UNIVERSITATEA ,,VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

FACULTATEA DE LITERE
Departamentul de Limba și Literatura Română și Științe ale Comunicării
Studii de conversie profesională - PIPP

Geografie și didactica geografiei

CURS 1
2019-2020

Prof. asociat dr. Bogdan Pădurariu

 Geografia
Etimologie: lb. greacă: γεωγραφία—geographia, însemnând
„a descrie pământul”
geo = Pământ şi grafos = descriere
- Știința care are ca obiect de studiu mediul geografic – numit şi
înveliş geografic.

Mediul geografic - reprezintă locul de interferenţă al

învelişurilor Pământului, inclusiv societatea umană.
- este un sistem deschis, dinamic şi unitar, alcătuit din şase
componente: relief, apă, aer, vieţuitoare, sol şi societatea
umană.
- În sens restrâns, geografia - știința care se ocupă cu studiul
interacțiunilor dintre mediul fizic și mediul umanizat, dintre
societate și mediul ei de viață.
 Între aceste
componente există
relaţii multiple
(statice, dinamice,
temporale, spaţiale)
ce asigură un schimb
de materie, energie,
informaţie

-Scoarţa
terestră
-Atmosfera
-Hidrosfera
Locul unde se întrepătrund şi -Biosfera
interacţionează geosferele -Pedosfera
externe. -Antroposfera
 Ramurile geografiei
Geografia fizică:
GEOMORFOLOGIA
CLIMATOLOGIA şi METEOROLOGIA
HIDROLOGIA
BIOGEOGRAFIA
PEDOGEOGRAFIA
Geografia umană:
GEOGRAFIA POPULAŢIEI
GEOGRAFIA AŞEZĂRILOR UMANE (G. urbană şi G. rurală)
GEOGRAFIA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE
(G. resurselor, G. industriei, G. agriculturii, G. transporturilor, G., turismului,
G. comerţului)
Geografia istorică şi toponimia geografică
Geografia politică
Geografia culturală
Geografia medicală
Geografia regională
Ungureanu Al., Petrea D., 2005
Utilizarea unor reprezentări ale
învelișului geografic
Globul geografic
Utilitate:
Înţelegerea
- formei Pământului
- a poziţiei acestuia pe orbită
(înclinarea axei);
- a mişcărilor pe care Terra le
face în spaţiul cosmic şi
consecinţele lor;
Blocdiagrama – Reprezentarea în relief la scară mică a
unui teritoriu care redă atât principalele caracteristici ale reliefului (suprafața
terenului) cât și și structura geologică.
Harta geografică – o reprezentare grafică în plan,
micşorată, convenţională şi aproximativă a
elementelor de pe suprafaţa terestră.
Elementele unei hărţi:
- titlul
- scara de proporţie
- legenda
- sistemul de coordonate
geografice

Scara poate fi:

- scară numerică
- scară grafică
Elementele unei hărţi:
 Tipuri de hărţi
1. După scara de proporţie:
- Hărţi la scară mică
- au scara mai mare de 1: 1 000 000

- Hărţi la scară mijlocie

- între 1:200 000 – 1:1 000 000

- Hărţi la scară mare (au numitorul mic)

Ex: 1:500, 1: 25 000

*Hărțile la scară mare se numesc hărți topografice, iar cele

care au scara mai mare de 1:20 000 se numesc planuri.
Plan
 2005

Ortofotoplan
 2012

Ortofotoplan
 2017

Ortofotoplan
2. După conţinut
Hărţi generale
Hărţi tematice

Harta
geologică
 Harta
Geomorfologică
(Munții
Stânișoarei,
Ioniță Ichim,
Harta climatică
Harta temperaturii aerului
Harta hidrografică
Harta pedologică
Harta vegetaţiei
Populaţia Globului
Emisia de dioxid de carbon
Utilitatea hărţilor:
- în navigație,
- aviație,
- construcții,
- meteorologie,
- turism
- amenajarea terenurilor agricole etc.;
Terra – caracteristici generale
 SISTEMUL SOLAR

https://www.youtube.com/watch?v=jpxQcrUSQZk
Pământul/Terra
-a treia planetă a Sistemului Solar (între Venus și Marte);
- unică în Sistemul Solar prin existența vieții;
-Forma:
-forma convențională – sferică (puțin turtită la Poli și bombată la Ecuator);
-forma reală – geoid;
-datorită formei este încălzit neuniform;
-exercită asupra obiectelor de la suprafață și din apropierea sa o
forță de atracție, numită gravitație (datorită formei Terrei, valoarea
acestei forțe scade de la Poli spre Ecuator);
-are un singur satelit natural – Luna;
-execută două mișcări: mișcarea de rotație și de revoluție

Geoid
 Luna
- singurul satelit natural al Pământului;
- atmosferă extrem de rarefiată încât este aproape vid;

Eclipsa de Lună Eclipsa de Soare

-Luna intră în conul de umbră al -În faza de Lună Nouă, când Luna se află între
Pământului; Soare și Pământ;
-Fenomenul se produce la Lună Plină -Când împiedică lumina Soarelui să ajungă pe
Terra;
Coordonatele geografice:
Distanţa măsurată în grade, minute şi secunde dintre un punct de pe
suprafaţa Pământului şi Ecuator, respectiv Meridianul 0° (Greenwich).

LATITUDINEA - distanța măsurată în grade de la Ecuator spre nord sau sud;

-poate fi nordică sau sudică

LONGITUDINEA - distanța măsurată în grade de la primul meridian (Meridianul

0°) spre est sau spre vest.
- poate fi estică sau vestică
Mişcările Pământului
1. Mişcarea de rotaţie
-mişcarea pe care o exercită Pământul în jurul axei polilor, de la apus
(V) la răsărit (E), în timp de 24 de ore
- Timpul necesar pentru ca Pământul să se rotească cu 360° este de 23
ore, 56 minute şi 4,09 secunde. Această perioadă este numită zi
siderală şi se determină faţă de un reper fix din Univers care poate fi o
stea.
 Viteza cu care Pământul se roteşte este diferită în diverse
puncte de la suprafaţa acestuia.
-La Ecuator, unde circumferinţa este de cca 40.075 km, viteza
de rotaţie este de cca 1.700 km/h
- În dreptul paralelei de 60° viteza scade la 850 km/h,
- iar la cei doi poli este nulă.
Urmări/Consecinţe:
- apariţia forţei centrifuge care a determinat turtirea Pământului la poli
şi bombarea la Ecuator şi, ca urmare, o diferenţă dintre razele
ecuatoriale şi polară de aproape 22 km;

- succesiunea zilelor şi a nopţilor;

- Variaţia temperaturii de la zi la noapte;
-Variaţia orei pe Glob;

- Pământul execută o rotaţie completă (360:) în

24 de ore, deci într-o oră el se roteşte cu 15⁰,
această distanţă purtând numele de fus orar.
- Astfel, Pe Glob esită 24 de fusuri orare, primul
fiind cel prin mijlocul căruia trece meridianul 0:.
 Primul fus orar cuprinde
7:30' long. V şi 7:30'
long. E.
Se consideră ora 12.00
atunci când meridianul
din mijlocul unui fus orar
se află în dreptul Soarelui
la amiază.

România se află în cel de-al

treilea fus orar.
Meridianul de 180: - este
considerat ca linie internaţională
de schimbare a datei.
2. Mişcarea de revoluţie – este mişcarea pe care o execută Pământul
în jurul Soarelui, de la V la E, timp de 365 de zile, 6 ore, 9 minute şi
9 secunde. (Această perioadă este denumită an sideral, căci se măsoară în funcţie de
un reper care reprezintă o stea fixă pe bolta cerească.)
Mişcarea în jurul Soarelui se realizează pe o orbită în formă de
elipsă, în unul din focare aflându-se Soarele. Lungimea orbitei
Pământului este de 920 mil. km.
https://www.youtube.com/watch?v=yAm8s7Wg6SU
&feature=youtu.be
În decursul anului se individualizează 4
momente principale: 2 solstiţii şi 2
echinocţii:

*Solstiţiul de iarnă (21/22 decembrie)-

razele solare cad perpendicular pe Tropicul
Capricornului/Tropicul de Sud;
- Emisfera Sudică primeşte mai multă lumină şi
căldură,
- Polul Sud este iluminat total;
- Este vară în emisfera sudică şi iarnă în cea
nordică

•Solstiţiul de vară (21/22 iunie) - razele

Soarelui cad perpendicular pe Tropicul Racului
(Tropicul de Nord), luminând şi încălzind mai mult
emisfera nordică şi mai puţin pe cea sudică, dar
până la Cercul Polar de Sud.
-Echinocţiul de primăvară (21 martie)
-razele solare cad perpendicular pe Ecuator.
-Ambele emisfere primesc aceeaşi cantitate de lumină şi căldură iar ziua şi
noaptea devin egale.
-La Polul Nord începe ziua polară, care va dura 6 luni;

- Echinocţiul de toamnă (23 septembrie),

-Pământul ajunge în poziţie opusă celei de la echinocţiul de primăvară, razele
solare căzând perpendicular tot pe Ecuator, dar începe toamna pentru emisfera
nordică şi primăvara pentru emisfera sudică.
- La Polul Nord începe noaptea polară pentru alte 6 luni.
 Consecinţele mişcării de revoluţie:
-Formarea şi succesiunea anotimpurilor la latitudini medii.
(se datorează mişcării de revoluţie şi înclinării axei polilor)

- Încălzirea inegală a suprafeţei Pământului și

formarea zonelor de căldură (climatice);

-Inegalitate duratei zilelor şi nopţilor pe

parcursul anului
-durata zilelor şi a nopţilor variază de la
Ecuator , unde sunt egale tot timpul
anului, spre cei doi poli, unde şase luni
este ziuă şi şase luni este noapte;
 Vă mulţumesc
pentru atenţia acordată
 Bibliografie selectivă
Mândruț O., 2008 – România. Atlas geografic, Editura Corint,
București
Toderaș Alexandru-Dan, 2012 – Compendiu de geografie, Editura
PIM, Iași
Ungureanu Al., Petrea D., 2005 – Geografie. Geografie generală,
Editura Ministerul Educației și Cercetării, București