Miscarile Pamantului

-sunt : miscarea de rotatie si cea de revolutie;

Miscarea de rotatie
-este miscarea Pamantului in jurul propriei axe in aproximativ 24 de ore(23 h ,56
min si 4 sec)
-de la vest la est
-soarele rasare la est si apune la vest
-det miscarea apparent inversa a soarelui pe bolta cereasca
CONSECINTE
1.succesiunea zilelor si a noptilor sau alternanta zilelor si a noptilor sau ciclul zi-noapte
2.modificarea temperaturii de la zi la noapte (incalzirea inegala)
3.aparitia fortei Cariolis care abate lucrurile ,corpurile aflate in miscare-dreapta in emisfera n
-stanga in emisfera s
Ex: vanturile,curentii oceanici,curgerea raurilor
4.Variatia orei pe glob
-fusul orar este distanta de 15 grade longitudine pe care o strabate Pamantul in fiecare ora
-sunt 24 de fusuri orare
-primul fus orar este cel prin mijlocul caruia trece meridianul de 0 grade
-spre est se mai aduga o ora la fiecare 15 grade
Vest se mai scade o ora la fiecare 15 grade
-meridianul de 180 grade e considerat linia internationala de schimbare a datei
-romania e in al 3 lea fus orar adica plus 2 h
5. forma de eclipsoid de rotatie
Aplicatii
Londra 15:00 20:00 bucuresti
2.Miscarea de revolutie

-este miscarea pe care planeta noastra o realizeaza pe orbita eliptica in jurul

soarelui intr un an (365 zile si 6 ore); invers acelor de ceas
- in timpul miscarii sale Pamantul are 2 momente importante:
1.cand e mai aproape ( 147 mili de km)-3 ianuarie ‘Peliheliu’
2.cand e mai departe de soare( )-6 ianuarie ‘Afeliu’
-anul calendaristic are 365 de zile , dar o data la 4 ani e bisect si are 366 de zile
CONSECINTE

1.formarea anotimpurilor – determinate de 4 momente

a)echinoptiul de primavera 21 martie -razele soarelui cad perpendicular pe ecuator
ziua=noaptea
b)solstitiul de vara 22 iunie --razele soarelui cad perpendicular pe tropical de n (cea
mai lunga zi din an)
c)echinoptiul de toamna -23 septembrie--razele soarelui cad perpendicular pe
ecuator ziua=noaptea
d)solstitiul de iarna -22 decembrie --razele soarelui cad perpendicular pe tropical
de sud(cea mai scurta zi din an )
2.Inegalitatea zilelor si a noptilor
Ziua=noaptea sunt cele 2 echinoptiuri
3. Formarea zilei si noptii polare
 Coordonatele geografice
-sunt elemental cu ajutorul carora se determina pozitia oricarui punct de pe
glob.acest lucru se realizeaza cu ajutorul meridianelor si paralelelor .
-ecuatorul e cercul imaginar care traverseaza Pamantul pe la jumatate impartindu l
In emisfera Nordica si cea sudica
-paralele sunt linii imaginare paralele cu ecuatorul ,pe glob sunt 4 paralel
importante
-tropicele23 de grade si 27 minute/23 grade si 5 min latitudine -tropicul de nord
-tropicul de sud
-Cercurile polare 60 de grade si 33 min- cercul polar de n si cel de sud
Meridianele sunt semicercurile care unesc cei doi poli
Cel de 0 grade -greenwich| ambele impart pamantul in cele 2 emisfere
Cel de 180 grade- |

Coordonatele geografice sunt latitudinea si logitudinea.

1.Latitudinea -e distanta masurata in grade,minute,secunde de la ecuator spre cei
2 poli
-e de 2 feluri: latitudine Nordica si latitudine sudica
- e determinate de paralele
Ex :Romania e traversata de paralela de 45 grade lat nord sie situate la jumatatea
distantei dintre Ecuator si polul nord
2.Longitudinea-e distanta masurata in grade minute si secunde de la primul
meridian spre -e pana la meridianul de 180 grade- emisfera estica
-v pana la meridianul de 180 grade -emisfera vestica
Romania e traversata de meridianul de 25 de grade long estica ,avand
coordonatele 45 grade latitudine nord ,25 grade long estica.
 Reprezentari cartografice -sunt:
-globul geografic :acesta este o reprezentare fidela tridimensionala ,dar o
reprezentare micsorata a pamantului cat si convenctionala a suprafetei terestre
Pot fi de 2 feluri:fizice(altitudine oceane ape)/politice(statele)
-harta -este o reprezentare plana micsorata ,aproximativa si convenctionala a
suprafetei terestre
Elementele unei harti:-titlul; continutul; retea cartografica(merid+paralele)=
canevas; legenda ;scara hartii( raportul care arata de cate ori a fost micsorata
suprafata din realitate pt a fi transpusa pe harta )
Scara hartii poate fi de 2 feluri:
  numerică:
 1: 100 000
3.  1cm de pe hartă= 100 000 cm din realitate
3. 1 cm/hartă= 1000 m/realitate;
3. 1cm/h=1km/r
 grafică 
0           1              2 km

                1 cm

Tipuri de harti :
a)Dupa scara hartii:
- hărți la scara foarte mare: 1:10- 1: 20000;
-la scară mare: 1: 20 000- 1: 100 000;
- la scară mijlocie: 1:100 000- 1: 1 000 000;
-la scară mică: 1: 1 000 000- 1: 10 000 000:
-la scară foarte  mică: cele de peste 1: 10 000 000

d= distanța de pe hartă , în cm.

D= distanța din realitate, în km.
n= numitorul scării hărții