Daniel GHICULESCU Curs 12.

TN_Tehnologii cu radiație laser

Capitolul 12
TEHNOLOGII DE PRELUCRARE CU RADIAȚIE LASER
Obiectivul capitolului este de a cunoaște tehnologiile de prelucrare cu
Obiectivul radiație laser (Laser beam machining - LBM). Studiind acest capitol, veți
capitolului avea cunoștințe privind:
 - Fenomele de bază privind formarea radiației laser și prelucrarea
materialelor cu această radație;
 - Parametrii regimului de prelucrare la LBM;
 - Procedee specifice de prelucrare LBM.

12.1. CONSIDERAȚII GENERALE

Istoric În 1960, Theodore Maiman realizează primul laser cu rubin în laboratoarele

Laserul Extreme Light Bell Telephone, iar în 1962, prof. Ion I. Agârbiceanu este autorul primului laser
Infrastructure (ELI), românesc cu heliu-neon.
Măgurele, 10 PW (10x1015)
Procedeul de “Amplificarea luminii prin stimularea emisiei de radiaţii”
(Light Amplification by Stimulation Emission of Radiation - LASER),
Termenul
creează una dintre cele mai mari densități de putere cunoscute, J= 1014
LASER
W/cm2; comparativ, la EDM, în canalul de plasmă, J= 1010 W/cm2.
LBM face parte din grupa TN termice – utilizează energia termică a
fotonilor pentru îndepărtarea materialului prin topire și vaporizare. Fiind
TN termică
extrem de răspândit și datorită reducerii costurilor instalațiilor laser, el
devine clasic (ca și EDM și US), aplicabil în domenii foarte diverse de la
medicină, la diverse industrii, inclusiv în construcții de mașini.

12.2. FENOMENE DE BAZĂ

La LBM, se utilizează o cavitate rezonantă în care se gasește o

substanță solidă, lichidă sau gazoasă - mediul activ. Electronii
aparţinând unui atom din acest mediu activ, aflaţi pe orbita staţionară din
jurul nucleului, corespunzătoare nivelului energetic fundamental (fig.1.a)
absorb o cantitate de energie sub forma unei raze de lumină (fotoni) -
Pompaj emisă de o sursă exterioară de energie, proces care se numeşte pompaj
- ceea ce conduce la creşterea nivelului lor energetic. Acesta determină
trecerea lor de pe orbita staţionară pe o altă orbită exterioară (nivel
nestaționar), corespunzătoare unui nivel energetic mai ridicat.

Fig. 1.
Fenomene la N2
producerea
radiației LASER N1

Pompaj Inversiune de populație Emisie stimulată

Inversiune de Această stare se caracterizează prin instabilitate, deoarece electronii

populație pe nivelul revin pe o orbită (nivel) intermediară într-un timp foarte scurt Δt=10-7 s,
intermediar prin emiterea unor fotoni incidenți (fig. 1.b). Electronii fiind mult mai mulți
pe acest nivel intermediar, față de cei aflați pe celelalte niveluri, se
produce o inversiune de populație (N2>N1).

1
Daniel GHICULESCU Curs 12. TN_Tehnologii cu radiație laser

În continuare, electronii revin de pe orbita intermediară

(nestaţionară) pe orbita staţionară (iniţială) prin emiterea unui Emisia stimulată
foton (fig.1.c), a cărui frecvenţă () depinde de diferenţa de
energie dintre cele două niveluri intermediar şi staţionar, Observație:
conform relaţiei: Lumina (fotonul) are caracter
dual:
h ν = E2 – E 1 [J] (1) 1. corpuscul (particulă - foton)
2. undă (electromagnetică cu
unde: h este constanta lui Planck (h = 6,6 . 10-34 Js) o anumită frecvență, ν )
ν - frecvenţa oscilaţiilor electromagnetice corespunzătoare
emisiei cuantei de energie (fotonului) rezultate de revenirea Fotonii emiși au aceeași
electronilor pe nivelul fundamental [Hz]; [s-1]; frecvență, ν
E2 - energia corespunzătoare nivelului intermediar [J];
E1 - energia corespunzătoare nivelului fundamental [J].
12.3. PROPRIETĂȚILE RADIAȚIEI LASER
Din relația (1), toţi fotonii emişi de electroni într-un anumit
mediu activ (format dintr-un anumit tip de atomi) au aceeaşi
frecvenţă (culoare), constituind o altă proprietate a radiaţiei
LASER, monocromaticitatea (1).
Fotonul emis de un electron la trecerea pe nivelul fundamental 1. Monocromaticitatea =
(foton incident) (fig. 1.b), stimulează un alt electron să revină pe aceeași culoare
orbita fundamentală, care emite la rândul lui un alt foton, foton (frecvență)
stimulat (fig. 1.c). Coerenţa o altă proprietate a radiaţiei laser
adică fotonul stimulat oscilează în fază cu fotonul incident.
Această emisie fotonică datorată unui foton incident este 2. Corența = fotonul incident
denumită emisie stimulată. Fenomenul de emisie stimulată se oscilează în aceeași fază cu
produce cu cea mai mare probabilitate la rezonanţă, adică atunci fotonul emis
când fotonul incident are aceeaşi frecvenţă cu fotonul stimulat.
Revenirea unui electron pe orbita fundamentală poate avea loc şi spontan,
emisia fotonică generată de această revenire fiind denumită emisie
spontană.
Trecerea unui electron de pe orbita nestaţionară pe orbita
intermediară, este de 5000 de ori mai rapidă (10-7 s) decât
revenirea următoare de pe nivelul intermediar pe nivelul
fundamental. Se obține inversiunea de populaţie, adică
obţinerea unui număr mai mare de electroni pe orbita
intermediară decât pe orbita fundamentală. Radiaţia stimulată Condiția pentru emisia
are loc numai dacă numărul sistemelor atomice aflate în stimulată este inversiunea de
stare excitată N2 este mai mare decât numărul sistemelor populație
atomice aflate în stare fundamentală N1 (N2> N1).
Direcţionalitatea este altă proprietate a radiaţiei laser care
constă în propagarea rectilinie şi cu o divergenţă extrem de 3. Direcționalitatea =
redusă, aşa cum rezultă şi din schema din fig. 2. Această propagarea rectilinie
caracteristică creează o sursă de lumină punctiformă, prin
focalizarea acesteia într-un spot cu dimensiuni ce pot fi de
1…5 m sau mici de 1m (laserii din domeniul UV).
Intensitatea radiaţiei laser este proprietatea care derivă din 4. Intensitatea = densitate
caracteristicile de coerenţă şi direcţionalitate, definindu-se ca de putere
fiind puterea transportată de laser prin unitatea de
suprafaţă, densitatea foarte mare de putere,1014 W/cm2.

2
Daniel GHICULESCU Curs 12. TN_Tehnologii cu radiație laser

12.4. Tipuri de laseri

Cavitatea rezonantă,
unde se produce
radiația laser
Reflectarea de mii de
ori a fotonilor emiși
În fig. 2, este prezentată schema de principiu a producerii razei
laser. Cavitatea rezonantă (2) este compusă dintr-un cilindru sau
prismă lungă de 0,1…10 m, lungimea ei fiind în funcţie de mediul
activ (1) utilizat care se găseşte în interiorul cavităţii. Lungimea este
mică la medii active solide şi mare la medii active gazoase. La
capetele cavităţii (1), există oglinzile (3), (4) cu putere mare de
reflexie, cu ajutorul cărora fotonii emişi în urma pompajului sunt
reflectaţi de câteva mii de ori. Astfel, fotonii se propagă prin mediul
activ (2), stimulând trecerea altor sisteme atomice pe nivelurile de
excitaţie. Oglinda (3) este opacă, iar oglinda (4) lasă să treacă
aproximativ 4% din radiaţii prin interiorul unei fante (apertură).

Fig. 2. Schema
producerii radiaţiei
laser în cavitatea
rezonantă

2
Materiale pentru Materialele utilizate la realizarea oglinzilor au fost la început
oglinzi materiale metalice (Al, Au, Ag) acestea fiind înlocuite de sticlă optică
şi materiale dielectrice şi semiconductoare (cuarţ, germaniu
monocristalin, arsenură de galiu etc.), depuse pe suporţi optici sub
formă de straturi subţiri prin evaporare în vid.
Modul de funcționare al În funcţie de modul de funcţionare instalaţiile laser sunt:
laserilor - cu funcţionare intermitentă la care emisia stimulată se realizează
prin impulsuri (intervalul dintre impulsuri este de 10-6…10-8 s,
corespunzând trecerii sistemelor atomice pe diferite niveluri
energetice); timpul de impuls ti= 1ms… 1 ps (10−12)… 1fs(10−15).
- cu funcţionare continuă la care emisia stimulată se face în mod
continuu la trecerea sistemelor atomice de pe nivelurile de excitaţie
pe nivelul energetic fundamental.
Tipuri de substanță În funcţie de tipul mediului activ, laserii se clasifică în: laseri cu
activă mediu activ solid, lichid şi gazos.
În funcţie de tipul mediului activ, laserii se clasifică în:
◘ laseri cu mediu activ solid;
Solid Exemple: ○ Laserul cu granat foloseşte ca mediu activ granatul de
ytriu şi aluminiu dopat cu neodim YAG-Nd;
Semiconductori ○ Laserul cu semiconductori (dioda laser) realizează emisia de
Laseri cu fibră: radiaţie laser datorită tranziţiei sistemelor atomice excitate între zone
Conțin substanța activă chiar (benzi) energetice (şi nu niveluri energetice), folosind o joncţiune tip
în fibra optică prin care se P-N;
transmite radiația în zona de ◘ laseri cu mediu activ lichid;
lucru; crește randamentul. Exemplu: laserii cu medii active conţinând soluţii de coloranţi
Lichid organici de tip rodamină. Pompajul se realizează cu ajutorul
tuburilor flash sau radiaţiilor provenite de la alte tipuri de laser;
Gazos ◘ laseri cu mediu activ gazos;
Exemplu: laserul cu CO2 cu o mică proporţie de N2 şi He. Excitaţia
se realizează cu ajutorul descărcărilor electrice în gaze; este cel mai
puternic laser cu funcţionare continuă, putere P= 1000 W.

3
Daniel GHICULESCU Curs 12. TN_Tehnologii cu radiație laser

12.5. TĂIEREA CU LASER

Acest procedeu LBM este una dintre cele mai răspândite Aplicabilitate
aplicaţii tehnologice pentru că este utilizată la orice material.
Avantajelor tăierii LBM sunt:
► tăierea fără deformare a plăcilor subţiri; tăierea cu viteză a
plăcilor groase; Avantaje
► tăierea materialelor extradure (diamant policristalin, nitrură
cubică de bor etc.); tăierea materialelor compozite etc.;
► forţe minime pentru fixarea materialului;
► uzura nulă a “sculei”;
► decupări ale unor contururi complexe cu ajutorul comenzii
numerice CNC;
► posibilitatea automatizării şi robotizării;
► utilizarea atât în producţie de serie mare cât şi de serie mică
şi unicat datorită flexibilităţii procedeului.
Radiația laser este produsă în cavitatea rezonantă 1, este Componentele radiației
reflectată de oglinda 2 și focalizată de lentila 3 pe semifabricatul laser
4, deplasat cu viteza de avans V ajutorul CNC pe axele X și Y
pentru tăierea pe contur (fig. 3). Fasciculul de gaz auxiliar (de
asistare) este coaxial cu fasciculul laser având rolurile:
► oxigenul realizează încălzirea materialului, prin reacţii exoterme produse
la arderea sa, crescând eficienţa procesului;
► gazele inerte permit obţinerea unei suprafeţe prelucrate fără oxizi;
► evacuarea materialului topit şi vaporizat şi creşterea productivităţii; Rolurile gazului auxiliar
► răcirea lentilei de focalizare şi protejarea ei de vaporii degajaţi în procesul
LBM;
► creşterea preciziei prelucrării prin atenuarea efectului de rotunjire a
muchiei rezultate la tăiere.

Fig. 3. Schema instalației

Laser cu CO2 cu emisie de tăiere cu laser
continuă și lungimea de
undă λ=10,6 µm

y x

Laserul cu CO2 cu emisie continuă se utilizează la tăierea metalelor cu

grosime mare, iar cel cu funcţionare în impulsuri la grosime mai mică.
Laserul YAG-Nd se foloseşte la tăierea superaliajelor cu grosime mare.
Forma tăieturii este totdeauna în pană (fig. 4) ca urmare a conului de
focalizare. Calitatea suprafeţei este mai bună în zona de pătrundere Forma și calitatea
comparativ cu zona de ieşire, unde topirea se produce neuniform. tăieturii
Zona de pătrundere
Zona de focalizare

Zona de ieșire Fig. 4. Efectul de pană

la tăierea cu laser

4
Daniel GHICULESCU
Parametrii
regimului de
prelucrare
Puterea
Durata impulsului
Frecvenţa impulsurilor
Energia impulsurilor
Caracteristicile lentilei
Suprafața
piesei
Gazul auxiliar
Fig. 5. Viteza tăiere în
funcție de material și
grosimea acestuia
Curs 12. TN_Tehnologii cu radiație laser
Parametrii regimului de prelucrare (de intrare) la tăierea cu
laser sunt: puterea medie, durata impulsului, frecvenţa impulsului,
energia impulsului, dimensiunile lentilei, tipul şi presiunea gazului
ajutător, diametrul duzei gazului ajutător, distanţa de la duză la
suprafaţa piesei şi viteza de tăiere.
Puterea este mai mare în regim continuu. Puterea medie la tăierea cu laser cu
CO2 în regim continuu este de 250…5000 W şi 100…2000 W în impulsuri. La tăierea cu laser YAG-Nd,
puterea variază de la 100 la 400 W.
Durata impulsului se selectează astfel încât să se obţină calitatea
cerută suprafeţei prelucrate și grosimea materialului. Impulsurile de scurtă
durată (< 0,750 ms) sunt utilizate la tăierea unor contururi complicate în plăci metalice subţiri. Timpii de
impuls mici limitează energia impulsului. Timpii de impuls mari (>2 ms) asigură impulsuri cu energie mai
mare necesară tăierii unor materiale metalice mai groase. Valorile timpilor de impuls sunt similare pentru
ambele tipuri de laser cu CO2 şi YAG-Nd.
În aceeași logică, frecvenţa impulsurilor se alege astfel încât să
rezulte o viteză maximă de tăiere precum şi calitatea cerută
suprafeţei prelucrate. Frecvenţele ridicate (200…500 Hz la laser cu CO2 şi 30…100 Hz
la YAG-Nd) sunt utilizate la tăierea semifabricatelor metalice subţiri, iar frecvenţele reduse, la
tăierea materialelor metalice cu grosime mare.
Energia impulsului utilizată se măreşte odată cu creşterea
grosimii semifabricatului. Laserul cu CO2 produce impulsuri cu energie până la 2 J (la timpi
mari de impuls şi frecvenţe joase) , iar YAG-Nd furnizează energii pe impuls mai mari, până la 80 J.
Lentila are rolul de a focaliza radiaţia laser pe suprafaţa piesei şi
se alege în funcţie de grosimea materialului, compoziţia sa,
calitatea suprafeţei şi diametrul radiaţiei laser. Distanţa focală f depinde
de raza de curbură a lentilei. O distanţă focală mică produce un spot cu dimensiuni
reduse pe suprafaţa piesei şi o densitate de putere ridicată. Distanţele focale mari
creează un unghi al conului de focalizare redus şi sunt utilizate pentru tăierea
materialelor groase. În cazul tăierii cu laser cu CO2 şi diametrul iniţial al fasciculului laser
d0 =13…25 mm, distanţa focală este f = 65 mm pentru grosimi g de materiale metalice
până la 6mm, f =125 mm pentru g = 5…16 mm, iar distanţa f este 190 sau 250 pentru
g>13mm.
Gazul ajutător cel mai utilizat este oxigenul la tăierea metalelor.
Presiunea gazului p pentru oxigen variază între 0,2 şi 0,62 MPa,
diametrul duzei este de 0,75…2,5 mm, iar distanţa sf de la duză la
suprafaţa piesei (standoff distance) este între 0 şi 1,5 mm.
Parametrii p şi sf influenţează în mare măsură calitatea suprafeţei
prelucrate.
În fig. 5, este prezentată
variaţia vitezei de tăiere în
funcţie de grosimea
materialului în cazul unui laser
cu CO2 cu putere de 1250W.
Se observă că viteza scade la
creșterea grosimii materialui și
este mai mică la aluminiu.
Vitezele cele mai mari de
tăiere se pot utiliza în cazul
următoarelor materiale
(obţinându-se adâncimile cele
mai mari de tăiere): lemn,
plexiglas, textile, înlocuitori din
piele etc.
5
Daniel GHICULESCU Curs 12. TN_Tehnologii cu radiație laser

Performanţele tehnologice ale tăierii cu laser sunt:

● diametrul fasciculului focalizat – 0,15…0,05 mm, în funcție Performațe tehnologice la
de tipul laserului și carcateristicile lentilei; tăierea cu laser
● lăţimea tăieturii: 0,2…0,8 mm, în funcţie de materialul de
prelucrat;
● zona influenţată termic: < 0,2 mm;
● probabilitatea reproductibilităţii: 0,05 mm cu o probabilitate
de 99,88% şi 0,025 mm cu 89,1%;
● rugozitate Ra=3,2…12, 5 m.

12.6. Găurirea cu laser

Instalaţia LBM pentru realizarea găurilor are în esenţă Instalația de găurire cu laser
aceleaşi părţi componente ca şi la tăiere, la care mai sunt
necesare: un dispozitiv optic de vizare, centruire, divizare şi
adaptări tehnologice corespunzătoare diverselor tehnici de Tehnici de găurire
prelucrare:
● găurirea într-un singur impuls laser utilizată pentru
Un singur impuls
obţinerea găurilor de dimensiuni reduse;
● tehnica prin percuţie constă în iradierea cu o succesiune
de impulsuri conducând la realizarea unor găuri cu diametru
mic şi adâncime mare. Se obţin astfel precizii ridicate Prin percuție
deoarece diferenţele energetice şi de distribuţie de la un
impuls la altul se mediază între ele. Se utilizează în cazul
găurilor cu diametru mai mic de 1,3 mm în metale cu grosime
mai mică de 25 mm.
În fig. 6, se observă
că odată cu creşterea
grosimii, diametrul Fig. 6.
găurii scade. Abateri la cilindricitate la
Acest procedeu este găurirea prin percuție (mai
realizat în general cu multe impulsuri)
laser YAG-Nd datorită
energiei mari a
impulsului.

● tehnica de trepanaţie se utilizează pentru găuri cu diametru

mai mare decât al fasciculului laser realizându-se prin Trepanație
mişcarea de rotaţie a piesei sau a fasciculului laser în jurul
unei axe paralele (axa găurii) cu axa fasciculului. Procedeul este
asemănător tăierii. La creşterea adâncimii, viteza de prelucrare scade. Se realizează atât cu laserul cu
CO2 cât şi cu YAG-Nd în ambele moduri de funcţionare (continuu şi în impulsuri);
● tehnica de decupare se foloseşte la găuri cu diametru
foarte mare, fiind o tăiere după contur cu ajutorul comenzii Decupare
numerice.
Fig. 7. Moduri de focalizare la găurirea
LBM și abaterile corespunzătoare

Dacă focalizarea se face la nivelul suprafeţei

superioare a materialului de prelucrat atunci gaura
poate avea forma din fig. 7.a (gaură înfundată) sau
fig.7.b (gaură străpunsă). Dacă spotul focal este
dirijat în interiorul materialului de prelucrat, gaura
are forma din fig. 7.c.
Conicitatea găurii poate apărea atât la partea superioară În general, spotul focal este dirijat sub suprafaţa
cât şi la partea inferioară, fiind în legătură directă cu piesei la o adâncime ce reprezintă 5…15% din
grosimea semifabricatului.
modul de focalizare fig. 7.

6
Daniel GHICULESCU
Diametrul (micro) găurii
depinde de lungimea de undă
Curs 12. TN_Tehnologii cu radiație laser
Diametrul găurii (d) depinde de dimetrul spotului (dspot), fiind
ușor mai mare decât al spotului, respectiv lungimea de undă
a radiației :
dspot=2...5 
Pentru microgăuri, se aleg laseri cu  cât mai mic, cu
excimeri sau fascicul de electroni cu  submicronic (de
ordinul 100 nm) sau în domeniul ultra-violet. Se utilizează
timpi de impuls de ordinul femtosecundelor (10-15 s).