarea în jurul axei terestre.
În drumul său pe orbită, Pământul își schimbă continuu poziția față de Soare (a), cele două
emisfere (nordică și sudică) fiind luminate și încălzite în mod diferit, din cauza înclinării axei
terestre (b și c).
Consecințele mișcării de revoluție a Pământului sunt:

1. Formarea anotimpurilor și succesiunea lor. Datorită încălzirii inegale a suprafeței terestre în

cursul unui an, se formează anotimpurile care se repetă cu aceeași regularitate, dar sunt
inversate pe cele două emisfere.
2. Durata inegală a zilelor și a nopților este un fenomen care se petrece deoarece suprafața
Pământului este diferit luminată în cursul anului.