Sem.

4 Probleme rezolvate la tema Curent electric

Problema 1 Sarcina electrică ce parcurge un conductor variază în timp

conform ecuației q = 0,3 t2 (C). Să se determine: a) sarcina ce traversează
secțiunea transversală a conductorului în intervalul de timp de la t1 = 2s până la t2
= 10s; b) valoarea medie a intensității curentului im în același interval de timp; c)
valorile momentane ale intensității curentului în momentele t1 și t2; d) cantitatea de
căldură degajată în conductor în același interval de timp, dacă rezistența
conductorului este egală cu 2 Ω .

Rezolvare

a) Sarcina ce traversează secțiunea transversală a conductorului în intervalul de timp

de la t1 = 2s până la t2 = 10s notată q12 , este egală cu diferența dintre sarcinile
q02 =0, 3( t2 )2 și q = 0,3 (t1 )2 ce traversează conductorul în intervalele de timp,
egale cu primele 10s, respectiv primele 2s .
q12 = 0, 3( t2 )2 - 0,3 (t1 )2= 28,8 C.
b) im = q12/t2 –t1 = 3,6 A
c) Pentru a determina valorile momentane ale intensității este necesar ca , în
prealabil, să obținem dependența ei de timp, i(t), folosind definiția intensității
curentului electric,
i(t) = dq/dt = d/dt (o,3 t2) = 0,6 t. Pentru valorile momentane obținem i1 =
1,2 A, i2 = 6A.

d) Curentul fiind variabil, scriem legea Joule- Lenz pentru un interval infinit
mic de timp, dQ = i2 R t =( 0,6 t)2 R t, pe care o integrăm în limitele t1,t2.Obținem:
∫ ∫

Problema 2. Un conductor de cupru este parcurs de curentul electric cu

densitatea 8 A/mm2.Considerând că la conducția electrică participă câte un
electron de la fiecare atom, să se determine viteza medie a mișcării ordonate a
electronilor.
Rezolvare
Știind că conductorul este din cupru, luăm din tabele masa lui molară și
densitatea.
Viteza medie a mișcării ordonate a electronilor, notată u, o putem determina
din următoarea formulă pentru densitatea curentului continuu, j = e n u , unde e
este sarcina electronului, iar n – concentrația electronilor liberi egală, conform
condiției problemei, cu concentrația atomilor de cupru. Pentru a determina
concentrația vom folosi densitatea cuprului, pentru care putem scrie,
1
 = m/V = Na ma/V, (1)
unde Na , ma reprezintă numărul de atomi din volumul V, respectiv masa unui
atom de cupru. Atunci concentrația atomilor, egală cu cea a electronilor liberi,
este
n = Na/V. (2)
Masa unui atom este egală cu raportul dintre masa molară M și constanta
Avogadro NA, ,
ma = M/ NA . (3)
Relațiile (2) și (3) le substituim în (1), iar din egalitatea obținută determinăm
viteza mișcării ordonate u,
u= j M/e NA,
Rezultatul numeric este u = 5,8 10-5 m/s.

Problema 3 Dacă la bornele unei surse de curent continuu se conectează

rezistența R , aceasta este străbătută de curentul cu intensitatea I. Curentul de
scurtcircuit al sursei este Isc .Să se determine: a) tensiunea electromotoare a
sursei; b) puterea maximă pe care sursa dată o poate da pe o rezistență externă și
valoarea acestei puteri maxime.
Rezolvare
a) Intensitatea curentului prin R este dată de legea lui Ohm pentru un circuit
închis, unde r este rezistența internă a sursei,

Curentul de scurtcircuit este

.
Din aceste două relații rezultă formula de calcul a tensiunii electromotoare a
sursei
.
b) Puterea furnizată de sursă pe R este P = RI2. Substituind intensitatea dată de
legea lui Ohm, scrisă mai sus, obținem dependența puterii de valoarea
rezistenței externe, P = P (R),
.

Valoarea maximă a puterii se determină, calculând și egalând cu zero

derivata lui P în raport cu rezistența externă R, dP/dR = 0,

( )

2
Obținem: puterea furnizată pe rezistența externă este maximă, dacă rezistența
externă este egală cu rezistența internă a sursei , R = r.Substituind această valoare
a rezistenței externe în relația de mai sus pentru P, rezultă formula de calcul a
puterii maxime,

Problema 4 Un electromotor cu rezistența rotorului R=2 Ω este conectat la un

generator cu tem =240V și rezistența internă r = 4 Ω . Negligând rezistența
conductoarelor de legătură, să se calculeze randamentul electromotorului, dacă
prin rotorul acestuia circulă curentul cu intensitatea I =10A.

Rezolvare

Conform legii conservării energiei, energia absorbită de electromotor de la sursă se

transformă parțial în energia mișcării mecanice a rotorului, cealaltă parte fiind
trasformată în căldură prin efectul Joule- Lenz. Scriem această lege pentru o
unitate de timp, folosind puterile respective: – puterea furnizată de generator,
2
I (R+r) – puterea transformată în căldură, Pm – puterea mișcării mecanice a
rotorului,

de unde

Puterea electrică Pe consumată de electromotor este egală cu produsul dintre

intensitatea curentului I și tensiunea U pe el, pentru care putem scrie U = E – Ir,
unde Ir este puterea pe rezistența internă a sursei,

Randamentul electromotorului este egal cu raportul dintre puterea utilă egală cu Pm

și puterea consumată egală cu Pe ,