Daniel GHICULESCU Curs 3.

TN_Electroeroziune_Parametrii regimului de prelucrare

Capitolul 3
PARAMETRII REGIMULUI DE PRELUCRARE LA EDM

Obiectivul Obiectivul capitolului este de a cunoaște:

capitolului  - parametrii principali ai regimului de prelucrare (de intrare) la
electroeroziune (EDM), polaritate, durata descărcării, tensiune și curent;
 - funcționarea mașinilor EDM cu electrod masiv;

3.1. ALEGEREA POLARITĂȚII

Pentru alegerea polarității, se pornește de la cunoașterea fenomenelor

specifice EDM (v. cursul 2).
La EDM se poate prelucra cu ambele polarități. Tipul de polaritate
Convenția
este indicat de semnul sculei. De exemplu, dacă scula este anodul (polul
pentru polaritate
pozitiv), polaritatea se consideră pozitivă și similar, pentru polaritatea
negativă.
Alegerea polarității are la bază schema din fig. 1, unde este
reprezentată căderea de tensiune din interstițiul de prelucrare în
corespondență cu dispunerea canalului de plasmă.
Fig. 1 Căderea
de tensiune din
interstițiu în
corespondență
cu dispunerea
canalului de
plasmă
Primele particule care
migrează în canalul de
plasmă sunt electronii
deoarece masa unui electron
este ≈1/1800 din masa unui
ion.

Impulsuri de La EDM se lucrează cu impulsuri de tensiune și implicit cu impulsuri de

tensiune, Uo
Puterea la catod
Puterea la anod
curent. Diferența maximă de potențial dintre anod și catod este tensiunea
de amorsare (Uo) și este necesară străpungerii interstițiului de prelucrare,
în care se găsește lichidul izolator din punct de vedere electric, denumit
lichid dielectric - pe bază de hidrocarburi (ulei) la prelucrarea cu electrod
masiv sau apă deionizată la prelucrarea cu electrod sub formă de fir.
În aceste condiții, puterea repartizată la catod se determină cu relația:
Pc=Ic+ . (Uc + Ui+ - )- Ic- .  [W] (1)
unde: Ic+ și Ic- sunt curenții ionici și electronici (A);
Uc - tensiunea catodică (V);
Ui+ - potențialul de ionizare al ionilor pozitivi (V);
 - tensiunea de extracție din structura atomică (V).
Puterea la anod este:
Pa=Ptot - Pc - Pcol ≈ Ptot - Pc [W] (2)
unde: Ptot este puterea totală a descărcării;
Pcol este puterea disipată în coloana de plasmă; mai mică de 1%
din Ptot.

1
Daniel GHICULESCU Curs 3. TN_Electroeroziune_Parametrii regimului de prelucrare

Puterea totală a descărcării este:

Ptot=We/ti (W) (3) Puterea totală
unde: We este energia descărcării (J);
ti este timpul de impuls sau durata descărcării (s).
Raportul dintre Pa și Pc indică polaritatea care trebuie utilizată
după cum urmează:
► La durate mici ale descărcării, factorul de putere al curentului La durate mici ale
electronic, ic- , este preponderent (electronii sunt extrași primii) descărcării,
și atunci Pc are valoare mică; se utilizează catodul ca electrod polaritate negativă,
sculă - polaritate negativă, pentru creșterea prelevării la scula este catodul
anod și reducerea uzurii la catod.
► La durate mari ale timpului de impuls, Pc are valoare mare, La durate mari ale
ionii sunt preponderenți în canalul de plasmă; se folosește descărcării,
anodul ca electrod sculă - polaritate pozitivă (justificare polaritate pozitivă,
similară cazului precedent). scula este anodul
Raportul dintre curentul electronic și al ionilor pozitivi, precum
și raportul puterii anodice și catodice se reprezintă grafic în
funcție de durata descărcării (fig. 2):
Fig. 2 Variația raportului
tipurilor de curenți și
puteri în funcție de
durata descărcării
(reprezentare calitativă)

Odată cu creșterea duratei descărcării (timpul de impuls), La durate mari ale descărcării,
curentul ionic devine preponderent și crește raportul dintre ionii sunt preponderenți în
curentului ionic și electronic; de asemenea, crește puterea canalul de plasmă
catodică și raportul dintre puterea catodică și anodică.
Concluzie: Scop: Se minimizează puterea
La durate mici ale descărcării, se alege catodul ca sculă (PL-), la sculă și se maximizează
la durate mari ale descărcării, se alege anodul ca sculă (PL+). puterea la piesă

3.2. TIPURI DE IMPULSURI

La EDM se utilizează două tipuri de impulsuri:

(1) impulsuri comandate. Sunt furnizate de generatoare pe Impulsuri comandate.
bază de semiconductori (tranzistori), care permit un control Durate și curenți relativ
superior al curentului de prelucrare și duratei impulsurilor. mari
Durata lor este în mod uzual între 1 și 1000µs.
Curentul variază de la 1 la 100 A la generatoare uzuale.
(2) impulsuri de relaxare. Sunt furnizate de generatoare pe Impulsuri de relaxare
bază de condensatori. Acestea nu permit un control riguros al
curentului de lucru și al duratei descărcării.

2
Daniel GHICULESCU Curs 3. TN_Electroeroziune_Parametrii regimului de prelucrare
Durate și curenți
relativ mici
Alegerea polarității,
funcție de tipul de
impuls
Fig. 3. Variația
tensiunii și
curentului la EDM cu
impulsuri comandate
Energia descărcării:
We= ∫oti U(t) I(t) dt
dacă U și I variază pe durata ti;
We= U I ti,
dacă U și I sunt constante pe durata ti
Străpungerea
mediului dielectric
Valorile tensiunii, U
Timpul de pauză, to
Valorile curentului, I,
pe durata ti
Conducerea
procesului EDM,
analogic prin td
Comanda de avans
a capului de lucru
Condensatorii se încarcă cu energie în anumite intervale de timp și
apoi se descarcă (se relaxează) prin livrarea energiei sub forma unei
descărcări. Durata ei este sub 1 µs. Acest tip de impulsuri se
utilizează la regimuri de finisare cu precădere.
Prin urmare, se utilizează polaritate negativă la impulsuri de
relaxare și polaritate pozitivă la impulsuri comandate cu durată mare.
Variația tensiunii și curentului în timpul prelucrării cu impulsuri
comandate este prezentată în fig. 3:
Tensiunea este furnizată de generator la o valoare egală cu
tensiunea de amorsare Uo. După un timp necesar străpungerii
interstițiului, care se numește timp de întârziere la amorsare, delay
time – td, tensiunea scade la o valoare egală cu tensiunea de
descărcare Ue. În acest moment, apare curentul de descărcare Ie,
care durează un timp egal cu timpul de impuls ti.
Valoarea Uo depinde de construcția generatorului ea fiind în
general, mai mare de 60V. În descărcare, tensiunea scade la Ue, cu
valoare de circa 20...25 V.
Urmează un timp de pauză, to în care tensiunea este nulă, după
care ciclul se reia. Timpul de pauză este necesar refacerii mediului
dielectric și eliminării particulelor prelevate – spălarea interstițiului.
Curentul de descărcare depinde de treapta de curent utilizată, între
1 A și 100 A și se produce pe durata timpului de impuls, ti. La
degroșare, se folosesc trepte de curenți mai mari de 25 A, la semi-
finisări între 12 și 25 A, la finisări între 1 și 6 A.
Comanda avansului /retragerii (conducerea procesului) se face pe
baza analizei timpului de întârziere la amorsare (td).
La anumite perioade de timp, numite perioade de eşantionare, se
testează timpul de întârziere la amorsare td care se compară cu o
valoare de referinţă tdr, care corespunde valorii interstiţiului optim
pentru ca prelucrarea să se desfăşoare în cele mai bune condiţii.
Se pot produce două situaţii:
a) Dacă td > tdr , sistemul tehnologic funcţionează în regim de mers
în gol fără să se producă descărcări (suprafaţa frontală a electrodului
este prea departe de suprafața prelucrată). În acest caz, se dă
comandă de avans capului de lucru EDM cu viteza V1 (v. fig. 1)
pentru a se apropia de suprafața prelucrată.
3
Daniel GHICULESCU Curs 3. TN_Electroeroziune_Parametrii regimului de prelucrare

b) Dacă td < tdr , distanţa dintre electrod şi piesă este prea Comanda de retragere
mică existând riscul producerii de scurt-circuit. În această a capului de lucru
situaţie, capul de lucru EDM primeşte comanda de retragere
cu viteza v2 (v. fig.1).
La prelucrări de finisare timpul de răspuns, Δt al capului Timpul de răspuns
de lucru (diferența de timp între momentul comenzii și la comenzile de
execuția acesteia) este mai mic de 10 ms. retragere / avans
Variația parametrilor de prelucrare la utilizarea impulsurilor
de relaxare este reprezentată în fig. 4:
U [V] U=E(1-e-t/RC)
U0

Ue timp [µs]

Fig 4. Variația tensiunii

I[A] și curentului la EDM cu
impulsuri de relaxare
Imax

timp [µs]

Tensiunea, U crește până când atinge tensiunea de

amorsare (de străpungere), Uo, după care se produce Variația tensiunii
descărcărea. În acel moment, tensiunea scade până la
valoarea de descărcare, Ue moment în care apare curentul
de descărcare, Imax. De aceea, aceste generatoare se mai
numesc și dependente sau de relaxare pentru că producerea
impulsului depinde de condițiile din interstițiu, valorile Ue și
Imax sunt variabile.
Se observă că valoarea curentului I pe durata descărcării nu
Variația curentului
se menține pe un palier (constant), existând o valoare
maximă, Imax.
Tensiunea are o valoare nulă pe o fracțiune din timpul de
pauză de valoare mică (produsă de un circuit inductiv, care Reluarea ciclului de
previne formarea arcului continuu), dupa care ciclul se reia cu încarcare a bateriei de
încărcarea bateriei de condensatori, de capacitate C. condensatori
Tensiunea crește pe timpul de pauză, to, un interval de timp
mult mai mare decât timpul de impuls ti, deoarece circuitul de
încărcare al generatorului include o rezistență de valoare
mare, care previne descărcările în arc continuu. Utilizarea unei
rezistenţe de valoare mică pentru reducerea timpului de încărcare tinde să conducă la o
descărcare continuă. De aceea, în general se foloseşte un timp relativ lung de încărcare,
care este de 10 până la 100 de ori mai mare ca timpul de descărcare (timpul de impuls) ti.
Timpul de pauză to variază în funcţie de condiţiile de prelucrare.
Cu ajutorul rezistenței R (trepte de reglare – v. mașina ELER
01 din laboratorul EDM), se reglează curentul de alimentare
al bateriei de condensatori (trepte de capacitate, C – v.
mașina ELER 01) și relația de variație, U=E(1-e-t/RC), unde E –
tensiunea dată de bateria de condensatori.

4
Daniel GHICULESCU Curs 3. TN_Electroeroziune_Parametrii regimului de prelucrare

3.3. MAŞINI DE ELECTROEROZIUNE

Maşinile de prelucrare prin electroeroziune se pot clasifica în funcţie de posibilităţile

lor tehnologice în:
(1) maşini cu electrod masiv care prelucrează prin copiere, cavităţi de formă
complexă, larg utilizate în fabricaţia matriţelor de injecţie şi pentru presare la rece, precum
şi în alte domenii unde este necesară generarea unor asemenea suprafeţe care nu pot fi
prelucrate prin mijloace convenţionale;
(2) maşini cu electrod filiform care prelucrează prin decupare profiluri complexe,
care sunt folosite în mod deosebit la fabricaţia ştanţelor, în industria aeronautică,
automobile etc.;
(3) maşini specializate pentru anumite operaţii: rectificare, filetare, microgăurire,
scoatere de scule rupte etc.
Maşinile EDM nu sunt caracterizate prin cinematică complicată, în schimb, partea
mecanică trebuie să posede o dinamică ridicată, care să răspundă rapid (timp de răspuns
redus) comenzilor primite de la partea electronică (generator sau comanda numerică a
maşinii).
Maşinile EDM cu electrod masiv sunt cele mai răspândite, deţinând o pondere de
80% din totalul maşinilor EDM. De aceea, în cele ce urmează, se va acorda o atenţie
deosebită construcţiei acestor maşini.

Fig. 5. Mașină EDM cu electrod masiv – părți componente principale

În fig. 5, sunt prezentate părţile componente ale unei maşini EDM cu electrod
masiv.
Prelucrarea prin electroeroziune se poate realiza pe toate cele trei axe: axa Z
(verticală, prezentă la toate maşinile EDM cu electrod masiv), axele X, Y (la unele maşini

5
Daniel GHICULESCU Curs 3. TN_Electroeroziune_Parametrii regimului de prelucrare

EDM, la altele servind numai la poziţionarea piesei în raport cu electrodul). De asemenea,

unele maşini pot prelucra şi prin rotirea electrodului în jurul axelor X, Y, Z (axele A, B, C).
Sistemul de avans al maşinii, care intră în componenţa capului de lucru este cel
care primeşte şi execută comenzile de avans sau retragere de la compartimentul
specializat de analiză a condiţiilor din interstiţiul de prelucrare (gap controler-ul din cadrul
generatorului). Sistemele de avans sunt în principal de două tipuri: electromecanic şi
electrohidraulic. În fig. 6 şi 7 sunt prezentate schematic, comparativ, un sistem de avans
electromecanic şi respectiv electrohidraulic.
Sistemul de avans electromecanic care echipează maşinile româneşti de tip ELER
(fig. 6) are următoarele părţi componente: motor pas cu pas (MPP), sistem de reducere
(R) a turaţiei (reductor), cuplaj elastic (C) tip burduf, care preia necoaxialităţile de la montaj
dintre axul MPP (sau al lui R) şi axul şurubului, rulment radial oscilant cu bile pe două
rânduri (L), şurub cu role sau bile (S), piuliţă (Pl), coloană (Col), sistem de ghidare (care
împiedică deplasarea unghiulară) cu bucşe cu bile sau teflon (G) şi electrod (E). Motorul
MPP primeşte o comandă de avans sau retragere şi răspunde prin executarea unui număr
de paşi unghiulari. Mişcarea se transmite la electrodul-sculă (E) prin intermediul R, C, S-
Pl, care execută o mişcare axială (A) de avans sau retragere.

A A

Fig. 6. Sistem de avans electromecanic Fig. 7. Sistem de avans electrohidraulic

La o rotaţie completă a MPP, E se deplasează axial pe o distanţă egală cu p/i, iar la

un pas unghiular  al MPP, E se deplasează cu un increment axial  care este calculat cu
formula:

 = ( p ) / ( 360 i ) [mm] (4)

unde:
 este un parametru caracteristic motorului pas cu pas utilizat, pas unghiular [grd];
acesta poate fi divizat în n părți cu un driver digital pentru a reduce incrementul axial;
p este pasul şurubului S [mm];
i este raportul de transmisie utilizat în cadrul R.
Sistemul de avans electrohidraulic are structura din fig. 7, în care: PDC este o
pompă cu debit constant, P este un piston, Sv este o servovalvă şi Sm este o supapă de
suprasarcină. Comanda de avans sau retragere este primită de servovalva Sv care prin
deplasarea spre stânga sau spre dreapta, comandă deplasarea în jos, respectiv în sus a
pistonului P. Mişcarea se transmite astfel, la electrodul E care execută o mişcare axială
(A) de avans, respectiv retragere. Droselul cu debit variabil (Drv) permite reglarea vitezei
6
Daniel GHICULESCU Curs 3. TN_Electroeroziune_Parametrii regimului de prelucrare

de reacţie (de deplasare a servovalvei, respectiv a sculei).

Sistemele de avans electrohidraulice se folosesc în general la maşini de dimensiuni
mari. Tendinţa existentă pe plan mondial este să se utilizeze sisteme de avans
electromecanic care sunt mai fiabile şi care pot asigura un timp de răspuns mai mic.
Pentru aceasta, se urmăreşte realizarea următoarelor obiective:
- reducerea timpului de răspuns al motorului (la ora actuală se utilizează motoare
de curent alternativ fără perii cu moment de inerţie redus);
- reducerea jocurilor şurub-piuliţă;
- reducerea coeficienţilor de frecare din sistemul de ghidare;
- reducerea momentelor de inerţie (ale componentelor sistemului de avans) reduse
la axul motorului (în vederea creşterii acceleraţiei unghiulare).
Agregatul de dielectric are rolul de a alimenta cuva de lucru până la un anumit nivel,
necesar realizării prelucrării în imersare şi spălarea interstiţiului de prelucrare cu lichid
dielectric purificat de produsele EDM cu o presiune de spălare controlată. Schema de
principiu a realizării filtrării dielectricului este prezentată în fig. 8.

Fig. 8. Schema de funcționare a agregatului de lichid dielectric

Lichidul dielectric impurificat în urma procesului EDM, care provine din cuva de
lucru se varsă în bazinul de filtrare care are la partea inferioară mijloace de filtrare
(grosieră şi fină). Filtrarea se poate realiza cu hârtie de filtru, vată de sticlă, pământ
diatomitic, prin centrifugare, în câmp electromagnetic etc. Dielectricul purificat este preluat
de o pompă din rezervorul de dielectric şi trimis în cuva de lucru sau în interstiţiul de
prelucrare prin orificiile de injecţie practicate în electrod sau piesă precum şi prin spălare
laterală (prin furtun).