Dokumen - Tips 3 Scheme de Conexiuni PT Statiile Electrice

5/28/2018 3 Sche me de Conexiuni Pt Sta tiile Ele c tr ic e - slide pdf.
c om
SCHEME DE CONEXIUNI
PENTRU STATII ELECTRICE
3.1. NOTIUNI GENERALE

Prin schema se întelege un desen care arata modul în care diferite parti ale
unei retele, instalatii, ale unui aparat sau ale unui ansamblu de aparate sunt
functional conectate între ele. Clasificarea schemelor electrice se poate face dupa
mai multe criterii, cum ar fi:
numarul de conductoare reprezentat pe desen:
scheme monofilare : indiferent de numarul de conductoare ale
circuitului se reprezinta numai unul, celelalte fiind echipate identic;
scheme multifilare: daca echiparea fazelor este diferita, se reprezinta
toate conductoarele circuitului;
scopul urmarit prin reprezentare:
scheme explicative ( principiale sau detaliate );
scheme de conexiuni, destinate realizarii fizice si verificarii
conexiunilor;
scheme sinoptice, reprezentând starea reala a aparatelor de comutatie
la un moment dat;
planuri de amplasare, care ofera indicatii precise despre amplasarea
partilor unei instalatii.
Din punct de vedere al functiei îndeplinite, circuitele electrice pot fi:

circuite primare: sunt circuite prin care se realizeaza tranzitul de energie
de la surse catre consumatori (de exemplu circuite de generator,
transformator, linie electrica, cupla etc.);
http://slide pdf.c om/re a de r/full/3-sche me -de -c onexiuni-pt-sta tiile -e le c tr ic e 1/35

5/28/2018 3 Sche me de Conexiuni Pt Sta tiile Ele c tr ic e - slide pdf.c om
54 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS
circuite secundare: sunt circuite care contribuie în diferite feluri la buna

functionare a circuitelor primare (circuite de masurare, protectie, comanda,
control, semnalizare etc.).
Legatura între circuitele primare si cele secundare se realizeaza prin
intermediul transformatoarelor (senzorilor) de curent si de tensiune.
O statie electrica reprezinta un nod în cadrul unei retele, nod la care sunt
racordate mai multe elemente de retea: generatoare, linii electrice , transformatoare
etc. Ansamblul de aparate electrice si legaturi conductoare prin care un element de
retea este racordat la o statie electrica este numit frecvent circuit electric : circuit de
linie, circuit de transformator etc.
3.2. FUNCTIILE APARATELOR ELECTRICE

Aparatele electrice utilizate în instalatii pentru echiparea circuitelor
electrice îndeplinesc diferite functii, ca spre exemplu, de:
protectie, respectiv de eliminare / limitare a scurtcircuitelor (de
exemplu întreruptoare, sigurante fuzibile, bobine limitatoare) sau a
supratensiunilor (eclatoare, descarcatoare);
supraveghere împotriva depasirii unor valori admisibile ale tensiunii,
curentului, temperaturii etc. (spre exemplu, transformatoare de masurare
sau senzori de curent / tensiune); aceste aparate pot provoca o semnalizare
(alarma) sau o întrerupere de circuit (relee, declansatoare);
comutatie: comanda voluntara (manuala sau automata) de închidere,
respectiv, deschidere a separatoare
exemplu, întreruptoare, unui circuitde
în sarcina,
conditiicontactoare);
normale de exploatare (de
izolare (separare) a unei parti de instalatie, pentru a se putea lucra fara
risc de electrocutare, în conditiile mentinerii restului instalatiei sub
tensiune (de exemplu, separatoare obisnuite sau de sarcina, întreruptoare
debrosabile).
În cazul unui scurtcircuit pe un circuit electric se impune deconectarea sa

rapida, pentru a se reduce solicitarile echipamentelor si totodata, pentru a se
asigura continuitatea în functionarea altor circuite racordate la acelasi sistem de
bare colectoare. De asemenea, în exploatare este de dorit sa existe posibilitatea
conectarii si deconectarii fiecarui circuit electric în parte, astfel încât aceste
manevre sa nu conduca la întreruperea altor circuite.
Elementul de protectie, cu care trebuie prevazut orice circuit electric, are
drept scop principal detectarea sensibila, rapida si sigura a avariei, precum si
deconectarea selectiva a elementului avariat, în vederea evitarii extinderii avariei
si revenirii cât mai rapide la regimul normal de functionare pentru restul
sistemului. O unitate de protectie are deci urmatoarele functii principale:
supravegherea permanenta a diversilor parametri pe circuit;
interventia în situatii anormale;
transmiterea (uneori) de informatii pentru exploatarea retelei.

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE 55
Informatia necesara pentru comanda de închidere/deschidere a aparatajului

de comutatie în regim autocomandat provine de la transformatoarele de masurare
(curent si tensiune), conventionale sau neconventionale.
Transformatoarele de masurare mai asigura si informatia directa privind
valoarea curentului si tensiunii, cea necesara pentru contorizare-înregistrare si,
eventual, cea necesara implementarii functiilor SCADA ( Supervizory Control And
Data Acquisition). De asemenea, transformatoarele de tensiune constituie si sursa
de alimentare a dispozitivelor mecanice de actionare, prin asigurarea încarcarii cu
energie a unor acumulatoare (în perioadele de functionare normala), pentru
alimentarea acelorasi dispozitive mecanice în absenta tensiunii.
Diversele functii îndeplinite de aparatele electrice pe un circuit pot fi
realizate individual, utilizând pentru fiecare dintre ele câte un aparat
specializat (reunirea mai multor functii presupune folosirea mai multor
aparate pe circuit) sau prin asocierea mai multor functii pe un aparat
(aparate cu functiuni multiple). Tendinta actuala în domeniul statiilor
electrice este de a se integra în constructia echipamentelor de baza
(transformator de putere, întreruptor) celelalte echipamente specifice.
3.3 ECHIPAREA CIRCUITELOR RACORDATE LA
UN SISTEM DE BARE COLECTOARE
Partea unei statii care cuprinde ansamblul de echipamente, materiale,

aparate electrice si dispozitive amplasate într-un singur loc, care au un scop
functional determinat pentru un anumit circuit, constituie o celula electrica.
Un sistem de bare colectoare reprezinta un nod de conexiuni electrice,

extins în spatiu pentru a se crea conditiile constructive necesare racordarii mai
multor celule dintr-o statie electrica.
Montajul aparatajului electric în celula se poate face fix sau debrosabil.
Montajul fix prezinta avantajul unei realizari simple, fara aparate sau
blocaje speciale, dar conduce la dimensiuni mai mari ale celulelor.
Montajul debrosabil realizeaza, în primul rând, o importanta reducere a
volumului celulelor, deoarece este eliminat spatiul din interiorul acestora destinat
montajului sau reviziilor. Se reduce, de asemenea, timpul de înlocuire a unor
aparate defecte si cel necesar reviziilor, prin folosirea unui carucior/caseta de
rezerva. Utilizarea sistemului debrosabil permite realizarea unei constructii fara
separatoare, ceea ce conduce la reducerea greselilor de manevrare cu separatorul
(în general, însotite de arc electric liber) si contribuie sensibil la compactarea
celulei. Este favorizata, de asemenea, utilizarea elementelor prefabricate.
Constructiile debrosabile implica însa blocaje speciale pentru interzicerea
deplasarii caruciorului atunci când întreruptorul si eventual separatoarele nu sunt în
pozitie „deschis”. Sunt necesare, de asemenea, masuri speciale de protectie
împotriva atingerii elementelor ramase sub tensiune dupa scoaterea caruciorului.

În constructia statiilor moderne, tendinta generala este de a utiliza

echipamente prefabricate.
Echipamentele prefabricate prezinta avantaje cunoscute de multa vreme
cum ar fi de exemplu: reducerea investitiilor în partea de constructie a statiilor,
economie de timp si manopera la montaj, înlocuire rapida etc. Fiind un tot unitar
realizat la scara industriala, care se livreaza complet pregatit si încercat electric,
celulele prefabricate beneficiaza de un control de calitate care le garanteaza
siguranta si securitatea în functionare. În plus, cerintele mereu în crestere privind
ameliorarea calitatii distributiei de energie electrica conduc spre descentralizarea
automatizarilor si dezvoltarea dispozitivelor de teleconducere, a caror realizare
industriala permite cresterea sensibila a fiabilitatii si scaderea costurilor. Progresele
din domeniul aparatajului electric, precum si a echipamentelor de control-
comanda, au condus
la o diminuare la o reducere
a cheltuielilor sensibila
de punere a dimensiunilor
în functiune celulelor prefabricate,
si de exploatare (s-a ajuns la
solutii care nu necesita practic întretinere), la cresterea duratei de viata a
instalatiilor, precum si la o crestere a fiabilitatii sistemului pe ansamblu.
În continuare sunt prezentate diferite module de echipare electrica
pentru principalele tipuri de circuite utilizate în instalatiile electrice, avantajele sau
dezavantajele fiecarei variante de echipare, precum si domeniile lor de utilizare.
3.3.1. LINII ELECTRICE

Liniile electrice reprezinta laturi în cadrul retelelor electrice, prin care se
realizeaza evacuarea puterii produse în centrale electrice, transportul sau distributia
energiei electrice.
3.3.1.1. Circuite de linie de joasa tensiune
Astfel de circuite distribuie energia electrica de la tablourile generale ale
posturilor de transformare spre locurile de consum (mici consumatori din domeniul
public sau abonati la joasa tensiune).
În figura 4.1 sunt prezentate câteva variante de echipare a unor circuite de
linie cu tensiunea sub 1 kV. Variantele de echipare a, b, c se caracterizeaza prin
faptul ca protectia circuitului în caz de scurtcircuit este realizata rapid si relativ
ieftin utilizând sigurante fuzibile). .Printre dezavantajele protectiei prin fir fuzibil
se pot mentiona:
sensibilitate
valoarea mai redusa
curentilor a acestui
de sarcina în mod
regimdenormal
protectie
de (în unele cazuri,
functionare este
apropiata de cea a curentilor de scurtcircuit monofazat, protectia prin
sigurante fuzibile fiind deci insensibila la acestia din urma);
din cauza dispersiei relativ mari a caracteristicilor de topire a fuzibilelor,
siguranta în functionare a sigurantei este mai redusa , comparativ cu alte
aparate de protectie; din aceeasi cauza, sigurantele fuzibile nu sunt indicate
pentru protectia în regim de suprasarcina, (mai ales la suprasarcini mici de
circa 1,1 1,5 In);

exista riscul ca fuzibilul sigurantei sa se arda doar pe una dintre faze, ceea
ce poate conduce, în cazul consumatorilor trifazati, la regimuri de
functionare nesimetrice;
cu ajutorul sigurantelor fuzibile nu pot fi facute manevre de comutatie
manuala decât la sarcini foarte mici.
Prin urmare, scheme de echipare a liniilor în varianta a se utilizeaza în
cadrul retelelor de alimentare radiala a unor consumatori monofazati, fara
suprasarcini si fara comutatii frecvente.
a b c d
Fig. 3.1. Variante de echipare a liniilor de joasa tensiune
Comutatia circuitului (manevre în regim normal de functionare) se

îmbunatateste în varianta b, prin introducerea unui întreruptor cu pârghie, cu
ajutorul caruia se poate conecta/deconecta manual circuitul de linie la/de la barele
colectoare ale tabloului de distributie. În varianta c, utilizarea separatorului de
sarcina
plus asigura
si functia de comutatia circuitului (eventual, prin telecomanda), adaugând în
separare (izolare).
Pentru asigurarea selectivitatii si sensibilitatii protectiei, variantele a, b, c

se utilizeaza pentru echiparea liniilor radiale de joasa tensiune, de lungimi reduse.
În varianta d, utilizarea întreruptorului automat asigura:

protectia la scurtcircuit (de regula, prin intermediul unui declansator
electromagnetic , care în caz de scurtcircuit actioneaza mecanic direct
asupra contactelor principale ale întreruptorului);
protectia la suprasarcina (de regula, prin intermediul declansatorului
termic, care în caz de suprasarcina actioneaza mecanic direct asupra
contactelor principale ale întreruptorului);
comutatia circuitului (conectare/deconectare în regim normal de
functionare).
Întreruptoarele automate sunt aparate complexe, care necesita periodic

lucrari de întretinere/reparatie. Pentru a se putea lucra la întreruptorul liniei cu
mentinerea continuitatii în alimentare a altor circuite racordate la acelasi sistem de
bare colectoare, în schema se introduce separatorul fata de barele colectoare
(Sb).

În cazul unei linii alimentate de la ambele capete (retele buclate) este

necesara introducerea pe circuit a unui separator de linie (Sl), care permite
efectuarea de lucrari la întreruptor fara scoaterea circuitului de linie de sub
tensiune. Exista variante în care întreruptorul automat este debrosabil, caz în care
se poate renunta al separatoarele fata de bare si fata de linie.
3.3.1.2. Circuite de linie de înalta tensiune

Astfel de circuite realizeaza transportul/repartitia între nodurile (statiile)
SEN, precum si distributia energiei electrice catre locurile de consum (distributie
publica sau catre abonati).
În toate variantele de echipare prezentate în figura 3.2 apare separatorul
fata de barele colectoare (Sb), având ca functie principala izolarea echipamentelor
electrice
tensiunea din aval colectoare.
barelor (în cazul efectuarii unor
Din motive de lucrari de revizie/reparatie)
electrosecuritate, fatasunt
separatoarele de
astfel construite încât, la un separator deschis, nivelul de izolatie dintre contactele
unei faze este mai mare decât nivelul de izolatie între fiecare contact si pamânt.
Separatorul este un aparat de comutatie care, spre deosebire de întreruptor,
nu este prevazut cu dispozitiv de stingere a arcului electric. Cu separatorul sunt
permise doar manevre de comutatie sub curent neglijabil (0,5 A pentru
separatoare cu tensiuni nominale de pâna la 400 kV inclusiv). În general, pentru a
se evita consecintele deosebit de grave ale arcului electric care ar aparea în cazul
unor manevre gresite, separatoarele electrice se prevad cu diferite sisteme de
blocaj.
Variantele de echipare a, b se caracterizeaza prin faptul ca protectia
circuitului în caz de scurtcircuit este realizata rapid si cu investitii relativ reduse
utilizând sigurante fuzibile. Luând în considerare avantajele/dezavantajele
sigurantelor fuzibile prezentate în paragraful precedent, astfel de scheme se
utilizeaza, în general, pentru distributie publica la medie tensiune. În varianta a,
separatorul Sb permite doar comutatia liniei în gol. În varianta b, utilizarea
separatorului de sarcina asigura comutatia circuitului (eventual, prin
telecomanda), adaugându-se în plus si functia de separare (izolare).
Pentru delimitarea unei zone de lucru într-o instalatie electrica, normele de

protectie a muncii (NPM) impun legarea instalatiei la pamânt si în scurtcircuit , pe
toate partile de unde ar putea aparea tensiune.
Desi delimitarea zonei de lucru presupune în prealabil scoaterea acesteia

de sub tensiune si separarea (vizibila), exista pericolul reaparitiei tensiunii, de
exemplu, ca urmare a unor manevre gresite, sarcini capacitive, curenti indusi,
fenomene atmosferice.
Scurtcircuitarea si legarea la pamânt a unei parti de instalatie se poate face
cu legaturi:
portabile: scurtcircuitoare mobile, construite pentru LEA sau pentru statii
si posturi de transformare (clasice sau cu puncte fixe de aplicare);

fixe: cutite de legare la pamânt ( CLP); legaturile fixe sunt de preferat daca:
distantele de izolatie ale instalatiei sunt mari, instalarea
scurtcircuitoarelor mobile fiind dificil de realizat (Un 220 kV);
exista pericolul unor apropieri periculoase de parti aflate sub tensiune;
exista pericolul unor curenti mari de scurtcircuit (peste 40 kA).
Conform PE 101, se monteaza cutite de legare la pamânt:
pe toate liniile electrice de înalta tensiune (figura 3.2);
pe barele colectoare si de ocolire cu Un 110 kV;
pentru legarea la pamânt a oricarei portiuni cuprinsa între aparate de
conectare (întreruptoare, separatoare) pentru Un 220 kV.
Sub aspect constructiv, cutitele de legare la pamânt se pot realiza ca un

aparat independent sau pot fi asociate altui aparat (de exemplu, unui separator
care, în afara cutitelor sale principale, mai este prevazut cu unul sau doua cutite de
legare la pamânt).
În variantele de echipare c si d , protectia circuitului în caz de scurtcircuit
sau suprasarcina este realizata mai scump, dar mai sigur, prin utilizarea unui
întreruptor în asociere cu dispozitive de detectare (transformatoare sau alti
senzori de curent si tensiune), de protectie si de control-comanda, precum si de
actionare. În plus, întreruptorul asigura comutatia circuitului (conectare sau
deconectare în regim normal de functionare).
Sb Sb
CLP
SFMT SFMT
I I
SS
CLP
SL SL
CLP
a b c d
Fig. 3.2. Variante de echipare a liniilor de înalta tensiune.
Separatorul de linie (SL) permite efectuarea de lucrari la întreruptor fara

scoaterea circuitului de linie de sub tensiune.
Manevrarea aparatelor de comutatie si separare la un astfel de circuit
trebuie sa tina seama de cele precizate mai sus în legatura cu separatorul : acesta nu
trebuie manevrat în sarcina pentru ca se va distruge si va avaria toata instalatia. Ca
urmare, manevrarea separatoarelor Sb si SL se va face numai cu întreruptorul
deschis.

În ceea ce priveste manevrarea cutitului de legare la pamânt (CLP) aceasta

se va face numai cu cutitul separatorului principal ( pe care se afla montat CLP-ul)
deschis si numai dupa verificarea lipsei tensiunii în zona pe care o va lega la
pamânt CLP-ul.
În varianta d cele doua CLP-uri aflate de-o parte si de alta a întreruptorului
au rolul de a lega la pamânt zona de lucru unde se afla întreruptorul realizata prin
deschiderea separatorului de bare Sb si a separatorului de linie SL. Este o situatie
specifica statiilor cu tensiuni mari (220 – 400 kV).
3.3.2. GENERATOR SI BLOC GENERATOR-TRANSFORMATOR

Din motive economice, tensiunea la bornele generatoarelor sincrone
folosite în centrale electrice este o valoare din gama de „medie tensiune” care nu
corespunde întotdeauna cu una dintre valorile normate prin SR-CEI 38 (tabelul
1.1). În astfel de cazuri, racordarea generatoarelor la reteaua electrica se face prin
intermediul unui transformator ridicator.
Generatorul si transformatorul de racordare la retea constituie un bloc
energetic, caracterizat prin aceea ca orice defectiune la unul dintre elemente scoate
din functiune întreg ansamblul.
Un UnG Un > UnG
SnT SnG
TB Un/UG
ADR ADR
G ~ G ~
a b
Fig. 3.3. Variante de echipare a circuitel or de generator si bloc generator-transformator
În tabelul 3.1 sunt prezentate cazurile cele mai uzuale întâlnite în centralele
sistemului energetic national românesc. Protectia circuitelor de generator sau bloc
generator-transformator în caz de scurtcircuit sau suprasarcina se realizeaza cu
ajutorul unui întreruptor în asociere cu dispozitive de detectare (transformatoare
sau alti senzori de curent si tensiune), de protectie si de control-comanda, precum
si de actionare. În plus, întreruptorul asigura comutatia circuitului (decuplarea de la
retea sau cuplarea în paralel cu sistemul energetic, dupa verificarea conditiilor de
sincronizare).

Tabelul 3.1
Corelatia între tensiunea nominala a retelei, respectiv, tensiunea si

puterea nominala a generatoarelor electrice
Unretea [kV] 6(*) 110 110 110-220 110-220 220-400
UnG [kV] 6,3 10,5 13,8 15,75 18 20...24
PnG [MW] 25 50...120 120 160...200 165 250
(*) - conform recomandarilor CEI, aceste valori nu trebuie utilizate p entru
retele de distributie publica.
Pentru a se putea lucra la întreruptor cu mentinerea continuitatii în

alimentare a celorlalte circuite racordate la acelasi sistem de bare colectoare, în
schema se introduce separatorul fata de bare (Sb).
Pe cât posibil, în zona generator-transformator de bloc se evita montarea
aparatajului de comutatie, mai ales din cauza solicitarilor termice si
electrodinamice mari la care ar trebui sa reziste acest echipament în caz de defect
la bornele generatorului.
Legatura parcursa de curenti mari (de regim normal sau de defect) dintre
generator si transformatorul de bloc este realizata din conductoare neizolate rigide
în constructie capsulata, în vederea cresterii sigurantei în functionare a blocului
(protejarea acestui circuit împotriva diversilor agenti externi si deci reducerea
riscului de scurtcircuit, eliminarea pericolului atingerilor accidentale etc.). În cazul
grupurilor de putere mare, capsularea se realizeaza monofazat, pentru diminuarea
eforturilor mecanice corespunzatoare curentilor mari în caz de scurtcircuit si pentru
limitarea extinderii defectului monofazat la celelalte faze ale circuitului.
Generatoarele sunt prevazute cu un automat de dezexcitare rapida (ADR),
pentru a se întrerupe cât mai rapid circuitul de excitatie a masinii sincrone în caz de
scurtcircuit la bornele sau în interiorul acesteia. În absenta acestei automatizari,
masina (desi decuplata de la retea si cu admisia de abur închisa rapid), ar continua
sa se învârta în virtutea inertiei, alimentând în continuare defectul pâna la oprirea
completa si agravându-i deci consecintele termice si electrodinamice.
3.3.3. (AUTO)TRANSFORMATOR
În statiile electrice de transformare se instaleaza transformatoare si
autotransformatoare de putere care permit interconectarea mai multor retele de
tensiuni diferite.
3.3.3.1. (Auto)transformator având toate înfasurarile de înalta tensiune

În figura 3.4 sunt prezentate variante de echipare a unor circuite de
(auto)transformator cu doua sau trei înfasurari, având toate înfasurarile cu
tensiunea nominala peste 1 kV.

U1 U1
U3
U2 U2
a b
Fig. 3.4. Variante de echipare a circuitelor de (auto)transformator
a - transformatoare cu doua înfasurari si autotransformatoare cu tertiar nefolosit;
b - transformatoare cu trei înfasurari, TID, autotransformatoare cu tertiar folosit.
Protectia circuitelor de (auto)transformator în caz de scurtcircuit sau

suprasarcina se realizeaza cu ajutorul întreruptoarelor în asociere cu dispozitive
de detectare (transformatoare de masurare sau alti senzori de curent si tensiune), de
protectie si de control-comanda, precum si de actionare. În plus, întreruptoarele
asigura comutatia circuitului (cuplarea/decuplarea în regim normal de functionare).
Pentru a se putea lucra la întreruptoare cu mentinerea continuitatii în
alimentare a celorlalte circuite racordate la aceleasi sisteme de bare colectoare, în
schema se introduc separatoarele fata de bare (Sb). În varianta b, separatorul
fata de transformator (St) permite efectuarea de lucrari la un întreruptor cu
mentinerea tranzitului de energie pe celelalte înfasurari ale transformatorului.
3.3.3.2. Variante de echipare pentru posturi de transformare

Posturile de transformare reprezinta statii coborâtoare la joasa tensiune,
echipate în general cu transformatoare cu doua înfasurari de mica putere (al caror
curent secundar nu depaseste, de regula, 2500-4000A). În SEN sunt în functiune
peste 65000 posturi de transformare, totalizând o putere instalata de aproximativ
23000 MVA. Dupa destinatie, posturile de transformare se realizeaza în varianta
retea si în varianta abonat, cu alimentare în cablu sau aeriana.
Varianta retea cu alimentare în cablu se proiecteaza pentru alimentarea
retelelor de distributie publica de joasa tensiune radiale si buclate care deservesc
consumatori casnici si tertiari, fiind echipate, în general, cu un transformator de
putere 250-630 kVA la tensiunea primara de 20 kV. Din postul de transformare pot
fi alimentate si alte mici receptoare, care nu rid ica probleme deosebite de
continuitate în alimentare si care nu produc perturbatii în punctul comun de racord
la retea, ca de exemplu mici unitati comerciale, ateliere, depozite etc.

Varianta retea cu alimentare aeriana poate alimenta retele de distributie

de joasa tensiune radiale, care deservesc, de regula, consumatorii casnici s i
iluminatul public din mediu rural.
Varianta abonat de realizare a posturilor de transformare este prevazuta
pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si similari. În
functie de nivelul de siguranta necesar a fi asigurat, pot fi echipate cu unul, doua
sau mai multe transformatoare.
În toate variantele de echipare prezentate în figura 3.5 apare separatorul
fata de barele colectoare (Sb), având ca functie principala izolarea echipamentului
electric din aval (în cazul efectuarii unor lucrari de revizie/reparatie) fata de
tensiunea barelor colectoare. Cu separatorul sunt permise doar manevre de
comutatie cu transformatorul în gol.
Echiparea pe partea de tensiune superioara. Variantele a si b se
caracterizeaza prin faptul ca protectia circuitului în caz de scurtcircuit este realizata
rapid si cu investitii relativ reduse utilizând sigurante fuzibile. Luând în
considerare avantajele/dezavantajele sigurantelor fuzibile prezentate anterior, astfel
de scheme se utilizeaza, în general, pentru posturile de transformare realizate în
varianta retea.
Din cauza unui risc mare de aparitie a unor regimuri de alimentare
nesimetrice, o astfel de echipare este neindicata în cazul posturilor de transformare
care alimenteaza consumatori trifazati.
În varianta a, separatorul Sb permite doar comutatia transformatorului în
gol. În varianta b, utilizarea separatorului de sarcina asigura comutatia circuitului
(eventual, prin telecomanda), adaugându-se în plus si functia de separare (izolare).
În varianta de echipare c, protectia circuitului în caz de scurtcircuit sau
suprasarcina este realizata mai scump, dar mai sigur, prin utilizarea unui
întreruptor în asociere cu dispozitive de detectare, de protectie si de control-
comanda, precum si de actionare. În plus, întreruptorul asigura comutatia
circuitului (conectare sau deconectare în regim normal de functionare).
U1
U2 1kV
a b c
Fig. 3.5. Variante de echipare a posturilor de transformare.

Echiparea pe partea de joasa tensiune. Utilizarea unui simplu separator

este întâlnita în alimentarea unor retele radiale, comutatia acestuia fiind permisa
doar în gol sau dupa deconectarea unui aparat de comutatie corespunzator pe partea
de medie tensiune. Scheme de echipare a posturilor de transformare cu sigurante
fuzibile se utilizeaza în cazul retelelor de alimentare radiala a unor consumatori
monofazati, fara suprasarcini si fara comutatii frecvente. Echiparea pe joasa
tensiune cu întreruptoare automate este obligatorie în cazul alimentarii unor
retele buclate sau a unor abonati importanti.
3.3.4. CIRCUITE DE ALIMENTARE A RECEPTOARELOR ELECTRICE

Pentru alegerea variantei de echipare a alimentarii unor receptoare electrice
sunt necesare informatii cu privire la tensiunea si puterea nominala a receptorului,
precum si numarul de actionari ale circuitului respectiv.
De la caz la caz protectia la scurtcircuit se asigura prin utilizarea
sigurantelor fuzibile sau a întreruptoarelor.
Pentru asigurarea functiilor de izolare si/sau comutatie se pot utiliza
separatoare obisnuite (circuite comutate în gol), separatoare de sarcina (comutatii
manuale) sau întreruptoare (atunci când sunt necesare manevre rare de comutatie,
manuale sau telecomandate). În cazul unor actionari frecvente se utilizeaza
contactoare prevazute cu relee termice, care asigura un numar mare de comutatii,
precum si protectia la suprasarcina (spre deosebire de declansatoare, releele
termice actioneaza asupra unor contacte electrice înseriate în circuitul bobinei de
comanda a contactorului).
În figura 3.6 sunt prezentate câteva variante de echipare a circuitelor de
alimentare a motoarelor electrice de joasa si de medie tensiune.
În general, se prefera echiparea cu:
întreruptor: pentru receptoare de putere/tensiune mare (I n > 300A,
respectiv, Un 6 kV);
contactor (prevazut cu relee termice) asociat cu sigurante fuzibile:
în celelalte cazuri, mai ales pe circuitele cu actionari frecvente (> una/ zi).
U > 1 kV
M M M M
M M
a b
Fig. 3.6. Variante de echipare a circuitelor motoarelor electrice
a - de joasa tensiune; b - de medie tensiune

3.3.5. MASURAREA TENSIUNII SI PROTECTIA LA SUPRATENSIUNI

Pentru alimentarea cu tensiune a circuitelor secundare din statii electrice se
pot folosi transformatoare de tensiune conventionale sau alti senzori de
tensiune. Protectia la supratensiuni se poate realiza utilizând de exemplu ,
descarcatoare cu rezistenta variabila (DRV) sau cu oxizi metalici (DOM).
Atât echipamentele folosite în statii electrice pentru masurarea tensiunii,
cât si cele utilizate ca protectie împotriva supratensiunilor se conecteaza în
derivatie:
la barele colectoare ale statiei (într-o celula speciala, denumita celula de
masurare cu sau fara descarcator);
în spatii apartinând altor circuite electrice primare (de linie, de
transformator etc.).
a b c d
Fig. 3.7. Variante de echipare a celulelor de masurare cu sau fara descarcator
În figura 3.7 sunt prezentate câteva variante de echipare a celulelor de

masurare cu sau fara descarcator.
Separatorul fata de bare (Sb) permite cuplarea celulei la sistemul de bare
colectoare, respectiv, decuplarea acesteia în caz de revizie sau reparatie.
Protectia sistemului de bare în caz de scurtcircuit în transformatorul de
tensiune se poate realiza prin înserierea unei sigurante fuzibile pe circuit (fig.
3.7,a). Din cauza unor supratensiuni relativ mari, care s-ar putea produce prin
arderea firului fuzibil, o astfel de varianta de echipare a celulelor de masurare se
utilizeaza doar pentru medie tensiune. Pentru instalatii de Un 110 kV se prefera
varianta din fig. 3.7,b, preluându-se riscul ca un defect pe circuitul de masurare a
tensiunii
circuitelorsaalimentate
conduca ladedeconectarea
la acesta. sistemului de bare colectoare si deci a tuturor
Cutitele de legare la pamânt sunt utilizate în caz de revizii/reparatii la
sistemul de bare colectoare si pot fi amplasate în orice celula din statie (nu apartin
functional celulei de masurare sau descarcator).
Montarea transformatoarelor (senzorilor) de tensiune si a descarcatoarelor
în spatii apartinând altor circuite conduce la reducerea riscului de aparitie a unor
defecte pe barele colectoare. Creste însa numarul de aparate instalate în statie.

Racordarea acestora la circuite se face de regula direct, fara aparataj de protectie

sau de comutatie (figura 3.8).
La tensiuni înalte se pot utiliza transformatoare de tensiune capacitive,
care în afara functiei de masurare a tensiunii, pot fi utilizate si drept capacitate de
cuplare a telefoniei de înalta frecventa.
Un 110 kV Un< 110 kV Un 110 kV Un 110 kV
Fig. 3.8. Variante de racordare a transformatoarelor demasurare de tensiune

si a descarcatoarelor pe diverse circuite
3.3.6. RACORDAREA TRANSFORMATOARELOR DE CURENT

Pentru realizarea functiei de protectie, întreruptoarele de înalta tensiune
sunt, de regula, însotite de transformatoare sau alti senzori de curent, care permit
detectarea curentului de scurtcircuit.
Montarea acestor aparate (figura 3.9) se face de regula în aval de
întreruptor (în raport cu sistemul de bare colectoare), pentru a se evita ca un defect
în transformatorul de curent sa fie defect pe barele colectoare si sa conduca la
scoaterea de sub tensiune a tuturor circuitelor racordate în acel nod electric. De
asemenea, pentru a se putea scoate de sub tensiune pentru revizii, reparatii si
transformatorul de curent odata cu întreruptorul, acesta se amplaseaza între
separatorul de linie si întreruptor
Un 110 kV Un< 110 kV
Fig.3.9.Amplasarea transformatoarelor de masurare de curent

Ceea ce trebuie retinut în legatura cu amplasarea transformatoarelor de

curent este faptul ca întreruptoarele de înalta tensiune au instalatia de protectie la
scurtcircuit realizata separat si alimentata de la un transformator de curent. Ca
urmare, în toate instalatiile care folosesc întreruptoare de înalta tensiune vom gasi
întotdeauna, montat lânga întreruptor, un transformator de curent sau ceva similar
(senzor de curent). În celelalte cazuri amplasarea unui transformator de masurare
de curent este dictata de necesitatea masurarii unor curenti mari, care nu pot fi
masurati direct.
3.4. CONDITII DE CALITATE A ALIMENTARII

În cele ce urmeaza se va face o analiza comparativa a performantelor
schemelor
conditii de electrice
calitate side eficienta
conexiunieconomica,
privind alimentarea cu energie
cu respectarea stricta electrica, în
a cerintelor
privitoare la protectia vietii oamenilor si a mediului ambiant.
În general, calitatea alimentarii cu energie electrica se poate considera
ca fiind în mod direct determinata de urmatorii factori:
siguranta în functionare a instalatiei, care se defineste prin aptitudinea
instalatiei de a-si îndeplini functiile pentru care a fost creata, de-a lungul
unei perioade de referinta date;
calitatea produsului furnizat consumatorilor, respectiv, calitatea energiei
electrice tranzitate prin instalatia respectiva, care se poate defini prin
aptitudinea energiei electrice de a satisface necesitatile consumatorilor
(conformitatea produsului cu normele de calitate);
compatibilitatea instalatiei cu mediul înconjurator, prin care se întelege
aptitudinea instalatiei de a functiona în mediul sau ambiant într-un mod
satisfacator si fara a produce perturbatii intolerabile pentru tot ceea ce se
afla în acest mediu.
Îmbunatatirea nivelului calitativ al serviciului de alimentare cu energie

electrica este un proces complex, care necesita în general cheltuieli suplimentare,
verificarea eficientei economice a masurilor adoptate pentru cresterea calitatii
presupunând analiza corelatiilor între variatia costurilor calitatii (investitii,
cheltuieli de exploatare, daune) si variatia indicatorilor de masurare a calitatii..
3.5. SCHEME CU UN SISTEM DE BARE COLECTOARE SI

UN ÎNTRERUPTOR PE CIRCUIT
Pentru exemplificarea avantajelor/dezavantajelor unor astfel de scheme
electrice, precum si pentru delimitarea unor preferinte în ceea ce priveste domeniul
lor de utilizare, în cele ce urmeaza se considera cazul unei statii de transformare cu
Un 110kV.

3.5.1. VARIANTA DE BAZA

În varianta de baza (figura 3.10), schema cu un sistem de bare colectoare
(1BC) presupune existenta unui singur nod de conexiuni, la care sunt racordate
circuite cu solutii de echipare simple (doua circuite de linie si doua circuite de
(auto)transformator).
În continuare, schema din figura 3.10 va fi considerata ca varianta de
referinta, pentru analiza comparativa a diferitelor tipuri de scheme de conexiuni
utilizate în statii electrice.
Fig. 3.10. Exemplu de schema electrica de conexiuni cu un sistem de bare colectoar e
Principalele avantaje ale schemelor cu 1BC sunt configuratia lor mai

simpla si numarul
de conexiuni. Ca de aparate
urmare, la mai redus
aceste în raport
scheme suntcunecesare
alte tipurieforturi
de scheme
mai electrice
mici de
investitie si totodata (prin reducerea numarului surselor potentiale de
defecte/greseli de manevrare), numarul întreruperilor în alimentare este potential
mai mic. Deoarece contin echipament putin, astfel de scheme necesita suprafete de
teren mai mici pentru dispunere, fiind indicate si în cazul statiilor amplasate în
constructii (de interior).
Principalul dezavantaj al schemelor cu 1BC consta în faptul ca defectele
(sau reviziile) la sistemul de bare/separatoarele de bare sau refuzul de actionare al
unui întreruptor conduce la scoaterea întregii statii din functiune. În cazul unor
întreruperi în zona barelor colectoare, daunele ca urmare a nelivrarii energiei
electrice vor fi cu atât mai mici, cu cât vor fi conectate mai putine circuite la
sistemul de bare colectoare.
În cazul reviziilor/reparatiilor la o celula, întreruperea în alimentare va
afecta numai circuitul aferent celulei respective. Daunele ca urmare a nelivrarii
energiei electrice pot fi reduse daca circuitul respectiv este rezervat (pâna la zero,
în cazul unei rezerve de 100%).
Scheme cu 1 BC si un întreruptor pe circuit sunt folosite pentru toate
treptele de tensiune din retelele de distributie , atunci când aparatajul electric
este fiabil, presupune mentenanta redusa si/sau consumatorii admit întreruperi în
alimentare ori pot fi preluati de alta sursa de rezerva.

3.5.2. SECTIONARE LONGITUDINALA A SISTEMULUI DE BARE

Cresterea sigurantei în functionare a schemelor cu un sistem de bare
colectoare si un întreruptor pe circuit se poate face prin sectionare longitudinala a
sistemului de bare.
Probabilitatea ca un defect la sistemul de bare , la separatoarele de bare sau
refuzul de actionare al unui întreruptor sa afecteze mai multe sectii de bare este
relativ redusa. Prin sectionare se reduce deci numarul de circuite întrerupte ca
urmare a unor defecte/revizii în zona barelor si a separatoarelor de bare, daca
se tine seama de unele aspecte:
se pot crea atâtea sectii de bare câte surse de alimentare exista pentru statia
respectiva;
consumatorii vor fi cât mai uniform repartizati pe sectii, iar cei cu dubla
alimentare vor fi racordati la sectii diferite;
între sectii se prevad circuite suplimentare (cuple longitudinale), care
permit alimentarea a doua sectii de la aceeasi sursa, în cazul
defectarii/revizuirii uneia dintre surse.
În figura 3.11 este prezentat un exemplu de schema de conexiune pentru o

statie de 110kV/MT, cu doua sectii de bare. Fiecare sectie de bare este alimentata
din SEN prin câte o linie electrica, iar numarul plecarilor din statie este egal
repartizat pe cele doua sectii. În cazul unor întreruperi (planificate sau nu) în zona
barelor si a separatoarelor de bare , daunele de nelivrare a energiei electrice vor fi
mai mici,colectoare.
de bare fiind afectatiAceasta
doar jumatate dintrea consumatorii
modificare alimentati
variantei de baza de la sistemul
presupune un efort
suplimentar de investitii, pentru echiparea cuplei longitudinale între sectiile de
bare.
Sectia A Sectia B
BC
Cupla
longitudinala
Fig.3.11. Exemplu de schema electrica de conexiuni cu doua sectii de bare colectoare

Deoarece în costul unei celule, ponderea principala revine întreruptorului,

pentru reducerea cheltuielilor cu echiparea statiei se cauta solutii de micsorare a
numarului de întreruptoare. În acest scop se pot utiliza mai multe tipuri de cuple
longitudinale (figura 3.12).
Fig. .3.12. Variante de echipare a circuitelor de cupla longitudinala
Cupla longitudinala cu un separator (figura 3.12, a) presupune o investitie

minima, dar ofera o elasticitate în exploatare foarte redusa, deoarece
cuplarea/decuplarea celor doua sectii de bare se poate face numai în absenta
sarcinii (dupa deconectarea surselor de alimentare).
De asemenea, în cazul unor manevre gresite cu separatorul cuplei sau în
cazul revizuirii acestuia, trebuie scoase din functiune ambele sectii de bare. Acest
ultim dezavantaj poate fi partial remediat prin prevederea unui al doilea separator
de cupla (figura 3.12, b).
Cele doua separatoare din figura 4.3,b se pot izola reciproc, ceea ce
permite mentinerea în functiune a uneia dintre cele doua sectii de bare, atunci când
se lucreaza la cealalta sectie.
Elasticitate si siguranta maxima în exploatare sunt oferite de cupla
longitudinala cu doua separatoare si un întreruptor (figura 3.12, c).
Conectarea/deconectarea longitudinala a sectiilor se face în acest caz numai cu
ajutorul întreruptorului (capabil sa stinga arcul electric).
Lucrarile de revizie/reparatie la întreruptorul cuplei se pot face cu
mentinerea ambelor sectii de bare sub tensiune. În regim normal de functionare,
circuitul cuplei longitudinale este mentinut în starea în functiune sau în rezerva
calda (separatoarele cuplei sunt închise, întreruptorul fiind declansat) în functie de
conditiile de exploatare de la un moment dat.

De exemplu, daca una din sectiile de bare nu are o sursa de

alimentare(aceasta este în reparatie sau revizie) atunci trebuie sa mentinem cupla în
functiune. Daca însa ambele sectii au surse de alimentare este de preferat ca
circuitul de cupla longitudinala sa fie mentinut în starea de rezerva calda.
Mentinerea cuplei în rezerva calda prezinta unele avantaje pentru
siguranta în functionare a statiei:
se evita ca în cazul unui scurtcircuit pe una din sectii sa declanseze doua
întreruptoare (al sursei de alimentare si al cuplei longitudinale), situatie
care ar conduce la expunerea celeilalte sectii, în cazul nefunctionarii
întreruptorului cuplei;
se scurteaza durata manevrelor de conectare;
se reduce riscul unor manevre gresite cu separatoarele;

se reduce valoarea curentilor de scurtcircuit în cazul unui scurtcircuit pe
una dintre sectiile de bare.
Pentru cresterea continuitatii în exploatare, cuplele longitudinale echipate
cu întreruptor se prevad cu sisteme de anclansare automata a rezervei ( AAR). Mai
nou, se foloseste denumirea „transfer automat”.
3.5.3. SCHEME CU UN SISTEM DE BARE COLECTOARE SI CU OCOLIRE

Ca urmare a solicitarilor la care sunt supuse în exploatare, întreruptoarele
sunt aparatele din statii care necesita de regula cele mai frecvente lucrari de
întretinere sau de remediere a unor defecte.
Pe durata efectuarii acestor lucrari se întrerupe functionarea circuitelor
respective si se pot înregistra daune. Pentru reducerea acestora devine uneori
justificata din punct de vedere economic prevederea unui întreruptor suplimentar,
intercalat pe o legatura ocolitoare, astfel încât acesta sa poata înlocui, pe rând, câte
un întreruptor din statie.
Prin ocolire se reduce timpul de întrerupere în alimentarea cu energie
electrica, pe un circuit la care a aparut un defect. Lucrarile planificate în zona
unei celule se executa fara întrerupere în alimentare.
În figura 3.13 este prezentat un exemplu de schema de conexiuni cu un
sistem de bare colectoare si bara de ocolire (numita frecvent în exploatare si bara
de transfer). Instalatiile cu ocolire presupun investitii suplimentare din cauza
introducerii întreruptorului de ocolire (care împreuna cu separatoarele sale
formeaza cupla de ocolire), a sistemului barelor de ocolire si a separatoarelor de
ocolire, pentru fiecare circuit care urmeaza a fi ocolit.
De asemenea, comparativ cu varianta de baza din figura 3.10, ocolirea
presupune un consum suplimentar de teren pentru amplasarea statiei.
Calculele arata ca instalatiile cu bare de ocolire sunt pot rezulta eficiente
din punct de vedere economic atunci când:

durata nelivrarii de energie, ca urmare a lucrarilor de revizie/reparatie în

celule este mare (statii cu multe circuite nerezervate între ele, cu
echipamente învechite, cu fiabilitate redusa, cu solicitari frecvente ale
întreruptoarelor etc.);
sarcina electrica vehiculata pe circuite este mare (ocolirea se prevede în
statii cu Un 110kV);
exista o mare sensibilitate la întreruperi a zonelor alimentate si circuitele
nu sunt rezervate prin alte cai de alimentare.
BC
Ioc
Soc
B oc
Fig.3.13. Exemplu de schema de conexiuni cu un sistem de bare colectoare si bara de ocolire
Manevrele pentru ocolirea unui întreruptor aflat în functiune trebuie astfel

etapizate încât sa nu conduca la întreruperea tranzitului de energie pe circuitul
respectiv. Acest lucru este perfect posibil. Etapele unei astfel de manevre sunt
urmatoarele:
se aduce în starea în functiune cupla de ocolire, punând în acest fel sub
tensiune bara de ocolire; daca bara de ocolire este fara defecte întreruptorul
cuplei de ocolire ramâne închis; în caz contrar el va declansa prin
protectiile sale; spunem ca, astfel, am verificat izolatia barei de ocolire;
se închide separatorul de ocolire, punând astfel în paralel întreruptorul
cuplei de ocolire cu întreruptorul pe care vrem sa-l scoatem în reparatie sau
revizie;
se deschide întreruptorul circuitului respectiv si apoi se separa deschizând
cele doua separatoare : cel de bare si cel de linie;
pe toata durata reparatiei functiunile întreruptorului ocolit vor fi preluate
de întreruptorul cuplei de ocolire.
Manevra de revenire se poate face, de asemenea, fara întreruperea

circuitului respectiv.

3.5.4. SCHEME CU BARE COLECTOARE SECTIONATE LONGITUDINAL

SI CU OCOLIRE
Pentru marirea continuitatii în alimentarea consumatorilor, schemelor cu

simplu sistem de bare colectoare sectionat longitudinal li se poate asocia ocolirea.
B oc
BC BC
B oc B oc
BC BC BC BC
b c
Fig.3.14. Variante de echipare a unor cuple cu functiuni multiple în cazul unor statii cu
un sistem de bare colectoare si bare de ocolire
Pentru o elasticitate ridicata în functionarea unor astfel de scheme,

corespunzator fiecarui nod de bare se pot prevedea cuple individuale: una
longitudinala si doua de ocolire (figura 3.14, a).
În conditiile unei elasticitati mai reduse, efortul de investitii poate fi
sensibil micsorat prin folosirea unor cuple cu functiuni multiple. Printr-o
selectare convenabila a separatoarelor de bare, cu ajutorul unei astfel de cuple pot
fi realizate pe rând, doua (figura 3.14, b) sau toate cele trei cuple (figura 3.14, c).
Dezavantajul principal al folosirii unor cuple cu functiuni multiple
este acela ca în caz de revizie sau defectare a întreruptorului de cupla se pierd toate
posibilitatile de cuplare a diverselor noduri între ele.
În plus, în cazul unui refuz al singurului întreruptor de cupla este
deconectata toata statia (întrerupere totala), iar comutatia prin separatoare este o
potentiala sursa de incidente pe barele colectoare, cu consecinte foarte grave.
3.6. SCHEMA CU DOUA SISTEME DE BARE COLE CTOARE SI
UN ÎNTRERUPTOR PE CIRCUIT
În cazul sectionarii longitudinale, sectiile apartinând aceluiasi sistem de
bare sunt dispuse una în prelungirea alteia. Fiecare circuit din statie poate fi
racordat doar la una dintre sectiile de bare si îsi pierde alimentarea, în caz de
indisponibilitate a sectiei respective. Din aceasta cauza, sectionarea longitudinala
este considerata o sectionare rigida.

Spre deosebire de aceasta, un mod de sectionare elastic poate fi

considerat acela care permite cuplarea circuitelor, pe rând, la oricare dintre sectiile
de bare. Aceasta se poate realiza prin sectionarea transversala a sistemului de
bare din varianta de referinta.
Sectionarea transversala presupune cresterea numarului de separatoare de
bare, care pe lânga functia de izolare a circuitului fata de sistemul de bare, capata
si functia suplimentara de selectare a sistemului de bare pe care urmeaza sa
functioneze acesta.
Prin sectionare transversala rezulta scheme cu mai multe sisteme de bare
colectoare.
3.6.1. VARIANTA DE BAZA

În varianta de baza, schemele cu doua sisteme de bare colectoare (2 BC)
presupun existenta a doua noduri de conexiuni dispuse alaturat, fiecare circuit fiind
prevazut cu câte doua separatoare de bare, care sunt folosite atât pentru selectarea
sistemului de bare la care urmeaza a fi racordat circuitul respectiv, cât si pentru
separarea celulei la care se lucreaza fata de barele colectoare.
În figura 3.15 este prezentata o schema de conexiuni cu doua sisteme de
bare colectoare pentru statia de transformare 110 kV/ MT, folosita ca exemplu în
cazurile anterioare.
Fiecare circuit se poate racorda la oricare dintre sistemele de bare colectoare, aceasta
manevra efectuându-se în regim normal de functionare fara întreruperea functionarii.
Fiecare bara colectoare poate fi izolata în scopul executarii lucrarilor de
întretinere, fara întreruperea vreunui circuit.
Un incident pe un sistem de bare întrerupe doar circuitele racordate în
nodul respectiv, timpul de nelivrare a energiei fiind cel necesar efectuarii
manevrelor de trecere a circuitelor pe celalalt sistem de bare colectoare (deci mult
mai mic decât timpul de nelivrare în cazul variantei de referinta, necesar pentru
reparatii).
Fig.3.15. Exemplu de schema de conexiuni cu doua s isteme de bare colectoare

Cuplarea celor doua noduri de conexiuni prin închiderea ambelor

separatoare de bare ale aceluiasi circuit presupune riscul unor avarii grave (însotite
de arc electric) si deci o astfel de manevra este strict interzisa.
Cuplarea sistemelor de bare poate fi facuta numai prin intermediul
întreruptorului cuplei transversale, denumit astfel deoarece în teren se adopta o
dispunere paralela a celor doua sisteme de bare colectoare.
Cupla transversala este un circuit specific tuturor schemelor cu un singur
întreruptor pe circuit si doua (sau mai multe) sisteme de bare. Functiile cuplei
transversale sunt :
punerea sub tensiune a unui sistem de bare colectoare cu scopul de a
verifica starea izolatiei acestuia; între doua sisteme de bare legate prin
cupla transversala, circuitele pot fi redistribuite fara a fi necesare
întreruperi în functionarea acestora;
legarea în paralel a doua sisteme de bare colectoare, ambele aflate sub
tensiune;
ocolirea întreruptorului unui circuit, cu doua scurte întreruperi în
functionarea circuitului respectiv.
Ca urmare a prezentei celui de al doilea sistem de bare, respectiv, a

suplimentarii numarului de separatoare pe fiecare circuit, precum si a introducerii
circuitului de cupla transversala, cresc cheltuielile de investitii pentru echiparea
statiei, precum si cheltuielile de întretinere (comparativ cu varianta de referinta,
prezentata în figura 3.10). Este redus însa considerabil timpul de întrerupere în
alimentare si numarul circuitelor afectate de revizia/reparatia unui sistem de bare
(deci puterea nelivrata).
Este foarte important de retinut ca, în regim normal de functionare nici
un circuit (în afara celui de cupla transversala) nu poate functiona cu ambele
separatoare de bare închise simultan.
3.6.2. SCHEMA CU DOUA BARE COLECTOARE SI

CU SECTIONARE LONGITUDINALA
Pentru marirea continuitatii în alimentarea consumatorilor, schemelor cu

bare colectoare duble (sectionare transversala) li se asociaza sectionarea
longitudinala a unuia sau a ambelor sisteme de bare.
În statiile cu doua sisteme de bare, se justifica mai frecvent sectionarea
longitudinala a unuia singur dintre cele doua noduri de conexiuni. Pentru o
elasticitate ridicata în functionarea unor astfel de scheme, corespunzator fiecarei
noi sectii de bare se pot prevedea cuple individuale: una longitudinala si doua
transversale (figura 3.16, a).
În conditiile unei elasticitati mai reduse, efortul de investitii poate fi sensibil
micsorat prin folosirea unei cuple longo-transversale (figura 3.16, b). Cu ajutorul
unei astfel de cuple cu functii multiple pot fi realizate pe rând o cupla
longitudinala si doua cuple transversale.

Doua variante de cuple cu functii multiple care pot fi folosite în cazul

sectionarii longitudinale a ambelor sisteme de bare sunt prezentate în figura 3.16, c
si 3.16, d. În varianta din figura 3.16, c pot fi realizate pe rând doua cuple
longitudinale, respectiv, doua cuple transversale. În varianta din figura 3.16, d, în
locul celor doua cuple longitudinale pot fi realizate doua cuple în cruce (în
diagonala).
a b
c d
Fig. 3.16. Variante de echipare a unor cuple cu functiuni multiple în cazul unor statii cu
doua sisteme de bare colectoare si sectionare longitudinala
Modalitatea si gradul de sectionare dintr-o statie de conexiuni se stabilesc

în functie de conditiile concrete de functionare.
Principalele avantaje urmarite prin aceasta sunt cresterea continuitatii în
alimentare si micsorarea curentilor în caz de scurtcircuit. Pentru marirea
continuitatii în alimentare, pe lânga sectionare mai trebuie asigurata si o repartitie
judicioasa a circuitelor între noduri. Pentru reducerea curentilor de scurtcircuit,
statia functioneaza cu cuplele longitudinale sau transversale „normal deschise.
3.6.3. SCHEMA CU DOUA BARE COLECTOARE SI CU OCOLIRE

Similar celor prezentate în paragraful 3.5.3, pentru reducerea daunelor de
nelivrare a energiei ca urmare a efectuarii unor lucrari la celule, devine uneori
justificata din punct de vedere economic prevederea unei legaturi ocolitoare, astfel
încât
în acesta sa poata înlocui, pe rând, câte un întreruptor din statie, fara întrerupere
alimentare.
În figura 3.17 este prezentat un exemplu de schema de conexiuni cu doua
sisteme de bare colectoare si bara de ocolire (numita uneori si bara de transfer).
Asa cum s-a aratat deja în paragraful 3.5.3, instalatiile cu ocolire presupun
investitii suplimentare din cauza introducerii cuplei de ocolire, a sistemului barelor
de ocolire, precum si a separatoarelor de ocolire, pentru fiecare circuit care
urmeaza a fi ocolit. De asemenea, comparativ cu varianta de baza din figura 3.10,
ocolirea presupune un consum suplimentar de teren pentru amplasarea statiei.

Fig. 3.17. Exemplu de schema de conexiuni cu doua sisteme de bare colectoare

si sistem de bare de ocolire
În unele cazuri se utilizeaza scheme simplificate, folosindu-se cuple cu

functiuni multiple, la care se combina cupla transversala cu cupla de ocolire (figura
3.18, a), fie la bara de ocolire si cupla de ocolire (figura 3.18, b si c), ceea ce
conduce la reducerea
necesare pentru costurilor
dispozitia de realizare a statiei si a suprafetei de teren
constructiva.
Fig. 3.18. Scheme simplificate cu doua sisteme de bare colectoare si ocolire

c
b
Fig. 3.18. Scheme simplificate cu doua sisteme de bare colectoare si ocolire
Ca si în celelalte cazuri, folosirea unor cuple cu functiuni multiple

prezinta dezavantajul ca în caz de revizie sau defectare a întreruptorului de cupla se
pierd toate posibilitatile de cuplare a diverselor noduri între ele. În plus, în cazul
unui refuz al singurului întreruptor de cupla este deconectata toata statia
(întrerupere totala), iar comutatia prin separatoare este o potentiala sursa de
incidente pe barele colectoare, cu consecinte foarte grave.
În variantele de schema prezentate în figurile 3.18, b si c ocolirea se face
prin cupla transversala înseriata cu unul dintre cele doua sisteme de bare
colectoare, care în prealabil trebuie degajat de alte circuite. Prin urmare, pe durata
fiecarei perioade de ocolire, în statiile cu astfel de scheme se dispune de un singur
sistem de bare colectoare, celalalt sistem devenind bara de ocolire.
Trebuie remarcat ca în toate variantele din figura 3.18 manevra de ocolire
a unui întreruptor de circuit se face fara întreruperea circuitului respectiv.
3.7. SCHEMA CU 2BC SI N+1 INTRERUPTOARE FOLOSITE ÎN

COMUN DE N CIRCUITE
La aceste scheme, din punct de vedere al investitiei revin (N+1)/N
întreruptoare pe circuit. Pentru N=1 avem schema cu 2 întreruptoare pe circuit,
pentru N=2
schema avem
cu 1,33 schema cupe1,5
întreruptoare întreruptoare pe circuit iar pentru N=3 avem
circuit.
Mai des întâlnite în practica sunt schemele de conexiuni cu 1,5 sau 2
întreruptoare pe circuit. În regim normal de lucru, o astfel de schema, functioneza
cu toate aparatele de comutatie închise si ambele sisteme de bare colectoare în
functiune. Astfel de scheme prezinta flexibilitate foarte mare în timpul
exploatarii si disponibilitate marita, deoarece:

în regim normal de functionare, ambele sisteme de bare colectoare sunt

mentinute sub tensiune; toate comutatiile se fac prin întreruptoare, ceea ce
reduce riscul unor avarii grave (însotite de arc electric liber);
fiecare bara colectoare poate fi izolata în scopul executarii lucrarilor de
întretinere, fara întreruperea vreunui circuit; un incident pe un sistem de
bare nu afecteaza nici un circuit, deci nu conduce la întreruperi în
alimentare;
lucrarile de revizie/reparatii la întreruptoare se pot efectua fara întreruperea
functionarii circuitului respectiv, deci fara daune de nelivrare.
Datorita avantajelor mai sus mentionate, este redus considerabil timpul de

întrerupere în alimentare si puterea nelivrata, nemaifiind necesare circuite
suplimentare de cupla transversala si de ocolire.
Principalul dezavantaj al unor astfel de scheme consta în cresterea
investitiilor pentru echiparea statiilor, atât din cauza numarului sporit de
întreruptoare pe circuit, cât si ca urmare a costurilor mai ridicate pentru asigurarea
protectiilor.
În figura 3.19 este prezentata o schema de conexiuni cu doua sisteme de
bare colectoare si doua întreruptoare pe circuit. Fiecare circuit este în permanenta
cuplat prin celula cu întreruptor la ambele sisteme de bare colectoare, deci prezinta
avantajele unei duble alimentari.
Ca urmare a dublarii numarului de întreruptoare pe fiecare circuit, cresc
însa sensibil cheltuielile de investitii pentru echiparea statiei, precum si cheltuielile
de întretinere (comparativ cu varianta de referinta, prezentata în figura 3.10). Acest
tip de schema prezinta interes în cazul circuitelor pentru care trebuie asigurata o
foarte mare siguranta în functionare.
Fig. 3.19. Scheme cu 2 întreruptoare pe circuit Fig. 3.20. Schema cu 1,5 întreruptoare
pe circuit

Punerea în functiune la CET Isalnita, a primului grup frantuzesc de

315 MW, care reprezenta cel mai mare grup din tara la acea data (31 decembrie
1967), s-a facut prin celula cu doua întreruptoare.
Pe de alta parte, anumite firme constructoare realizeaza scheme cu bare
colectoare duble în sistem „duplex” si la medie tensiune, prin montarea pe fiecare
circuit a câte doua celule prefabricate cu bare colectoare simple si întreruptor.
O cale de reducere a investitiilor, aplicata în cazul statiilor de foarte înalta
tensiune, o constituie utilizarea a câte trei întreruptoare pentru doua circuite
(figura 3.20). Ramâne însa ca dezavantaj costul ridicat al realizarii protectiilor si al
reanclansarii automate rapide, caci întreruptorul median trebuie sa functioneze
independent în fiecare din directiile celor doua plecari.
Un alt dezavantaj este acela ca, în anumite situatii întreruptorul de lânga
bara colectoare trebuie sa duca sarcina a doua circuite, deci trebuie sa aiba un
curent nominal mare.
Calculele tehnico-economice arata ca astfel de scheme pot rezulta eficiente
din punct de vedere economic mai ales atunci când:
durata nelivrarii de energie, ca urmare a lucrarilor de revizie/reparatie în
statii este mare;
sarcina electrica vehiculata pe circuite este mare (de regula, în statii cu
Un 220 kV);
exista o mare sensibilitate la întreruperi a zonelor alimentate si circuitele
nu sunt rezervate prin alte cai de alimentare.
Un exemplu de utilizare în România a schemei electrice cu

1,5 întreruptoare pe circuit este cel al statiei de 400 kV, realizata pentru evacuarea
puterii produse si interconectarea cu SEN a CNE Cernavoda.
Dezavantajele prezentate mai sus se amplifica atunci când folosim mai
mult de trei întreruptoare în comun. Ca urmare, scheme cu 1,33 întreruptoare pe
circuit sunt foarte rare si nu s-au realizat scheme cu 5 întreuptoare folosite în
comun de 4 circuite
3.8. SCHEME POLIGONALE

Datorita conturului închis, desi unui circuit îi revine câte un singur
întreruptor,
câte schema prezinta
doua întreruptoare avantajele
. Daca conectarii
ne referim fiecarei
la schemele plecariselapoate
anterioare, reteaspune
prin
ca în cazul schemelor poligonale toate întreruptoarele sunt folosite în comun de
toate circuitele . Aceasta conduce la o mai mare flexibilitate, mai ales în ceea ce
priveste întretinerea întreruptoarelor, cu costuri mai reduse decât în cazul
schemelor prezentate în paragraful 3.6:
toate comutatiile se fac prin întreruptoare (figura 3.21), ceea ce reduce
riscul unor avarii grave (însotite de arc electric liber);

deconectarea/declansarea oricarui întreruptor se face fara întreruperea

sarcinii pe circuit, deci nu este necesara prevederea unui sistem de ocolire;
legaturile transversale între noduri sunt asigurate prin laturile poligonului
(echipate cu întreruptoare), deci un circuit de cupla transversala este inutil.
Printre dezavantajele schemelor poligonale se pot mentiona:
amperaj mai mare pentru întreruptoare, deoarece atunci când inelul
poligonal este deschis unele întreruptoare trebuie sa asigure sarcina mai
multor circuite electrice; sub acest aspect, schema este mai indicata la
Un 220 kV;
volum mai mare de protectii si scheme de circuite secundare mai
complicate;
dificultati legate de numarul uneori insuficient al înfasurarilor secundare
cu care sunt prevazute transformatoarele de curent pentru alimentarea
protectiilor (se poate ajunge la folosirea în comun a unei înfasurari pentru
mai multe protectii sau la suplimentarea numarului de transformatoare de
masurare);
este de preferat ca numarul maxim de circuite racordat la o schema
poligonala sa nu depaseasca 6-8 circuite.
L L
L L
T T T T
b
a
Fig. 3.21. Schema electrica poligonala
a - schema de principiu; b - schema corespunzatoare planului de amplasare
Schemele poligonale constituie o alternativa importanta a schemelor cu

1,5 întreruptoare pe circuit pentru realizarea schemelor de conexiuni la statii
electrice de foarte înalta tensiune (spre exemplu, statia de 750 kV de la Isaccea este
„un patrat”).

3.9. SCHEME BLOC SI VARIANTE DE

MARIRE A FLEXIBILITATII ACESTORA
O schema bloc constituie un ansamblu functional care este disponibil
numai daca toate elementele sale componente sunt disponibile.
Volumul foarte redus de aparataj electric necesar pentru echipare, precum
si lipsa unor legaturi intermediare cu alte blocuri conduce la unele avantaje:
investitii minime;
surse potentiale de defect mai putine;
spatiu foarte restrâns pentru amplasarea în teren;
simplificare a exploatarii;
limitare a curentilor
paralel mai redus. de scurtcircuit, datorita unui grad de functionare în
Principalul dezavantaj consta în aceea ca, din punct de vedere fiabilistic,

blocul constituie o structura de tip „serie”: la defectarea unui element al din
structura sa, tot ansamblul iese din functiune.
Scheme bloc sunt folosite atunci când fiabilitatea elementelor componente
este ridicata (necesita mentenanta redusa) si/sau sarcina admite întreruperi în
alimentare ori poate fi preluata de alta sursa. Cresterea flexibilitatii schemelor
bloc se poate realiza prin marirea volumului de aparataj utilizat pentru echiparea
schemei, ceea ce permite modularea unor subansambluri functionale, astfel încât la
defectarea unui element sa nu se piarda tot ansamblul.
3.9.1. SCHEME PENTRU CENTRALE

În cazul centralelor electrice se utilizeaza scheme bloc formate din
generator, transformator (ridicator) pentru evacuarea puterii si transformato r
(coborâtor) pentru alimentarea serviciilor proprii (fig. 3.22, a). Uneori, blocul
include si o linie electrica de evacuare a puterii în sistem (fig. 3.22, b).
Cresterea flexibilitatii operationale, a numarului de combinatii posibile si a
sigurantei în functionare se poate realiza prin introducerea în schema a unui
întreruptor de generator (fig. 3.23).
În centrale echipate cu grupuri de putere unitara redusa, se pot realiza
scheme electrice cu doua generatoare, bloc cu un singur transformator ridicator
(figura 3.23, a), iar în cazul centralelor electrice echipate cu grupuri de mare putere
se pot adopta variante de echipare cu un grup bloc cu doua transformatoare
ridicatoare (figura 3.23, b). Aceasta din urma varianta de echipare mareste
disponibilitatea centralei, permitând ca în caz de indisponibilitate a unuia dintre
transformatoare, generatorul sa poata fi mentinut în functiune la sarcina partiala. În
plus, astfel se rezolva mai usor problema transportului unitatilor de
(auto)transformare de foarte mare putere, din fabrica si pâna la locul de montare.

Tbloc Tbloc
Ts Tre Ts Tre
a b
s.p
Fig. 3.22. Scheme electrice bloc utilizate în centrale electrice
a - schema bloc G+TB+Tsp ; b - schema bloc G+TB+Tsp+LE
Actualmente, mai mult de 60% din totalul centralelor electrice di n întreaga

lume sunt echipate cu întreruptor de generator [56], deoarece prin aceasta:
se elimina necesitatea prevederii unui transformator suplimentar de ÎT/MT
pentru alimentarea serviciilor proprii la pornirea/oprirea blocului;
se evita producerea unor tensiuni tranzitorii, ca urmare a transferului automat
al surselor de alimentare normala si de rezerva a serviciilor proprii.
L L
Tbloc Tbloc,1 Tbloc,2
Tsp Tsp
G1 G2 G
a s.p. b s.p.
Fig. 3.23. Scheme electrice bloc cu flexibilitate marita utilizate în centrale electrice
a - cu grupuri de putere unitara mica; b - cu grupuri de putere unitara mare

Functiile pe care le preia întreruptorul de generator sunt:

izolarea generatorului fata de retea; aceasta functie este deosebit de
importanta, mai ales în cazul centralelor de vârf, unde manevrele de
cuplare/decuplare se fac des si trebuie ca aparatul de comutatie sa dispuna
de o buna anduranta electrica si mecanica; peste 80% dintre centralele cu
turbine pe gaze, care sunt cele mai frecvent construite în prezent, datorita
costului relativ mai scazut si a disponibilitatii mai mari (comparativ cu
centralele clasice) si care au porniri/opriri dese, sunt prevazute cu
întreruptor de generator;
la centralele cu turbine pe gaze, IG are în plus o functie în procesul de
pornire al centralei; mai înainte de a putea functiona autonom, generatorul
trebuie adus la o anumita viteza de rotatie, cu ajutorul unui motor de
lansare sau utilizând regimul de functionare al generatorului ca motor; în
acest ultim caz, se injecteaza generatorului un curent de frecventa
variabila, produs de un convertizor static de frecventa, prin intermediul
unui cablu de medie tensiune si un separator introduse în carcasa
întreruptorului de generator;
sincronizarea generatorului cu sistemul; în caz de cuplare în opozitie de
faza, întreruptorul de generator (dispus pe legatura capsulata a
generatorului, deci cu risc de conturnare din cauze externe practic nul)
dispune de o marja de siguranta mai mare la solicitari electrice decât
întreruptorul de înalta tensiune;
ruperea curentilor de scurtcircuit debitati de generator , în caz de defect la
transformatorul de putere sau la cel servicii proprii, într-un timp foarte
scurt (sub 80 ms).
Costul unui astfel de întreruptor de generator (introdus pe legatura

capsulata dintre generator si transformator) este foarte ridicat, ca urmare a
solicitarilor mari din regim normal si de scurtcircuit, la care trebuie sa faca fata IG .
În aceeasi legatura capsulata, pot exista diferite optiuni de echipare:
separatoare, cutit(e) de legare la pamânt pe fiecare parte, transformatoare (senzori)
de masurare a curentului si tensiunii etc.
Uneori, pentru reducerea investitiilor, la bornele generatorului electric se
utilizeaza separatoare de sarcina de constructie speciala.
3.9.2. SCHEME DE RACORD ADÂNC

Statiile de distributie tip racord adânc (SRA) sunt prevazute cu una sau
doua celule bloc linie electrica - transformator de forta , prevazute cu întreruptoare
doar pe partea de alimentare a liniei electrice si pe partea de tensiune inferioara a
transformatorului.
Transformatorul fiind amplasat aproximativ în centrul de sarcina al
consumatorului, astfel de scheme sunt folosite în scopul reducerii pierderilor de
energie în retelele electrice.

Acest tip de statie este destinat alimentarii obiectivelor industriale de

putere importanta, a centrelor urbane cu densitate mare de sarcina etc.
Alimentarea SRA se face, de regula, de la barele statiilor de 110 kV sau din
liniile electrice de distributie (tip „intrare-iesire” sau „agatate în T”), direct, fara
bare colectoare pe partea de înalta tensiune si fara alte legaturi între caile de
alimentare (figura 3.24).
Deoarece protectia întreruptorului de la capatul de alimentare al liniei este
insensibila la o buna parte dintre defectele care se produc pe înfasurarile secundare
ale transformatorului, în cazul unor curenti de scurtcircuit monofazat nu prea mari
si daca întreruptorul liniei rezista la defect kilometric, se poate utiliza SRA cu
separator de scurtcircuitare la bornele transformatorului (figura 3.24, a). Acesta
este prevazut cu dispozitiv de actionare rapida si se închide automat în caz de
defect în transformator, transformând defectul în scurtcircuit trifazat, pentru a fi
sesizat si deconectat de întreruptorul de la capatul liniei de alimentare.
L L
L
T T
T
a b c
Fig.3.24. Scheme electrice de distributie tip racord adânc

a – cu separator de scurtcircuitare; b – prevazuta cu canal de telecomunicatii;
c - cu întreruptor pe partea de înalta tensiune a transformatorului
Atunci când
scurtcircuitare, buna nu sunt îndeplinite
functionare a unor conditiile de utilizare
astfel de scheme ale separatorului
(figura 3.24, b) poate de
fi
asigurata prin utilizarea unor canale de telecomunicatii (cabluri pilot, canale de
înalta frecventa prin conductoarele liniilor de înalta tensiune, canale hertziene prin
unde ultrascurte). Toate aceste solutii presupun însa un efort de investitii pe care
reducerea numarului de întreruptoare nu-l poate uneori compensa.
Pentru lungimi mari ale racordului (de regula, peste 10 km), poate rezulta
oportuna din punct de vedere economic montarea unui întreruptor suplimentar pe
partea de înalta tensiune a transformatorului (figura 3.24, c).

3.9.3. SCHEME DE TIP H

Denumirea provine din asemanarea schemei de conexiuni cu majuscula H,
schema fiind obtinuta prin legarea a doua celule bloc linie electrica - transformator
de forta printr-o punte (cupla longitudinala). Schema prezinta o disponibilitate
marita fata de SRA cu doua celule bloc linie - transformator, deoarece în cazul
indisponibilitatii unui circuit din structura blocului, functionarea statiei poate
continua cu elementele ramase, prin intermediul puntii (cuplei).
În functie de pozitia puntii în raport cu întreruptoarele schemei, se pot
realiza scheme de tip H superior (figura 3.25, a) sau de tip H inferior (figura
3.25, b).
Alegerea uneia dintre variante se poate face în functie de complexitatea
manevrelor pe care le implica exploatarea circuitelor de linie, respectiv, de
transformator.
L L L L
T T T T
a b
Fig. 3.25. Scheme electrice cu conexiuni t ip H

a - superior; b - inferior.
În cazul schemei H superior, manevrele de cuplare/decuplare a unui circuit

de
un transformator
numar mai mic se de
facoperatii
direct, prin
decâtcomutatia unui
manevrele singur întreruptor
corespunzatoare si deci implica
cuplarii/decuplarii
unui circuit de linie.
În cazul schemei H inferior, manevrele de cuplare/decuplare a unui circuit
de linie se fac direct, prin comutatia unui singur întreruptor, în timp ce manevra de
scoatere în revizie a unui circuit de transformator implica cinci operatii succesive.

This document was created with Win2PDF available at http://www.win2pdf.com.

The unregistered version of Win2PDF is for evaluation or non-commercial use only.
This page will not be added after purchasing Win2PDF.

Dokumen - Tips 3 Scheme de Conexiuni PT Statiile Electrice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen - Tips 3 Scheme de Conexiuni PT Statiile Electrice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/28/2018 3 Sche me de Conexiuni Pt Sta tiile Ele c tr ic e - slide pdf.

3.1. NOTIUNI GENERALE

Din punct de vedere al functiei îndeplinite, circuitele electrice pot fi:

http://slide pdf.c om/re a de r/full/3-sche me -de -c onexiuni-pt-sta tiile -e le c tr ic e 1/35

54 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

circuite secundare: sunt circuite care contribuie în diferite feluri la buna

3.2. FUNCTIILE APARATELOR ELECTRICE

În cazul unui scurtcircuit pe un circuit electric se impune deconectarea sa

http://slide pdf.c om/re a de r/full/3-sche me -de -c onexiuni-pt-sta tiile -e le c tr ic e 2/35

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE 55

Informatia necesara pentru comanda de închidere/deschidere a aparatajului

Partea unei statii care cuprinde ansamblul de echipamente, materiale,

Un sistem de bare colectoare reprezinta un nod de conexiuni electrice,

http://slide pdf.c om/re a de r/full/3-sche me -de -c onexiuni-pt-sta tiile -e le c tr ic e 3/35

56 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

În constructia statiilor moderne, tendinta generala este de a utiliza

3.3.1. LINII ELECTRICE

http://slide pdf.c om/re a de r/full/3-sche me -de -c onexiuni-pt-sta tiile -e le c tr ic e 4/35

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE 57

Fig. 3.1. Variante de echipare a liniilor de joasa tensiune

Comutatia circuitului (manevre în regim normal de functionare) se

Pentru asigurarea selectivitatii si sensibilitatii protectiei, variantele a, b, c

În varianta d, utilizarea întreruptorului automat asigura:

Întreruptoarele automate sunt aparate complexe, care necesita periodic

http://slide pdf.c om/re a de r/full/3-sche me -de -c onexiuni-pt-sta tiile -e le c tr ic e 5/35

58 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

În cazul unei linii alimentate de la ambele capete (retele buclate) este

3.3.1.2. Circuite de linie de înalta tensiune

Pentru delimitarea unei zone de lucru într-o instalatie electrica, normele de

Desi delimitarea zonei de lucru presupune în prealabil scoaterea acesteia

http://slide pdf.c om/re a de r/full/3-sche me -de -c onexiuni-pt-sta tiile -e le c tr ic e 6/35

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE 59

Sub aspect constructiv, cutitele de legare la pamânt se pot realiza ca un

Separatorul de linie (SL) permite efectuarea de lucrari la întreruptor fara

http://slide pdf.c om/re a de r/full/3-sche me -de -c onexiuni-pt-sta tiile -e le c tr ic e 7/35

60 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

În ceea ce priveste manevrarea cutitului de legare la pamânt (CLP) aceasta

3.3.2. GENERATOR SI BLOC GENERATOR-TRANSFORMATOR

Un UnG Un > UnG

Fig. 3.3. Variante de echipare a circuitel or de generator si bloc generator-transformator

http://slide pdf.c om/re a de r/full/3-sche me -de -c onexiuni-pt-sta tiile -e le c tr ic e 8/35

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE 61

Corelatia între tensiunea nominala a retelei, respectiv, tensiunea si

Pentru a se putea lucra la întreruptor cu mentinerea continuitatii în

3.3.3.1. (Auto)transformator având toate înfasurarile de înalta tensiune

http://slide pdf.c om/re a de r/full/3-sche me -de -c onexiuni-pt-sta tiile -e le c tr ic e 9/35

62 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Protectia circuitelor de (auto)transformator în caz de scurtcircuit sau

3.3.3.2. Variante de echipare pentru posturi de transformare

http://slide pdf.c om/re a de r/full/3-sche me -de -c onexiuni-pt-sta tiile -e le c tr ic e 10/35

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE 63

Varianta retea cu alimentare aeriana poate alimenta retele de distributie

http://slide pdf.c om/re a de r/full/3-sche me -de -c onexiuni-pt-sta tiile -e le c tr ic e 11/35

64 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Echiparea pe partea de joasa tensiune. Utilizarea unui simplu separator

3.3.4. CIRCUITE DE ALIMENTARE A RECEPTOARELOR ELECTRICE

http://slide pdf.c om/re a de r/full/3-sche me -de -c onexiuni-pt-sta tiile -e le c tr ic e 12/35

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE 65

3.3.5. MASURAREA TENSIUNII SI PROTECTIA LA SUPRATENSIUNI

Fig. 3.7. Variante de echipare a celulelor de masurare cu sau fara descarcator

În figura 3.7 sunt prezentate câteva variante de echipare a celulelor de

http://slide pdf.c om/re a de r/full/3-sche me -de -c onexiuni-pt-sta tiile -e le c tr ic e 13/35

66 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS