Colegiul Tehnic Costin D.

Nenitescu Pitesti

APARATE DE COMANDA
Elev: ZAMFIR GABI

Profesor:Neagoe Daniel

Clasa a XII-a H Anul scolar :2018-2019

 Cuprins
I. ARGUMENT
II. APARATE  ELECTRICE  PENTRU  COMANDA  
MANUALA
III. APARATE  DE  CONECTARE
IV. APARATE PENTRU ACTIONAREA MASINILOR
ELECTRICE
V. APARATE ELECTRICE PENTRU COMANDA MANUALA
VI. APARATE PENTRU COMANDA AUTOMATA
VII. CONTACTOARE SI RUPTOARE
VIII. BUTOANE, CHEI DE COMANDA SI LAMPI DE
SEMNALIZARE
IX. PROTECTIA MUNCII
X. BIBLIOGRAFIE
 Capitolul I

ARGUMENT

Transportul energiei electrice de la sursele sale (generatoare,

transformatoare, pile, acumulatoare) la consumatori (motoare,
cuptoare, aparatele electrocasnice, surse electrice de lumină, circuite
de utilizare etc.), precum și comanda acestora nu sunt posibile decât
prin folosirea aparatelor electrice. Datorită numeroaselor scopuri în
care sunt folosite, locurilor de utilizare și funcțiilor pe care trebuie să
le îndeplinească, aparatele electrice sunt mult diferite între ele, atât în
ce privește construcția, cât și în ce privește complexitatea lor.
După funcția pe care o îndeplinesc, aparatele electrice pot fi împărțite
în cinci grupe principale: aparate de conectare, de protecție, de
comandă și protecție, electrocasnice și de măsură.
Aparatele de conectare au rolul de a stabili și de a întrerupe circuitele
electrice. Aici sunt incluse următoarele grupe de aparate:
întreruptoare neautomate, comutatoarele, separatoarele, prizele și
fișele.
Aparatele de protecție servesc la apărarea instalațiilor electrice
(motoare, conductoare etc.) întrerupând legătura lor cu sursa de
energie electrică, atunci când valoarea curentului care trece prin ele
depășește anumite limite. În această grupă sunt cuprinse: siguranțele
fuzibile, descărcătoarele și eclatoarele.
Aparatele de comandă și protecție au rolul de a comanda pornirea sau
oprirea, schimbarea sensului de rotație și variația vitezei mașinilor
electrice rotative, precum și de ale proteja contra scurtcircuitelor și
contra variațiilor bruște de tensiune, posibile în procesul de
exploatare.
Aici sunt cuprinse: rezistențele de pornire și de reglaj al vitezei
motoarelor electrice, controlerele, reostatele pentru reglajul excitației
generatoarelor, comutatoarelor stea-triunghi pentru pornirea
motoarelor trifazate cu rotor în scurtcircuit, inversoarele de sens de
rotație, contactoarele și întreruptoarele automate.
În lucrarea de față sunt incluse noțiuni generale despre aparatele
electrice de joasă tensiune, cu precădere - aparatele pentru comanda
manuală.

Capitolul II

APARATE  ELECTRICE  PENTRU  COMANDA  MANUALA.

APARATE PENTRU INSTALATIILE ELECTRICE INTERIOARE.

a. Generalitati.

Aceste aparate servesc la stabilirea si intreruperea voita a

unor circuite , fiind actionate manual de catre operator ,
neavand rol de protectie. Se pot imparti in :

            - aparate pentru instalatii electrice interioare de

lumina si prize ( intreruptoare ,comutatoare, prize si fise )

            - aparate de conectare ( intreruptoare si comutatoare

parghie , pachet si cu came ; separatoare ; intreruptoare de
sarcina si cu sigurante )

            - aparate pentru actionarea masinilor electrice

( comutatoare stea-triunghi ; inversoare de sens ; aututrafo
de pornire ; reostate de pornire ; controlere )

Dupa functia care o indeplinesc aceste aparate se clasifica

in 3 mari categorii :

-intreruptoare(cand realizeaza inchiderea sau deschiderea

unui circuit electric parcurs de curent)
- comutatoare (cand realizeaza inchiderea unui circuit
simultan cu deschiderea altui circuit)

- separatoare ( cand realizeaza inchiderea sau deschiderea

unui circuit aflat sub tensiune dar care nu este strabatut de
curent ) 

 b. Intreruptoare pentru circuitele de lumina

Se executa pentru curenti mici sub 10A . Sunt construite din

una sau 2 grupe de contacte : un contact fi si un contact
mobil . Contactul mobil este actionat prin intermediul unei
parghii sustinuta de un reostat , de aceea se mai numesc si
basculante . Intreruptoarele pot fi : simple sau duble.

Intreruptorul simplu are un contact fix si unul mobil si se

inseriaza pe conductorul de faza care pleaca spre receptorul
de lumina.

           
Intreruptorul dublu - are doua contacte mobile si doua
contacte fixe. La unul din capete contactele mobile sunt
scurtcircuitate intre ele. Acest intreruptor poate inchide sau
deschide 2 circuite. Int 17117q1610r rarea in intreruptor se
face la contactele strapate iar iesirile sunt la celelalte doua
contacte libere.

c. Comutatoare pentru instalatiile electrice de iluminat

Comutatorul de capat (de scara) -

are un contact mobil care se deplaseaza intre 2 contacte
fixe.  Poate activa 2 circuite separate , cand un circuit este
inchis celalalt este deschis . Prin conectarea a doua
comutatoare intr-un anumit mod se poate aprinde sau stinge
un bec din doua puncte diferite.

                                                                  
  
                                                                        1

                                                                       2

                            F     N

                                                                  H

                             0                                                     0

                        1           2                                     1           2

Comutatorul cruce - are doua contacte

mobile care se deplaseaza simultan intre doua perechi de
contacte fixe . Este prevazut cu doua borne de intrare si
doua borne de iesire. Este utilizat pentru una sau mai
actionari intermediare intre comutatoarele de capat.

                     2
            0

                       3

                       3  

           1

                   2 

Capitolul III

APARATE  DE  CONECTARE.

a. Intreruptoare si comutatoare cu parghie.

Au constructie simpla si se utilizeaza pentru intreruperea

sau stabilirea circuitelor electrice aflate sub tensiune dar cu
consumatorii decuplati , deci prin care nu circula curenti
sau circula curenti mici.

Sunt construite din urmatoarele subansamble:

- 3 grupe de contacte - prin intermediul carora circula

curentii din circuit. Fiecare grupa de contacte

            este formata dintr-un contact mobil sub forma de

cutit si un contact fix sub forma de furca

- miner izolator - fixat rigid de contactele mobile care

deplaseaza aceste contacte

- placa electroizolanta -  pe care sunt prinse contactele fixe

Se fabrica pentru tensiuni nominale de 500V in doua
variante :

- in constructie protejata in bachelita - prevazute cu un

capac de bachelita fixat peste contacte

            Pot intrerupe circuite prin care circula curenti . Se

fabrica in mai multe game de curenti :

                                                25A ; 63A ; 100A

- in constructie deschisa (separatoare) - pot

intrerupe  circuite  prin  care  nu  circula  curent.  Se

utilizeaza deobicei impreuna cu intreruptoarele automate.

Se fabrica in mai multe game de curenti:

                                                200A ; 400A ; 630A ; 1000A

Sunt prevazute in plus cu un bolt de siguranta care

blocheaza tija separatorului dupa ce acesta a fost

inchis .Unele tipuri sunt prevazute cu un contact mobil de

rupere actionat de un resort , prins intre contact si maner ,
cand resortul a fost suficient de bine intins. In acest mod
stingerea arcului este mai buna deoarece viteza de
deschidere a contactului este mult mai mare .
                                                                                                     
              a

                                                                                                     
       R        A                                  a

                                                                                                S   
       B

                                                                                               T    
     C

Comutatoarele cu pargie - au aceeasi

constructie cu urmatoarea deosebire : contactele mobile se
pot roti cu 180° si intra in alte contacte fixe desfacand
primul circuit si inchizand pe cel de-al doilea .

b. Intreruptoare si comutatoare rotative sau pachet.

            La acest tip de aparate contactele mobile sunt

amplasate pe un ax si exeecuta o miscare de rotatie la
actionarea mânerului axului. Sunt formate din mai multe
elemente identice (pacheti) asezate unul peste altul pe un
ax , fiecare pachet reprezentând o cale de curent.

Fiecare pachet este format din urmatoarele elemente:

            - doua sau trei contacte fixe sub forma de cutit

montate intre intre 2 discuri presate din material
electoizolant

            - un contact mobil sub forma de furca amplasat pe

axul aparatului . Contactele mobile pot fi sub forma de I ; L ;
T si sunt fabricate din tombac.

Pachetele sunt asezate unul peste altul pe axul mobil prinse

intre 2 capace metalice prin intermediul a doua   prezoane
cu piulite , iar axul este prevazut la capat cu un
mâner  electroizolant. Axul mobil la o actionare executa o
rotire de 90°.

Se construiesc pentru tensiuni de 500V in mai multe game

de curenti intre (10 - 200) A.

La intreruptoarele pachet contactele mobile sunt in forma

de I si inchid sau deschid simultan câte un circuit. Ele au 2
pozitii : INCHIS - DESCHIS.

La comutatoarele pechet contactele mobile sunt in forma de

L sau T si acestea sunt dispuse in moduri diferite in fiecare
pachet fapt care face sa comute o faza pe mai multe
circuite diferite.
                                        I                              L                            
    T

                Tipuri de contacte mobile pentru intreruptoarele si

comutatoarele pachet

T                     

A                                            Schema unui intreruptor manual

tip pachet

c) Intreruptoare si comutatoare cu came.

Sunt formate din mai multe pachete suprapuse unul peste

altul pe un ax central , fiecare pachet reprezentând o cale
de curent . Un pachet este format din urmatoarele
elemente :
            - o cama din material elecroizolant care are o
anumita forma

            - un contact mobil sub forma unei placute prevazute

cu 2 pastile de contact

            - 2 contacte fixe prevazute cu pastila de contact si

surub de prindere a conductorului

            - dispozitive arcuitoare

La rotirea axului , cama actioneaza asupra contactului mobil

, care va executa o miscare de translatie deschizând sau
inchizând calea de curent.

Deosebirea dintre intreruptoarele pachet si cele cu came o

constitue modul de realizare a caii de curent : contactele
mobile la cele pachet executa o miscare de rotatie si
realizeaza un contact de frecare cu cele fixe ; contactele
mobile la cele cu came sunt actionate de o cama executând
o miscare de translatie si un contac punctiform cu cele fixe .

Spre deosebire de comutatoarele pachet cele cu came au

urmatoarele avantaje :

            - durata de viata mult mai mare (1 milion de manevre

fata de 5000 la cele pachet)

            - posibilitati mai mari de realizare a unor scheme

complexe

            - gabarit redus si siguranta mai mare in functionare

Dezavantajele lor sunt :

            - capacitati de rupere mici

            - nu pot fi utilizate in curent continuu

            - pret  ridicat datorita consumului mare de argint

industrial pentru pastilele de contact

Cele mai uzuale tipuri de

aparate de acest fel sunt :
intreruptoare bipolare si
tripolare ; comutatoare
tripolare cu 2 directii ;
inversoare de sens ; chei
voltmetrice ; comutatoare
stea - triunghi.

Capitolul IV
APARATE PENTRU ACTIONAREA MASINILOR ELECTRICE
a) INVERSORUL DE SENS.

Se utilizeaza pentru
schimbarea manuala a sensului de rotatie a unui motor
electric prin schimbarea a 2 faze intre ele. Are 3 pozitii 1 - 0
- 2.

                           1               0           2    

P
OZITIA
Contact 1 0 2

R-A X - X
- - - -
S-B X - -
S-C - - X
T-C X - -
T-B - - X

                                                                                          Sche
ma de conexiuni a unui inversor de sens

b) COMUTATORUL STEA-TRIUNGHI
Se utilizeaza pentru pornirea manuala stea - triunghi a
motoarelor electrice. Sunt prevazute cu 3 grupe de borne:

            - 1 grupa pentru alimentarea cu cele trei faze (R ; S ;

T )

            - 1 grupa pentru alimentarea inceputurilor

infasurarilor motorului (A ; B ; C )

            - 1 grupa pentru alimentarea sfârsiturilor infasurarilor

motorului ( X ; Y ; Z ).

Comutatorul are 3 pozitii:

- pozitia 0 - când toate contactele sunt deschise

- pozitia          - când bobinele motorului sunt conectate in

stea si alimentate cu tensiune

                           se inchid contactele : R-A ; S-B ; T-C ; X-Y ;

Y-Z.

                          ramân deschise contactele : A-Z ; B-X ; C-Y.

- pozitia           - când bobinele motorului sunt conectate in

triunghi

                           ramân inchise contactele : R-A ; S-B ; T-C .

                           se deschid contactele : X-Y ; Y-Z.

                           se inchid contactele : A-Z ; B-X ; C-Y

                                                                            

 Aceste POZITIA
comutatoare se
utilizeaza la pornirea
motoarelor  de puteri mai
mari de 7,5 KW , care nu
necesita cuplu de
pornire  mare. Motoarele
trebuie sa fie fabricate pentru
functionare stea-triunghi in
sensul ca bobinele acestuia
sunt dimensionate la
conexiunea triunghi pentru
380 V . Pe placuta lor trebuie
sa fie inscriptia D 380 V
sau D/     660/380V.

La pornirein stea curentul de

pornire scade de 1/3 ori din
valoarea care ar fi avut-o la
pornirea triunghi ceea ce
duce si la scaderea cuplului
de pornire de 1/3 ori de aceea
pornirea se face in gol sau
sub sarcina redusa.

Contactu
l
 A - R - X X
A - Z - - X
B - S - X X
B - X - - X
C - T - X X
C - Y - - X
Y - X - X -
Y - Z - X -

 Schema de conexiuni unui comutator stea - triunghi

Pornirea se face in doua etape:

            - in prima etapa se comuta pe pozitia stea

            - in a doua etapa dupa un anumit timp când motorul

ajunge aproape de turatia nominala se comuta

              in pozitia triunghi.

c) PRIZE SI FISE INDUSTRIALE.

Se utilizeaza pentru conectarea la retea a consumatorilor

mobili.

 FIRUL DE NUL DE LUCRU SE CONECTEAZA

INTOTDEAUNA IN PARTEA STÂNGA SUS A
PRIZEI PRIVIND PRIZA DIN FATA
 
PRIZA - este fixa si are patru contacte sub forma de teaca
cilindrica sau de furca. Mai este prevazuta

cu  un contact central de impamântare.

     O                                       R

           

                                         

     T                                       S

                            Np

FISA - este partea mobila si are patru contacte sub forma de

tub cilindric sau cutit fiind conectata la cordonul flexibil de
alimentare a consumatorului . Firul de nul se conecteaza in
partea stinga sus privind fisa din spate ( unde se executa
legaturile )                         

Se construiesc pentru tensiuni intre 380 - 500 V si curenti

intre 16 - 100 A , iar cele mai mari de 63 A sunt prevazute cu
intreruptor de blocare care impiedica scoaterea fisei din
priza când este actionat.
 Capitolul V
Aparate electrice pentru comanda manuala

Memoriu justificativ
În funcţionarea instalaţiilor electrice se întâlnesc aparate
electrice ( conectare şi deconectare ) cât şi aparate
electrice de protecţie utilizate în cadrul producerii
transportului şi distribuţiei energiei electrice . Ele se găsesc
în numeroase variante constructive şi funcţionale în toate
instalaţiile electrice îndeplinind funcţii de o deosebită
importanţă :
- închiderea , deschiderea sau comutarea circuitelor
electrice ;
- supravegherea şi protecţia instalaţiilor şi receptoarelor
( împotriva suprasarcinilor , scurtcircuitelor ,
supratensiunilor , etc ) ;
Aparatele complexe pot include în componenta lor
ansambluri sau chiar aparate mai simple cu rol de comandă ,
semnalizare , protecţie .
Din categoria aparatelor electrice pentru comandă automată
fac parte :
- contactoarele şi ruptoarele ;
- contactoarele cu relee ;
- întrerupătoarele automate .
Contactoarele şi ruptoarele în primul rând cele
electromagnetice au cucerit întregul domeniu al comenzilor
maşinilor unelte chiar şi cele de mică putere .Extinzându-se
pe scară largă procesele de automatizare în care prezenţa
contactoarelor este indispensabilă , producţia acestora a
crescut considerabil.
Necesitatea producţiei de masă a impus creşterea continuă
a performanţelor , la scăderea preţului de cost , ceea ce a
facilitat şi mai mult extinderea utilizării lor .
Cap 1 Contactoare şi ruptoare
Contactorul este un aparat de comutaţie cu acţionare
mecanică , electromagnetică sau pneumatică, cu o singură
poziţie stabilă , capabil de a suporta , stabili şi întrerupe
curenţi în condiţii normale de exploatare ale unui circuit ,
inclusiv curenţii de suprasarcină .
Din punct de vedere constructiv deosebim contactoare şi
ruptoare . La contactoare poziţia de repaus corespunde
situaţiei cu circuitul principal deschis , în timp ce la
ruptoare , poziţia de repaus corespunde situaţiei cu circuitul
principal închis , electromagnetul intervenind în sensul
deschiderii circuitului .
1.1 Clasificare
a) După felul curentului principal contactoarele şi ruptoarele
pot fi :
- de curent continuu ;
- de curent alternativ .
b) După modul de acţionare a contactelor mobile :
- cu acţionare prin electromagneţi . Aceasta este soluţia cea
mai des folosită, ea reprezentând o serie de avantaje
(posibilităţi largi de comandă la distanţă , comandă uşoară
şi rapidă etc.) ;
- cu acţionare cu aer comprimat la contactoarele de curent
continuu pentru curenţi mari (tracţiune electrică ) ;
- cu acţionare mecanică prin arbori cu came , metoda fiind
utilizată numai în instalaţii mici, deoarece puterea de rupere
este mică .
c) După numărul de poli :
- contactoare monopolare
- contactoare bipolare
- contactoare tripolare ( cele mai utilizate )
- contactoare tetrapolare

Capitolul VI

Aparate pentru comanda automata

        Cuprindem in aceasta grupa aparate care pot fi

comandate de la distanta sau de catre un releu de protectie:
 Contactoare si ruptoare.
 Contactoare cu relee.
 Intrerupatoare automate ( avand in principiu rol de
protectie ).
                            
                            

Mecanism cu genunchi

     Intrerupatorul este definit ca fiind un aparat mecanic de

conectare capabil sa inchida, sa suporte si sa intrerupa
curenti in conditii normale prestabilite si , de asemenea, sa
inchida pe o durata specificata si sa intrerupa curenti
anormali, cum sunt curentii de scurtcircuit.

     Intrerupatoarele automate se folosesc mai ales in

urmatoarele situatii:
  Ca intrerupatoare principale pentru protectia liniilor si a
instalatiilor electrice.
 Ca aparate de conectare si protectie a unor
consumatori importanti.
 Ca aparate normale de conectare, acolo unde acestea
suporta vibratii si socuri mecanice importante.

     Principiul mentinerii in „pozitia” a intrerupatoarelor

automate prin intermediul unui mecanism cu zavor prezinta
urmatoarele avantaje:
 Posibilitatea obtinerii unor capacitati de rupere mari.
 Insensibilitate la variatiile de tensiune ale retelei.
 Economie de energie.
 Posibilitatea de a se dimensiona electromagnetul mai
economic.
 Rezistenta mult mai mare la solicitari prin vibratii si
socuri mecanice.
     Folosirea zavorarii mecanice are insa si dezavantaje, cele
mai importante fiind:
 Frecventa de conectare permisa este foarte mica
 Aparatul are o constructie complicata, fiind in
consecinta si relativ scump.

  Felul curentului        Categoria          Utilizari

             AC1 Sarcini neinductive
sau slab inductive
         CURENT              AC2 Pornirea motoarelor
cu inele de contact,
franare in plin mers
        ALTERNATIV              AC3 Pornirea motoarelor
cu rotorul in
 scurtcircuit, oprirea
motoarelor in plin
mers
              AC4 Pornirea motoarelor
cu rotorul in
scurtcircuit, mers
cu socuri,
inversarea sensului
de rotatie
CURENT               DC1 Sarcini inductive
sau slab inductive
                    DC2 Pornirea motoarelor
derivatie, oprirea
motoarelor
derivatie in  plin
mers
           CONTINUU                DC3 Pornirea motoarelor
derivatie, mers cu
socuri, inversarea
sensului de rotatie.
               DC4 Pornirea motoarelor
serie, oprirea
motoarelor serie in
plin mers
               DC5 Pornirea motoarelor
serie, mers cu
socuri, schimbarea
sensului de rotatie
entul nominal al motorului.
-         Curentul de utilizare Ie este curentul din circuitul
principal care intervine in determinarea conditiilor de
utilizare a contactorului sau ruptorului.ai sus.
       Categoriile de utilizare sunt numerotate in ordinea
crescanda a conditiilor mai grele de lucru. De exemplu, in
timp ce categoria AC1 are curentul egal cu curentul de
utilizare, categoria AC4 are curentul de rupere de 6 ori mai
mare decat curentul de utilizare.
-         Capacitatea nominala de rupere ( kA )

Capitolul VII
Contactoare si ruptoare

                               Principiul de functionare

     Contactorul este un aparat de comutatie cu actionare

mecanica, electromagnetica sau pneumatica, cu o singura
pozitie stabila, capabil de a stabili, suporta si intrerupe
curentii in conditii normale de exploatare ale unui circuit,
inclusiv curentii de suprasarcina.
     Elementele componente ale unui contactor sunt:
·         Circuitul principal de curent ( borne de racitor la
circuitul exterior, contacte fixe si contacte mobile ).
·         Circuitul de comanda ( bobina electomagnetului de
actionare, contactele de autoretinere si butonul de comanda
).
·         Circuitele auxiliare (contacte de blocare, semnalizare).
·         Dispozitivele de stingere a arcului electric (camere de
stingere, bobine de suflaj).
      In constructia unui contactor mai intra elemente
izolante, elemente metalice , cuva de ulei cu capac,
elemente de fixare, carcasa.
                      Tipuri constructive si marimi
                                       caracteristice 

     Dupa felul curentului din circuitul principal contactoarele

si ruptoarele pot fi:
·         Dupa modul de actionare a contactoarelor mobile,
contactoarele si ruptoarele pot fi:
      Cu actionare prin electromagneti, aceasta este solutia
cea mai frecvent folosita, ea prezentand o serie de avantaje.
de timp

Contactoare cu relee

     Contactorul serveste la inchiderea si deschiderea

circuitului de alimentare a motorului, la comanda data de un
operator.
     Blocul de relee termice protejeaza motorul si instalatia
impotriva suprasarcinilor, comandand deschiderea automata
a contactorului.Releele electromagnetice asigura protectia
contra scurtcircuitelor, ele comandand automat in cazul
unui scurtcircuit deschiderea contactorului. Deoarece
contactorul nu are o capacitate suficienta de rupere la
scurtcircuit, este indicat sa se prevada in circuit o protectie
suplimentara cu sigurante.

Caracteristici tehnice ale contactoarelor de curent

alternativ cu miscare de rotatie
Denumirea                       Tipul contactorului
Caracteristici C.T. 25 C.T. 63 C.T. 100 C.T. 200
Tensiunea 500 500 500 500
nominala, V
Curentul 25 63 100 200
nominal, A
Capacitatea 200 504 800 1600
de rupere, A
Lau=1,1.Un si
cos= 0,(4)
Capacitatea 200 504 800 1600
de inchidere
Capacitatea 1 A la 550 V si cos = 0,4
de rupere a 0,5 la L\R = 0,005 si 440 Vcc
contactoarelor
auxiliare, A
Rezistentele 1200000
la uzura
mecanica,
conectari
Rezistenta la 1200000
uzura
electrica
Frecventa de 600
conectare
Con/h
Durata de 40 si 100
conectare
Numarul de 2 ND + 2 NI
contacte
auxiliare

·         MONTAREA CONTACTOARELOR IN INSTALATIILE

ELECTRICE

                            
  Dupa cum s-a aratat in paragrafele anterioare,
contactoarele se utilizeaza in instalatiile electrice impreuna
cu diferite alte accesorii, ca: blocuri de relee, butoane,
sigurante, dispozitive de semnalizare,  in functie de cerintele
schemei. Aceste combinatii de aparate se pot ansambla pe
placi comune introduce in tablouri de comanda sau cutii
capsulate ori pot fi grupate pe categorii de aparate in
interiorul panourilor

Capitolul VIII
Butoane, chei de comanda si
lampi de semnalizare

BUTOANE, CHEI DE COMANDA SI LAMPI DE SEMNALIZARE

            Butoanele de comanda sunt aparate neautomate cu o

singura pozitie de repaus, care se utilizeaza in circuitele de
comanda ale actionarilor electrice. Ele sunt prevazute cu
unul sau mai multe grupuri de contacte normal inchise (de
oprire) si normal deschise (de pomire).

            Butoanele de comanda se folosesc in instalatiile de

comanda si atomatizare fiind destinate comenzii de la
distanta in special a contactoarelor si releelor intermediare.
Ele pot avea doua butoane care inchid sau deschid
contactele normal deschise NI, respectiv normal inchise
ND  sau un singur buton. Butoanele care au atat contacte NI
cat si ND, pot fii astfel folosite ca butoane de pomire sau/si
ca butoane de oprire.

            Butoanele de comanda pot fi cu revenire sau cu

retinere. Butoanele cu retinere raman in pozitia comandata
si dupa incetarea comenzii.

            Exista o varietate foarte mare de butoane. Dintre

acestea cele mai utilizate sunt:

            – buton de comanda cu retinere

            – buton cu pipa

            – buton ciuperca

            – buton ciuperca cu retinere

            – buton cu lampa etc.

            Butoanele de comanda pot avea contactele

neprotejate (vizibile) sau inchise intr-un corp de forma
paralelipipedica. Ultima varianta este cea mai des intalnita.
Se construiesc butoane pentru curenti de pana la 6 A si
tensiuni pana la 500 V c.a.

            In conformitate cu prevederile standardului 8183/1-

76, butoanele pot avea una din urmatoarele culori: rosu,
galben, verde, negru si alb (sau albastru deschis). Acelasi
standard prevede si functiile corspunzatoare fiecarei culori
(de exemplu: rosu-oprire sau oprire rapida, verde-pomire
etc.).

            Exista variante constructive speciale care au doua

pozitii de repaus.

            Starea normala a unui contact este starea in care se

afla acel contact in absenta fortei de actionare.

            Butoanele de comanda se executa in doua variante

constructive: pentru montaj aparent si pentru montaj
ingropat.

Figura 1.14. Variante constructive de butoane de comanda.

            Exista situatii in care functionarea unei masini-unelte

sau a unui agregat intr-un anumit regim este periculoasa sau
nu este permis sa fie modificata. In aceste cazuri sunt
folosite cheile de comanda.
Figura . Chei de comanda. Constructie si schema electrica.

            In figura este prezentata o astfel de cheie cu trei

pozitii si diagrama de inchidere a contactelor. Cheia poazte
fi folosita pana la 2 A (la 380 V c.a.). Cheia de comanda are
opt perechi de contacte (exista variante constructive si cu
patru pereehi) montate in socluri de bachelita, si un
mecanism de actionare a contactelor mobile. lnroducand
cheia (tip yalle) in broasca mecanismului si rotind-o spre
stanga san spre dreapta cu 600 se inehide o pereche sau
alta de contacte.
Contactele raman blocate in pozitia actionata si dupa
scoaterea cheii. Revenirea la pozitia initiala se poate face
numai prin introducerea cheii in broasca si rotirea ei.

 Lampile de semnalizare se monteaza pe panouri si pupitre

de comanda si se utilizeaza pentru semnalizarea luminoasa
a pozitiei de functionare a aparatelor de comanda, pentru a
indica regimurile normale sau anormale (de avarie) din
instalatia supravegheata.
 Lampile pot fi alimentate la tensiunea retelei (120 - 220
V) sau la tensiune redusa (24 V, fiind prevazute ce rezistente
sau transformatoare de adaptare a tensiunii).
 Capitolul IX
Norme de protectia a muncii in ateliere de montaj

In atelierele de montaj si intretinere se iau o serie de masuri

in scopul protectiei impotriva accidentarilor si pentru
evitarea deteriorarii organelor de masini.

Printre aceste masuri putem enumera :

-         temperatura din interiorul atelierului trebuie sa

fie optima pentru
desfasurarea activitatii(temperatura ridicata
micsoreaza atentia si perceptia,iar cea scazuta
micsoreaza mobilitatea lucratorilor) ;

-         masuri de mecanizare si automatizare in special a

operatiilor grele risc crescut de accidentari ;

-         curatarea aerului de gaze praf si aburi prin

ventilatie ;

-         atelierele de reparatii si intretinere trebuie sa fie

bine iluminate atat ziua cat si noaptea ;

-         protejarea instalatiilor electrice impotriva

electrocutarii si legarea aparatelor si instalatiilor la
pamant ;

-         verificarea inainte de utilizare a instalatiilor

de ridicat(cabluri,lanturi,scripeti) ;
 -         ancorarea masinilor si a instalatiilor in timpul
transportului ;

-         evitarea stationarii muncitorului in raza de

actiune a macaralelor ;

-         mecanismele de ridicat si transportat sa fie

manevrate numai de personalul calificat in acest
scop ;

-         respectarea regulilor prescrise pentru personalul

care manevreaza substantele necesare
spalarii pieselor(manusi,masti de gaze,interzicerea
folosirii flacarii deschise ,departarea de locurile de
sudare) ;

-         verificarea starii utilajelor si a dispozitivelor

folosite ;

-         indepartarea aschiilor de pe masnii;

-         respectarea regulilor de depozitare a pieselor.

Echipamentul individual de protectie reprezinta totalitatea

mijloacelor cu care este dotat fiecare participant in procesul
de munca si constituie un element foarte important in
protejarea impotriva factorilor de risc.

            Echipamentul se scorda obligatoriu si gratuit tuturor

salariatilor,precum si altor categorii participand la procesul
muncii,in conformitate cu Normativa cadru de  acordare si
utilizare a echipamentului individual de protectie elaborat de
Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si a Familiei si aprobat
prin Ordin nr.225/1995.Pe baza acestuia angajatorul este
obligat sa intocmeasca lista interna de dotare cu EIP
(Echipament Individual de Protectie)adecvat executari
sarcinilor de munca in conditii de securitate.

Alegerea echipamentului individual de protectie face in

functie de riscuri alegandu-se
tipul,aplicanduse anumitestandarde si folosind anumite
marcaje.

Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale

se face prin introducerea pe piata si doar pentru utilizarea
acelor echipamente individuale de protectie care mentin
sanatatea si care asigura securitatea utilizatorilor fara a
afecta sanatatea sau securitatea altor persoane animale
domestice ori bunuri atunci cand sunt intretinute adecvat si
utilizate conform scopului prevazut.

Utilizarea EIP este permisa daca :

-         este conform reglementarilor techice aplicabile ;

-         este corespunzator riscurilor pe care le prevede

fara a induce el insusi un risc suplimentar ;

-         raspunde conditiilor existente la locul de munca

-         tine seama de cerintele ergonomice si de

sanatatea ale angajatorului ;

-         este adaptat conformatiei purtatorului.

 In cazul dereglarii sau degradarii normale a acestuia
respectiv al piederii calitatii de protectie se acorda
obligatoriu un nou echipament.

Degradarea sau pierderea lui,inainte de termenul de

utilizare prevazut  din vina purtatorului,atrage
raspunderea acestuia prejudiciu cauzat,potrivit legii
(art.13,Legea nr.90/1996,republicata)

Dispozitii generale

Art.1

(1)   Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati

institionalizate,avand cas cop asigurarea celor mai
bune conditii in desfasurarea procesului de
munca,apararea vietii,integritatii corporale si sanatatii
salariatilor si altor persoane participante la procesul de
munca.

(2)   Normele de protectie a muncii stabilite prin prezenta

lege reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli
aplicabile tuturor participantilor la procesul de  munca .

(3)   Activitatea de protectie a muncii asigura aplicarea

criterilor ergonomice pentru imbunatatirea conditiilor
de munca adecvate pentru munca femeilor si a tinerilor.

Art.3 Normele de protectie a muncii se aplica

salariatilor,membrilor cooperatori,persoanelor angajate cu
conventii civile,cu exceptia celor care au drept
obiect  activitati casnice,precum si ucenicilor,elevilor si
studentilor in perioada efectuarii practice profesionale .

Art.13
 (1)   In sensul prezentei legi,echipamentul individual de
protectie reprezinta mijloacele cu care este dotat
fiecare participant in procesul de munca pentru a fi
protejat impotriva factorilor de risc.

(2)   Echipamentul individual de protectie se

acorda,obligatoriu si gratuit,salariatilor,precum si
altor categorii de persoane care desfasoara activitati
la persoanele juridice sau fizice prevazute la
art.2,potrivit criteriilor stabilite in Normativul-cadru
de acordare si utilizare a echipamentului individual de
protectie,elaborat de Ministerul Muncii si Protectiei
Sociale.

(3)   In cazul degradarii echipamentului individual de

protectie,respectiv al pierderii calitatilor de
protectie,se acorda obligatoriu un nou echipament.

(4)   Degradarea sau pierderea echipamentului individual

de protectie inainte de termenul de utilizare
prevazut,dinvina purtatorului,atrage raspunderea
acestuia pentru prejudiciu cauzat,potrivit legii.

Raspunderea juridica

Art.34 Incalcarea dispozitiilor legale privitoare la protectia

muncii atrage raspunderea
disciplinara,administrativa,materiala,civila sau penala ,dupa
caz ,potrivi legii.

Art.39 Neluarea vreunei dintre masurile prevazute de

dispozitile legale referitoare la protectia  muncii,de catre
persoana care are indatorirea de a lua aceste masuri la locul
de munca ,daca prin acestea se creeaza un pericol iminent
de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire
profesionala,constituie infractiune si se pedepseste cu
inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
 Capitolul X
Bibliografie

http://www.creeaza.com/
http://www.scritub.com/
http://saltimbanc.blogspot.com/
http://www.rasfoiesc.com/