CURS 13

RDAIATII LASER SI RADIATII X

APA SI IMPORTANTA EI IN LUMEA VIE
ELEMENTE DE FIZICA NUCLEARA

I.Radiatiile LASER si radiatiile X

I.1 Radiatiile LASER
Efectul LASER consta in amplificarea radiatiilor electromagnetice prin
fenomenul de emisie stimulata.
Denumirea de LASER reprezinta acronimul din limba englelza pentru Light
Amplification by Stimulated Emission of Radiation. Initial aceasta denumire a
fost data doar radiatiilor din spectrul vizibil iar pentru celelalte domenii spectral se
abrevia MASER (Microwave) sau IRASER (Infrared).

Emisia stimulata
Reprezinta un fenomen de emisie de radiatii electromagnetice de catre un atom
aflat intr-o stare energetica excitata, in prezenta unui foton de energie egala cu
diferenta dintre energiile starilor excitata si respectiv de energie mai mica (ex.
fundamentala).

Fig. 1 Amplificarea luminii prin emisie

stimulata

Fotonul stimuleaza electronul sa cada din

starea excitata cu energie mai mare intr-o
stare cu energia mai mica si disponibila
pentru electron.
In urma tranzitiei electronice se va emite un
foton de aceeasi energie cu a fotonului
incident iar din punct de vedere ondulatoriu
se va obtine o radiatie de intensitate mai
mare.

foton incident

E=h

Fig. 2 Amplificarea luminii prin

emisie stimulata (diagrama
energetica)

foton emis

In cazul emisiei stimulate fotonul emis este de aceeasi frecventa, este in faza cu
fotonul incident => raditatia incidenta si radiatia emisisa sunt coerente si are aceeasi
directie cu fotonul incident.
In mod normal, un electron aflat intr-o stare excitata in atom va trece in starea
fundamentala (de energie mai mica) in mod spontan, printr-un proces de emisie
spontana de radiatii electromagnetice.
Intervalul de timp cat un atom poate ramane intr-o stare excitata este de 10-9 s.
O stare excitata in care atomul poate ramane un interval de timp mai mare (ex. 10-8 s)
se numeste stare metastabila.
Intr-un sistem aflat in echilibru termodinamic la o anumita temperatura T, un numar
din particulele componente se vor afla in stari excitate datorita miscarii de agitatie
termica.
Numarul de particule aflate in stari excitate este descris de o functie de distributie de
tip Boltzmann.

distributie normala de
Energia
populatie (echilibru termic)

inversie de populatie

distributie normala de
populatie

N3 = N2 e

E3 E 2
k BT

Energia

Fig. 3
Populatia
normala si
inversia de
populatie

inversie de populatie

T =

E3 E 2
<0
N3

k B ln
N2

N3>N2
Temperatura absoluta
a sistemelor cu
inversie de populatie
este negativa !!!

Concluzii:
a) pentru a obtine efectul LASER trebuie sa avem un sistem cu inversie de
populatie intre doua nivele date;
b) emisia stimulata intre aceste doua nivele.
Obtinerea inversiei de populatie se face prin procesul de pompaj optic.
Pompajul optic este posibil doar in sisteme cu cel putin doua nivele excitate.

Excitare (h=E3-E1)

tranzitie spontana
nivel metastabil

tranzitie LASER

nivel fundamental

Fig. 4 Diagrama nivelelor

energetice in emisia
LASER
Mediul activ al unui sistem
LASER poate fi:
a) solid ex. Rubin, Nd::YAG
(ytriu aluminiu granat dopat
cu Nd), GaAs
(semiconductor);
b) Lichid (solutii lichide cu
anumiti coloranti);
c) gazos CO2, He, Ne.

LASER-ul cu rubin
Mediul activ al acestui laser este un monocristal de rubin impurificat cu ioni de
Cr (Cr+++) in proportie de 0.05 %.
Ionii de Cr sunt responsabili pentru culoarea rosie a cristalului, absorbind
radiatiile versi si albastre si reflectandu-le pe cele rosii.
Tija de rubin este excitata prin
pompaj optic cu ajutorul tubului cu
descarcare in Xenon.

oglinda
argintata
tub de racire

Tub de cuart cu Xe

Capetele tijei de rubin sunt slefuite

si argintate, servind ca oglinzi
pentru radiatia LASER.
Sistemul LASER cu cristal de rubin
functioneaza ca un generator
cuantic de radiatie, este iluminat cu
radiatii verde-albastru si emite
radiatii rosii. Stimularea emisiei se
face in acest caz de primii fotoni
emisi spontan.

Fig. 5 LASERul cu rubin

fotoni
oglinda partial
argintata
fascicul laser

Sistemul poate functiona si ca

amplificator de radiatie daca dupa
realizarea inversiei de populatie se
transmite pe cristal o radiatie rosie
care va stimula emisia.

Proprietatile radiatiei LASER

1) Intensitate foarte mare.
Datorita dezexcitarii unui numar mare de atomi intr-un interval de timp scurt,
intensitatea fasciculelor LASER este mult mai mare decat a surselor
conventionale de radiatii.
2) Radiatia este monocromatica datorita faptului ca emisia este stimulata intre
doua nivele energetice inguste.
3) Radiatia emisa este coerenta, fiind in faza cu stimulatoare.
4) Directionalitatea.
Este o consecinta a oglinzilor de la capetele tijei de rubin.

Aplicatii medicale ale radiatiilor laser

In chirurgie pentru imbunatatirea preciziei.

Eliminarea unor tesuturi in chirurgia ochiului.

In dermatologie. Ex. Pentru eliminarea punctelor negre, a cicatricelor, tatuajelo,

etc.

Dispozitive de acupunctura cu laser.

Biostimulare.

Tratamente dentare de inalbire a dintilor.

Proceduri cosmetice (epilare, tratamentul ridurilor).

I.2 Radiatiile X
Radiatiile X sunt radiatii electromagnetice similare celor luminoase dar de
frecventa mult mai mare.
Rdiatiile X au fost descoperite de Wilhelm Conrad Roentgen (1845-1923) in anul
1895
Domeniul de lungimi de unda al radiatiilor X este cuprin intre 0.1 si 500 .
Radiatiile X apar la bombardarea unei tinte cu electroni rapizi (de viteza foarte
mare).

anod
Uc
C
catod

ecran protector

Fig. 6 Tub de raze X

Radiatia X emisa de anod

(anticatod) este rezultatul
interactiunii dintre electronii
rapizi si atomii substantei
antcatodului.
Exista doua mecanisme de
interactiune care duc la
aparitia radiatiilor X de
franare si respectiv a
radiatiilor C caracteristice.

Radiatiile X de franare
Electronii cu viteza mare pot sa traca usor prin invelisul electronic al atomului si
interactioneaza cu nucleul atomic.
Electronii sunt franati in campul electric al nucleului si vor emite fotoni (executa
o miscare accelerata).
Radiatiile emise de acesti electroni poarta denumirea de radiatii dd franare.
Spectrul radiatiilor de franare seste un spectru continuu.

Radiatia X caracteristica
Electronii cu energie cinetica mare
pot ioniza atomul, scotand un
electron de pe paturile inferioare.
Electronii tind sa se rearanjeze in
atom, pentru a aduce atomul in starea
de energie minima.
In procesul de rearanjare al
electronilor se emit radiatii
electromagnetice cu lungimi de unda
bine definite, determinate de
caracteristicile materialului din care
este confectionat anticatodul.

Fig. 7 Spectrul de radiatii X pentru molibdem

(Mo) in functie de tensiunea de accelerare

Proprietatile radiatiilor X
Au proprietati comune undelor electromagnetice cat si proprietati
specifice determinate de valoare frecventei (energiei) acestora.
In spatiul liber se propaga in linie dreapta.
Viteza de propagare in vid (spatiu liber) este de 3*10-8 m/s.
Sunt invizibile pentru ochi.
Sufera fenomene specifice undelor electromagnetice (ex. reflexie,
refractie, difractie, interferenta si polarizare).
Au energii cuprinse intre 1 keV si 50 MeV.
Impresioneaza placa fotografica.
Stimuleaza fluorescenta si fosforescenta unor materiale.
Pot fi difractate de solidele cristaline, structura cristalina a acestora
jucand in cazul radiatiilor X rolul de retea de difractie.
Pot penetra solidele, lichidele si gazele, gradul de penetrare depinzand
de calitatea, energia si lungimea de unda a radiatiilor X.

Sunt absorbite sau imprastiate in mod diferit de medii fizice diferite.

Gradul de absortie al radiatiilor X depinde de caracteristicile mediului in care
acestea se propaga si de lungime de unda.
Coeficientul de absortie depinde de direct proportional de densitatea mediului, de
puterea a 4-a a numarului atomic Z si de puterea a 3-a a lungimii de unda (legea lui
Bragg-Pierce).
Radiatiile X pot avea ca efect si incalzirea mediului iradiat.
Pot produce efecte chimice in anumite solutii.
Pot produce modificari ale culorii unor substante sau a solutiilor acestora.
Au capacitatea de a ioniza gazele si de a modifica proprietatile electrice ale unor
lichide si solide.
Pot produce ionizari directe (efect fotoelectric) sau indirecte (efect Compton) in
solide.
Pot distruge celulele vii si pot produce mutatii genetice.
Pot produce dezorganizarea structurii moleculare.
Pot fi utilizate in tratamentul leziunilor maligne.
Pot avea si efecte somatice, spre exemplu, pot produce simple arsuri sau
dermatite severe.

 Radiatiile X sunt folosite in imageria radiologica.

Utilizarea lor in imageria radiologica se bazeaza pe proprietatea
radiatiilor X de a fi absorbite de organe si tesuturi, de a produce
luminiscenta ecranului fluorescent sau fosforescent si/sau de a
impreiona filmul radiografic.
Formarea imaginii se bazeaza pe absortia diferita a radiatiilor X de
catre organe si tesuturi cu compozitie chimica, densitate si grosime
diferita.
In cazul ecranului fluoroscopic imaginea obtinuta este formata din
zone luminoase si intunecate iar pe fimul radiologic reprezentarea
este inversata.

II. Apa i importana ei n lumea vie

II.1 Structura si proprietatile fizice ale
moleculei de H2O

Fig. 8
Structura
moleculei de
apa

H: 1s1; O: 1s22s22p6
Atomii de hidrogen formeaza legaturi covalente cu atomul de oxigen.
Repulsia electrostatica dintre electronii 2p ai oxigenului care nu participa la
legaturile covalente cu atomii de hidrogen determina structura spatiala a
moleculei de apa.

Fig. 9 Forma aproximativa a

distributiei de sarcina in
molecula de apa

Molecula de apa este neutra din punct de vedere electric dar prezinta o
polarizare electrica datorita distributiei neuniforme a electronilor.

II.2 Anomaliile apei si influenta lor asupra

organismelor vii
Apa este un lichid comun dar atipic.
Apa prezinta 41 anomalii (cunoscute) iar viata pare sa depinda de
acestea.
1. Anomalia dilatarii termice a apei
Fig. 10 Dependenta
volumului specific al apei in
functie de temperatura

V 1
Vs = =
m

(1)

Apa este printre putinele substante a caror densitate in stare solida este mai mica
decat in starea lichida.

2. Temperatura de fierbere a apei

Fig. 11 Temperatura de
fierbere pentru diferite
substante

In absenta legaturilor de hidrogen, temperatura de fierbere a apei ar fi de -90 oC.

Legaturile de hidrogen de natura electrostatica sunt relativ slabe comparativ cu
alte tipuri de legaturi dar sunt suficient de puternice pentru a determina multe
proprietati unice (anomale) ale apei.

3. Alte proprietati neobisnuite ale apei

1. Apa are un punct de topire neobisnuit de mare.

2. Apa are un punct critic neobisnuit de mare.

3. In stare solida apa are un numar neobisnuit de mare de structuri
cristaline si amorfe.
4. Apa calda ingheata mai repede decat apa rece (efect Mpemba).
5. Apa calda vibreaza mai mult decat apa rece.
6. Coeficientul de tensiune superficiala are o valoare ridicata comparativ
cu al altor lichide.
7. Capacitatea termica a apei este mare (ex. c=1 cal/g grad).
8. Constanta dielectrica a apei este mare si prezinta un maxim in functie
de temperatra.
9. Apa are o caldura latenta de vaporizare mare.
10. Apa are o caldura latenta de sublimare mare.

III. ELEMENTE DE FIZICA NUCLEARA

III.1 Consideratii generale privind structura nucleului atomic
Unitatea de baza a substantei este atomul.
Atomul este alcatuit din invelisiul electronic (electroni) si nucleu.
Atomul este neutru din punct de vedere electric. Neutralitatea de sarcina a
atomului impune ca nucleul sa fie incarcat cu sarcina electrica pozitiva.
Particulele nucleare incarcate cu sarcina pozitiva sunt protonii.
Nucleul contine pe langa protoni si particule neutre din punct de vedere electric
numite neutroni.
Experientele de imprastiere a particulelor pe atomi (Rutherford) au demonstrat
ca dimensiunile nucleului atomic sunt mult mai mici comparativ cu razele atomice
(ratom~10-10 m, rnucleu~10-14 m).
In nucleul atomic este concentrata aproape intreaga masa a atomului.
A=numar de masa (A=Z+N, N=numarul de neutroni)
Z=numar de protoni (egal cu numarul atomic).

III.2 Dimensiunile nucleului si densitatea nucleara

Raza nucleului atomic depinde de numarul de masa A (modelul Fermi):

r=r0A1/3

(2)

unde r0=1.2*10-15 m=1.2 fm (1f=10-15 (femto)).

Numeroase experimente de imprastiere sugereaza ca nucleele atomice
sunt de forma aproximativ sferica si par sa aiba in esenta aceeasi
densitate.
Faptul ca densitatea nucleara pare s fie independent de detaliile
legate de numrul de neutroni sau protoni sugereaza ca fortele de
interactiune dintre nucleoni (fortele nucleare) sunt aceleasi (nu depind de
faptul ca protonii (neutronii) interactioneaza intre ei sau interactioneaza
cu neutronii (protonii)).

III.3 Particule si unitati nucleare

Nucleul atomic este constituit din protoni si neutroni care interactioneaza intre
ei prin forte nucleare (forte tari).
Electron

Proton

Neutron

-1 e

+1 e

9.11 10-31 kg

1.67 10-27 kg

1.67 10-27 kg

Sarcina electrica
Masa

Unitatea standard in care masele atomice si masele nucleare sunt exprimate

este unitatea atomica de masa (uam).
Unitatea atomica de masa este definita ca fiind a 1/12-a parte din masa izotopului
de carbon 126C.

m C
1
27
1uam = *
=
1
.
66
*
10
kg
23
12 6.023 * 10
12
6

(3)

Nucleele cu acelasi numar de masa

si numere atomice diferite sunt numite
izobari.
Nucleele caracterizate prin acelasi
numar atomic Z si numere de masa
diferite sunt numite izotopi.

Fig. 12 Izotopii hidrogenului

III.4 Energia de legatura a nucleului,

stabilitatea nucleelor atomice

Masa nucleelor atomice este inferiara sumei maselor individuale a

nucleonilor din care este constituit.
Diferenta dintre masa nucleonilor constituenti si masa nucleului se
numeste defect de masa (m=Z*mp+(A-Z)*mn -Mnucleu).
Energia de legatura a nucleului se poate determina cu ajutorul relatiei lui
Einstein(E = mc2):

Energia de legatura a nucleului=Wlegatura=mc2

Wlegatura=Z*mp*c2+(A-z)*mp*c2-Mnucleu*c2
Conditia de stabilitate a nucleului este ca energia de legatura sa fie
pozitiva (Wlegatura>0).
Ex.: energia de legatura a deuteriului

Wlegatura(21H)=mp*c2+mn*c2-m(21H)*c2==2.23 MeV
1 eV=1.6021019 J

(4)
(5)

energia de legatura per nucleon (MeV)

Fig. 13 Energia
de legatura per
nucleon

numarul de masa A
Energia de legatura per nucleon creste de la 1.11 MeV pentru deuteri la o valoare maxima
de 8.75 MeV pentru 62Ni si apoi scade pana la 7.5 MeV pentru nucleele grele.
Nucleele cu valori mari ale energiei de legatura pe nucleon sunt mai stabile.
Nucleele cele mai stabile sunt nucleele cu numarul de masa cuprins intre 40 si 140.

III.5 Modele nucleare

Modelul picatura de lichid
Fortele nucleare au un caracter de saturatie si volumul nucleului creste
cu aceeasi cantitate cand se aduce un nucleon suplimentar.
Volumul nucleului este proportional cu numarul de nucleoni:

4 3
V = r = k A
3
=>

r = r0 A

1/ 3

(6)

(7)

Modelul picatura de lichid este confirmat de datele experimentale

obtinute in urma masuratorilor de raza nucleara.
Modelul picatura de lichid nu poate explica stabilitatea mare a nucleelor
formate din din grupari de 2 protoni si 2 neutroni.

Modelul paturilor nucleare

Modelul paturilor presupune ca nucleonii nivele energetice pe care nu pot sta
decat cel mult doi nucleoni identici cu momentele de spin orientate antiparalel (pe
o patura nucleara se pot gasi cel mult doi protoni si doi neutroni).

Fig. 14 Modelul
paturilor nucleare

protoni

neutroni

protoni

neutroni

Aducere unui nucleon intr-un nucleu cu paturi complete va reduce energia de

legatura per nucleon.