CONSTANTIN

GH|TA

ELEMENTEFUNDAMENTALE
DE MA$tNtELECTRTCE

Editura PRINTECH
Bucuregtl2002

k
 CUPRINS

INTRODUCERE . NOTIUNI PRIVIND CONVERSIA ELECTROMECANICA

Cuplul electromagnetic 7
Tensiuneaelectromotoareindustr 8
CAtevateoremeale conversieielectromecanice 8
Regimurileconvertoarelorelectromecanice 9
CAPITOLUL 1 - TRANSFORMATORUL ELECTRIC
L l. Elementeconstructiveale transformatorului ll
1.2.Datenominale,domeniide utilizare 14
1.3.Principiul de funcfionareal transformatorului l5
1.4.Teoria tehnici a transformatoruluielectric t7
1.5. Bilanful de puteri active al transformatorului 22
I .6. Regimuri permanenteale transformatorului 23
I .7. Caracteristiciletransformatorului 26
I .8. Particularitefi ale transformatoarelortri fazate 28
1.9.Scheme$i grupede conexiuni 30
I .10. Funcfionareatransformatoarelorin paralel 35
L l l. Transformatoarespeciale 37
1.12.Problemecu transformatoare 39

CAPITOLUL2 - MA$rNA ASTNCRON.{

2.1. Generalitef privind maginileelectricede c.a. 48
2.2. ProducereacAmpuluimagneticpulsatoriu 49
2.3. Producereacdmpului magneticinvdrtitor 5l
2.4. Elementeconstructiveale maginii asincrone 53
2.5. Domeniide utilizare,datenominale,simbolizare 54
2.6. Principiul de funcfionareal motorului asincron 56
2.7. Regimurileenergeticeale maginii asincrone 57
2.8. Schemaechivalentd,ecuafiilede funcfionaregi diagramade fazori
ale maginii asincrone 58
2.9. Bilanlul de puteri al motorului asincron 6l
2.10.Cuplul electromagnetic al maginiiasincrone 63
2.1l. Caracteristicile motoruluiasincron 66
2.12.Tipun de colivii ale motorului asincrontrifazat cu rotorul in scurtcircuit 69
2.13.incercdrifemotoruluiasincron 7l
2. 14. Motorul asincronmonofazat 73
2.15.Acliondricu motoareasincrone 74
2. I 6. Problemecu motoareasincrone 8l
 CAPITOLUL 3 - I\lA$tNA S|I-CRONA
3. 1.G ener a l i td
i f 90
3.2. Elementeconstructiveale maginii sincronc 90
3.3. Domeniide utilizare,datenonrinale,simbolizare 92
3.4. Principiulde funcfionareal ntaginiisincrone 94
3.5. Teoria generatoruluisincroncu poli inecali 97
3.6. Teoria generaloruluisincroncu poli aparenli 104
3.7. Funcfionareageneratoruluisincronpe releaproprie 108
3.8. Funcfionareageneratoruluisincronin paralelcu o releade putereinfinitd I l0
3.9. Scurtcircuittrifazat bruscla generatorulsincron I 13
3.10.Stabilitatea dinarnicia maginiisincrone ll7
3.1l. Maginisincronespeciale 121
3.12. Acliondri cu motoaresincrone 'l22
3.13.Problemecu nraginisincrone 126

cAprToLUL 4 - N{A$INA DE CURENT CONTINUU

4.1. Elementeconstructive alemaginiide c.c. 139
4.2. Ulilizare. semneconvenfionale, datenorninale 139
(rlPrincipiul
-7-\ de funclionareal generatorului de c.c. gi al motoruluide c.c. t4l
4.4. Elementegeneraleprivind inftgurdrilede c.c. t44
4.5. Tensiuneaelectromotoare a maginiide c.c. 146
4.6. Cuplul electromagnetic al maqiniide c.c. 147
4.7. Reactiaindusuluila maginade curentcontinuu 148
4.8. Comutafiala maginade curentcontinuu 151
de generatoral maSiniide curentcontinuu r52
;l,9rRegimul
(!.1!f.egimul de motor al maqinii de curentcontinuu 156
4.1l Magini de curentcontinuuspeciale l6t
4.12. Acfiondri electricecu motoarede c.c. r62
4.13.Problemecu maqinide c.c. r67
ANEXE t74
BIBLIOGRAFIE PRTNCIPALA r9 5

6
 INTRODUCERE

NOTTUNT PRIVIND CONVERSIA ELECTROMECANTCA

Conversiaenergiei de tip electromecanicse produce intr-un convertor numit

electromecanrc.Orice magindelectricdrotativd esteun convertorelectromecanic,care
rransformdenergiaelectricdin energiemecanicd(nrotor electric) sau care transformd
energiamecanicdin energieelectricl (generatorelectric). Conversiaelectromecanicl
prin intermediulcdmpuluimagnetic.
(intr-unsenssauin altul) se realizeazd
in structura oricirui convertor electromecanic,sunt prezente trei sisteme
principale:sistemulelectric(infsgur5rile),prin carecirculi curenfielectrici continui sau
alternativi;sistemulmagnetic(rniezurilemagneticestatoricegi rotorice),prin carecircul5
fluxurile magnetice;sistetnulmecanic (de consolidare),cu multiple roluri: susfinere,
rigidizaremecanicI,centrare,ventilafie,ridicare,fixarepe platformtr.
in procesulde conversieelectromecaniclare loc unul din unn5toarelefenomene:
ori energiaelectrici, injectatl pe la bornele convertorului,este transmisdsistemului
magnetic,care o transmite arborelui prin intermediul cuplului electromagnetic(la
motoare),ori energiamecanici,injectatdpe la arboreleconvertorului,estetransmislprin
intermediulenergiei magneticesistemuluielectric,care dezvoltd aceast6energie sub
fonnd de energieelectricdla borne (la generatoare).Sistemulmagnetic,prin intermediul
energieimagnetice,joacl rolul de sistem de cuplaj intre sistemul mecanic Ai sistemul
electric.
Este mult mai avantajos sI se fac6 conversia electromecanicda energiei in
sistemelemagneticein raport cu sistemeleelectrice.intr-adevdr, daci se face raportul
dintredensitalilede volum ale energieimagneticewn'gi energieielectricells , S€gdsegte:

w,,,_82 l(2po) = 82 = qn.g.to9 .12 = lo 4 (l)

=
*, eoE2/2 €oFoE2 4n . t o ' . 1 3 . t 0 o ; '
:lT)
expresiein cares-au consideratvaloriletehniceuzualeale inductieimagnetice(B
: =
gi ale cdmpuluielectric (E 30 kV/cm 3'106V/m). Din rela[ia (ll se deducecI
yolumul convertoarelorelectromecanice careutilizeazdsistemulmagneticca sistemde
cuplajestede lOaori mai mic decdtal aceloracareutilizeazd sistemulelectric. Din acest
motiv, convertoareleelectromecanice (rnaginileelectrice)folosescconversiaenergieiin
cdrlp magnetic.

CUPLUL ELECTROMAGNETIC
Cuplul electromagnetical unui convertorelectromecanic se determindcu ajutorul
in
reoremeilo4elor generalizate cdrnp magnetic, teoremd care se exprimd cu ajutorul
energieimagneticeW^,de interacliunea statorului
9i rotorului,cu una dintrerelafiile:

=(#)1, =-(#)1,--" (2)

" o=,on,,')' o ",,,
 in carc a. rcprezinti unghiul gconretric dintrc axa dc rcli'rirrli-rstltlorica I:S yi urr clc
rcl'crin15rotoricd FR.
in convertoareleelectrice care gencrcazi cncrgic ntccanicli (tnottlarc clcclricc).
cu plul elec t r om a g n e ti ce s te a c ti v , d e o a re c ec l produce nri gcarcal txul tti tttrrl orrrl trii.n
cazul generatoarelorelectrice,cuplul electrorrtagnctic cslc antagonist.dcctarccesc opune
cuplului activ care antreneazigeneratorul(rcgula Iui Lenz).

TENSIUNEA ELECTROMOTOARE INDUSA

Tensiunea electrornotoareindusd intr-un converlor electronrecanicconstituie
elementul de interacliunea sistemuluimagnetical convcrtoruluicu sistenrulsdu electric.
Legea induc!iei electrornagnetice detennini e.\presia 1.e.rn. induse gi
caracterizeazdlegitura dintre un cdrrrprnagneticde induclieB. r'ariabil in timp. gi cdmpul
electric E care ia nagtereca unrrarea acesteivarialii, exprintdndu-se
matelnaticastfcl:
..AD -

"= |L.
dr = - I l + n + {J'u ' El.a , = e +
JJ d t
r e ,,, (3 )
c
^s6
in care 56 reprezinti o suprafali deschisdcare se sprijindpe conturul inchis c, iar vectorul
v elsteviteza instantaneelocalda rnediuluiin care are loc fenornenulde induclie.
T.e.m. rezultantd e este formatd din doud colnponente:
- o componentd de transforntare e1 (sau staticZ),obfinutd atunci cdnd conturul c
este fix, iar cdmpul magnetic este variabil in timp (specificI transfonnatoarelorelectrice):

- o componentd de miscare epy (sau de rota{ie in maginile electrice), care apare

atunci cdnd conturul c se deplaseazdin cdmpul magnetic, componentdspecificd rnaginilor
electrice de c.c. gi de c.a. IErd colector (magini sincrone gi asincrone). Aceastd
componentd se obfine practic pe cale dinamicd prin rotirea indusului maginii (partea unde
se induc t.e.rn.) in raport cu inductorul acesteia(parteacare creeazdcdmpul magnetic).

cATBve TEOREME ALE CONVERSIEI ELECTROMECANICE

a energieise poateefectuaprin intermediulcuplului
Conversiaelectrolnecanicl
Cuplul reprezintdelementulde interacfiune
electrornagnetic. dintresistemulrnecanicgi
sistemul magnetic.Pentru a apdreacuplul electrornagnetic,
trebuie indeplinitecdter-a
Acestecondiliisuntprecizate
condiliigenerale. de teoremeleconversiei electrornecanice.
tald a cotryersi ei electromecanice
Teorenn -fwtdamen
Teorema fundarnentaldfonnuleazdcondilia care trebuie satisfEcutdde orice
convertorde energiede tip electromecanic, condiliereferitoarela defazajuldintre fluxul
magneticgi curentulasociatcu un circuitelectricsaucu un sistemde circuite.Enuntul
teoremeifundarnentale esteurmdtorul:/rr orice convertor,poale avealoc un lransferde
ettergie aclit,d inlre sislenul electric Si mognetic(sau invers), dacd intre flutttile
ntagtteticeSi curenlii asocia;i circuitelor electriceale acestuia,existd undqfazajSi dacd
aceslorasuntegale.
,fi'ecvenlele
Teorenn de induclanld
Teorernade inductantaare o importan[5deoscbitain cazul con\ertoarelor
electromecanice
caretransformd mecanicd{sauinren) prin
energiaelectricdin cner-gie

t
e energieirllagnctice.
.rlr--nncdiul Aceasttrtcoremlarc unrritorulenunl:Inlr-un converlor,
:;hinbul de energieintre sisternelemagnelicSi ntecanicale converlorului consideral
l. -,au invers)se produce nuntai dacd sistentuleleclromecanicconsideratprezitttd o
n ,iductanld variabild in lintp squ un sislem de induclan\e, variabil tn timp. Confonl
:cestei leoretre,cuplul electromagnetic se detennini, cu ajutorul relafiei (2), lu6nd in
;eami numai energiade interac{iunea statoruluigi rotorului gi nu intreaga energie
na_eneticiirunagazinattr in magind.Cu alte cuvinte,energiamagneticecorespunzdtoare
:rnorinductanleconstantenu are contribuliela producerea cuplului electromagnetic, deci
nu arenici un rol in procesulde conversieelectromecanic6.
Teoremavarialiei curentului
Teoremavaria{ieicurentuluiare urrn5torulenunf:O conversieenergelicdde tip
;lectromecanicare loc numai a.tuncicdnd cel pulin un sistemde curenli din convertor
eslevariabil in timp.

REGIMURILE CONVERTOARELOR ELECTROMECANICE

Convertoareleelectromecanice sunt reversibiledin punct de vedere energetic,
adicapot transfonnaenergiaelectricdin energiemecanictr(motor) sau energiamecanicd
in energieelectricl (generator). energeticda acestorconvertoaredecurge
Reversibilitatea
din legeainducfieielectromagnetice.
Regimul de generator
Seconsiderdun conductorcarese afld in repausfafd de un cdmp magneticexterior
de inductiemagneticlconstantdB. Atdta timp cdt conductorulgi cdmpul sunt in repaus
unul fa[d de altul, conductorulnu va sesizaprezenlacdmpuluimagnetic(Fig.la). Dacd
conductorulsedeplaseazlperpendicular pe liniile inducfieimagnetice(Fig.l.b), cu viteza
constant[ v, in conductor se induce o t.e.m. scalard e, datd de produsul mixt:
e = I.(vxB), in care i este lungimeaconductoruluicare se deplaseazdin cdmpul
magnetic.
Dacdconductorulse inchide in afaraspafiuluiin careestecampul magnetic,astfel
incdtsd se fonnezeun circuitinchis,in acestcircuitva circulaun curent,al cdrui sensva
fi acelagicu cel al t.e.m. induse(Fig.t.c), deoareceaceastdtensiunecreeaz|curentul.
Interacfiuneacurentuluii (cdmpulmagneticpropriu) gi a cdmpului exterior dd nagtere
unei forfe electromagneticeF, care se exercitii asupra conductorului, fo4A care are
expresia:F =i.(lxB).
B

a. t.

Fig. l. Referitoarela principiul de funcfionareal convertoruluigenerator:

a - conductorfix in cimp magnetic; b - conductormobil in.circuit deschissituat in c6mp
c - conductormobil in circuit inchis situatin c6mp magnetic.
 For[a clectrurntagneliclare un scns ce se dctcrrnintrcu ajutorul rcgulii produsului
vcc t or ialqi, dupa c u m s e v e d e d i n F i g . l .c , a c c stsensesteopus scrtsul uidc dcpl asarcal
conduclorului in cdmp. Prin unrrare, forla electronragneticdsc opunc fbrlci mccanicc
a p l i c at cdin ex t er i o r.
Sislentul eleclronrecanic irt care curenlul ore sensul Le.nt. ituluse, iar forla
cleclromagneticd se opune vilezei v (esle rezislcttld), se nume$lesistentgenerelor. Faptul
ca cuplul electrolnagnetical convertoruluigencratoreste rezislcnt(regula lui Lenz) face
ca energia lnecanicd prinritl de acesta (la antrenarcacu viteza v a rotorului) si se
transfonne in energie electricd, cedati circuitului inchis prin care circuld curentul i,
deoarecet.e.m. indusd gi curentul au acelagisens (dipol generator).Energia eleclrici a
convertoruluiapareca efect al antrenirii rotorului acestuiain cdrnpulmagnetic B.
Regimul de ntotor
Sd presupunem, in continuare, cd la bornele aceluiagi conductor, care se afla in
repausfali de cdrnpul uragnetic,se aplicl din exterior o tensiuneegala cu t.e.tn.care se
inducea in conductorul respectiv cdnd acesta se deplasa in c6mp cu viteza v. in
conductor,sub ac(iuneaacesteitensiuni, va lua na$teretot curentul i, din cazul anterior,
careva cilcula in acelagisens(Fig. 2).

Fig. 2. Referitoarela principiul de funclionareal convertoruluimotor.

Asupra conductorului, aflat in cdmpul magnetic exterior gi parcurs de curentul i, se

va exercita, de asemenea, forfa electromagneticl F care va provoca deplasarea
conductorului respectiv in cAmp cu viteza v, astfel incdt in conductor se va induce o
t.e.m. care se opune tensiunii aplicate din exterior (regula lui Lenz). De aceastddatd. fo(a
F gi viteza v au acelagisens,deoarecefo(a creeazdaceastavitezA.
Sistentul electrontecanic in care sensulforlei electrontagrtetice coincide cu sensul
vitezei de deplasare al elementului asupra cdruia se exercitd aceasld for;d, iar curentttl
circuld tn sens contrarfa{d de sensul t.e.nt.induse,se nunrc;le sislentntotor.
Fie cd este generator, fie cd este tnotor, con\/ertorul electrornecanicde energie
realizeazd,conversia energiei numai dacd conductorul rnobil (rotorul) se gdsegte in
cdrrrpul magnetic B. Acesta se nume$te cdmpul nrugneticde excitalie al convertorului gi
pentru producerea lui converlorul este echipat cu o inlEgurarespecial5,numitf, inJdsurare
indttctoare sau de excilapie,sau este echipat cu un magnetpennanent.

IO
ui
ill
:c
CAPITOLUL I

d A,'
'a
JI TRANSFOR]VIATORUL ELECTRIC
ig
ie Transformatorulelectricesteun aparatcare funcfioneazdpe baza legii inducliei
It
electromagnetice, fiind destinatsd transfereputereaelectromagnetictr de la un circuit cu
u,1 spire ta un alt circuit cu w2 spire, transfer caracterizatprin schimbarea valorilor
a
gi
tensiunii ale curentului primaru1, i1,ld valorile tensiuniigi ale curentuluisecundar az,
i2 frecvenfa procesului r6mdndnd constantd.
Transformatoareleelectrice sunt destinatetransformdrii valorilor tensiunii gi
n curentului,in cadrulproceselorelectroenergetice din instalaliilede curentalternativ.Ele
c se folosescin sistemele refelele
energetice, de distribu[iea energieielectrice,in diferite
n instalaliiindustriale, de comunicafie, precum gi in automaticd, electronicd,telemecanicd,
r, iluminatetc.

: '1.1. ELEMENTE coNsrRUcrIvE ALE TRANSFoRMAToRULUI

| \
distingem5 sisteme:sistemulmagnetic,sistemul
' in constructiaunui transformator
electric,sistemulde rdcire, sistemulde reglarea tensiunii gi de protecfie gi sistemul
mecanic.
I.T.1.SISTEMUL MAGNETIC
pentru un transformator,sistemulmagneticestealcltuit din circuitul feromagnetic
(miezul magnetic)prin care circuld fluxul magnetic.Miezul magnetic este format din
coloane (porfiunile de miez pe care sunt dispuseinf6gurdrile)9i juguri magnetice
(porfiuniledintre coloanecare servescnumai la inchidereafluxului magnetic).Miezul
magneticse confecfioneazl,,in cele mai multe cazrJri,din tole de olel electrotehnicaliat
cu siliciu. Pentru transformatoarelede micd putere care funcfioneazd in scheme
alimentatecu tensiunide frecvenleridicate,miezurilemagneticese fac dinferite.
in cazul miezurilor magneticedin tole acesteaau, in cele mai multe cazuri,
grosimiintre (0,28 ... 0,35) mm gi pot fi larninatela cald sau la rece (pentru reducerea
pierderilorin fier). Tolelesuntizolatecu lacurisaucu oxizi ceramici(carlit).
Miezurile magneticedin tole se construiescca miezuri magneticecu coloane
(Fig. l.l), putdnd fi atdt monofazatecat Si trifazate.Transformatoarelemonofazatecu
dou6coloane(Fig. l.l.a) confin,pe fiecarecoloan6,cite doudjumdtdfi de infbgurare;de
joasd tensiunegi de inalti tensiune,jumitdfi dispuseconcentric.Cele doul jumdt6li de
infSgurarede pe cele doud coloane ale transformatoruluise inseriazi adifional.
Transformatoarele trifazatede putereau miezurilecu trei coloaneidentice (Fig. 1.1.b).
infEgurdriletransfonnatoarelor trifazatecu coloanese dispun, de cele mai multe ori,
concentricpe celetrei coloane,ldngdmiez gdsindu-se infdgurarea
dejoas6tensiune.
Asamblareamiezului transformatorului, construitdin tole, se face prin feserea
jugurilor de coloane.Pentrutolele laminate'lacald leserease face la 90o in sistemcu
doui cicluri (Fig. 1.2.a)sau cu trei cicluri (Fig. 1.2.b).Tolele laminatela rece se les,
adesea,tu 45o (FiB. 1.2.c)sau la 45o + 1Jo(Fig. 1.2.d).In cazul leseriila 45o sau la

ll
{5o t l5o. pierdcrilein collurilern i e z u l u i s u nt rni ci . i ar curentul dc Irrer: i rt sol al
trilnsli)rnrato"''t
""".tj,jljl''"'
Jtl g supcrl r)r C r r l \) J ni l

j u g inferior

a. b.

F i g . l . l . S c h e m a lr a n sfo r m a to r u lu i e le ctr ic cu co lo ane copl anare: a - rnonofazat; b - tri fazat.

a. d.

F i g . 1 . 2 . fesereamiezurilor magneticetrifazatecu 3 coloane:a - la 90o cu doui cicluri;

b- la90oc ut r ei c ic lur i: c - la 4 5 o : d - l a 4 5 o + l 5 o .

1.I.2. SISTEMUL ELECTRIC

Sistemulelectrical transfonnatorului esteformatdin infEgurdrileacestuiagi toate
conexiunilecare-i pennit racordareaatdt la refeauaprimard (de alirnentare),cdt gi la
releauasecundard. InfEgurdriletransformatoruluisunt construitedin conductorde cupru
sau aluminiu (rnai rar); conductoarelesunt izolateelectricintre ele cu ernail,tesdturdde
sticldsaubumbac.InfEgurdrilesuntizolatefa{dde toateelementele cu carevin in contact.
Transfonnatorulmonofazatprezintdcel pulin doudinfdguriri agezate pe miez.Una
dintre ilrfEgurdrise conecteazd la o sursdde tensiunealternatir,Sgi se numegteifdsurare
printard. Pe la borneleacesteiinfEgurdri,transformatorul ia de la refeauade alimentareo
puter€ electricd pe care o transmite, prin intermediul cArnpului electromagnetic,
circuitului secundar.La borneleceleilalteinfbgurdri,nurnita inJdsuraresecundard,se
conecteazd circuitulreceptoral transformatorului.
Din punctde vedereal dispuneriiinfrgurdrilorpe coloandacesteapot fi impdrlite
in doudcategorii;in/dsurdricilindriceconcentrice(Fig. 1.3.agi b) gi tddsurdri alternate
(Fi,e.l.3.c).Infdgurdrilecilindrice concentriceau fonna unor bobine cilindrice de
diarnetrediferiteqi de indllimi egalesau pufin diferite(infbgurarea de inaltd tensiune
e-ealdsau mai scundddec6t cea de joasd tensiune),care se ageazdcoaxialpe coloand,
lAngdmiez afl6ndu-se infEgurareadejoasdtensiune. Inibgur[rilealternatese construiesc
din galeli(discuri)de diametregi grosimiegale,caresuntastfeldispuse, incdtun galetal
uneiinfEgurdri sdsegdseascd intredoi galeliai celeilalte
infdgurdri.

t2
 inalt a
tensiune(lT)

M
:. joasa
tensiune(JT)

Fig'r'3'Aeezarea concentrice;
';:ji',fi1,::Tffif#il,"#'::fi;:[l"j-:;cirindrice
Tipul constructival inlbgurdriise alegein funcfiede valoriletensiuniigi curentului
pentrucaresedimensioneazi infdgurarea.

I.T3. SISTEMUL DE NACINT

infSgurdrile transformatoruluifiind parcurse de curenfi, in ele se produc
pierderisub fornrd de cdldurd care trebuie evacuatd.DupI modul in carese face
rdcirea se deosebesctransformatoareuscate Si transformatoarein ulei. Cdldura se
transmitede la pdr{ileactivela agentulde rEcireprin conductie,iar mai departe,la mediul
ambiant,prin convecfiegi radialie.La transformatoarele in ulei, sisternulde rdcire este
formatdin cuvf,gi elementele de rdcire.
1.1.4.SISTEMUL DE REGLARE A TENSILINII $I DE PROTECTIE
Toate transformatoarelede putere sunt prevdzutecu un dispozitiv care permite
reglajul tensiunii tn gol, in anumitelimite (uzual + 4 yo sau + 5 o/o).Pnzelede reglaj, in
numdr de trei, se prevld pe partea de inaltd tensiunedeoareceaceastI inftgurare este
p plasati la exterior,aremai multespiregi conductoarele suntmai sub{iri.Capeteleprizelor
h de reglajsuntduselaun comutatorcuprize, carepoatefi liniar saucircular.
u cu cuvd seprevdd ctJconservatorde ulei, care este
Majoritateatransformatoarelor
b
un cilindru, de volum aproximativ8 % din volumul total al uleiului din transformator.
Conservatorulde ulei este agezatdeasupracuvei, pe latura ei scurtd gi are rolul de a
x micgorasuprafafade contactdintre ulei gi aer gi de a prelua varia{iile de volum ale
e uleiuluidatoratevariafieitemperaturiimediuluiarnbiant.
o
Releulde gaze(releuBucholtz)se monteazdintre cuvd qi conservatorulde ulei gi
are rolul de a intrerupealimentareatransformatoruluiin doui situafii gi anume: cdnd in
E
interiorulcuveiapar gazecaunnarea unui arc electric,saucdndcuvaarepierderide ulei,
ca urrnarea unorscurgerinecontrolate (releulrdmdnefbri ulei).
C
Alte elementecare asigurdprotecfiatransformatoruluisunt: supapa de siguranpd,
?
indicatoarelede temperaturdgi borna de legarela masd.
e
e 1.1.5.SISTEMUL MECANIC
b
Sistemulmecaniceste format din elementecare asigurdcompactizareatuturor
I pirlilor transformatorului,
ridicareacu tot echipamentul(inclusiv uleiul), deplasareagi
transportulacestuia.La transformatoarele de putere, cel mai frecvent se folosesc
alejugurilor magneticesub fonna unor profile U
construcfiisimplecu grinzi de strdngere

l3
 sirrrl- inrbinateprin buloanede strdngcregi rigidizatcde liruttli vcrticali.careserrescllr
ridicarcaparlii decuvabile gi la presareabobin:rjclor. l-a capctelcbobinriclor.spre
grinz-ilcde strdn_eere se pun, pentrupresare,discuri i:olattte Si clisc'uricu laL'ltt1i.curc
pcrnritcircula{ianaturalda ulciuluidin cuvi printretachcli,prin canalulaxial dirrtrc
inligurdri.Discurileacestea suntpresatede grinzilcde str/ingcrc, cu a.iulorultiranlilor.
Pentrutransformatoarele in ulei, elernentulprincipalal sistentuluirrrecaniccstc
cuva.Din punctde vederemecanic, cuvatrebuiesdreziste, in afarasolicitdrilorapirutela
la o presiuneintenli de pdndla o atrnosf,ertr.
ridicareatransfon'natorului,

1.2.DATE NOMINALE, DOMENII DE UTILIZARE

I.2.I. DATE NOMINALE
de func{ionare
Regirrrulnorrrinal al unui transformalor esteacelregirnpentrucare
se proiecteazitransfonnatorulgi in care trebuie sd funclionezetirnp indelungat,in
serviciulde functionareprescris,fErd ca ternperatura in diferite zone sd depigeascl
Regimulnominalestecaracterizat
liuriteleirnpuse. prin datelenominale,care sunt:
a. Puterea nonrinali Sn,exprimatdin VA, kVA sauMVA, esteputereaaparentA
secundarddebitatdde trdnsfonnatorun timp oricdt de lung, in serviciulde funclionare
considerat,Ilri ca temperaturaoriclrui element al transfonnatoruluisi depageasca
claseide izolaliela carea fostproiectatacesta.
ternperatura
b. Tensiuneanominall primarl U1, exprimatdin V saukV, estevaloareade
linie a tensiuniiaplicateinfEgurdriiprir($rea transformatorului
in regimulnominal.
c. Tensiuneanominald secundari U2, exprimatdin V saukV, estevaloareade
linie a tensiuniisecundare in gol pe prizanominalI cdndprimaruluii se
la func(ionarea
rl aplicdtensiuneanominaldprirnard.Aceastddefinifieestevalabildpentrutransfonnatoare
il
care au putereanominaldmai tnare sau egalScu l0 kVA. Pentrutransformatoare cu
i putereamai micd,tensiunea nominali secundardsedefinegteca fiind tensiuneasecundarl
in sarcindnominalbcdndprimaruluii seaplicdtensiunea nominal5primard.
d. Curen{ii nominaliIl Si12suntcurentiide linie careparcurginfbgurdrilecdnd
primaruluii se aplicatensiunea nominaldgi in secundar putereanominald,
se debiteazd
infEgurdrileavdndtemperatura convenfional5 nominal5(75oCpentruclaselede izolatie
Y, A, E ,B, respectivI l5 'C pentruclaselede izolalieF, H, C).
e. Tensiuneanontinall de scurtcircuit lz1,exprimati in procente[%], este
tensiuneaaplicataprimaruluic6nd secundarulestein scurtcircuit,astfel incdt curentul
care parcurgeprimarul sd fie egal cu curentul nominal, secundarulfiind pe priza
nominalS,iar temperatura
infdgurlriloregaldcu valoareaconvenlionald
nominald.
f. Alte date nominale:frecven{anominalaf in Hz, schema9i grupade conexiuni,
numf,rulde fazern. sen iciul de funclionare,gradulde protecfie.pierderilenominalede
ntersin gol P6. pierderilenorninalein scurtcircuit
P1, curentulde mersin gol ./o.masa
netd.masauleiului(pentrutransformatoarele cu ulei).

I.2.2 DOMENII DE UTILIZARE

Transformatoareleelectriceau numeroase utiliziri: in encrgeticS,
in transportul
gi
distribuliacnergieielectrice.in diferitedorneniiale tehniciica transformatoarede uz
getreralsau cu destinaliespecialS. Transfonnatoarele de putcreperrtrutransporlulgi

t4
distribuliaenergieielectricesunt destinateridicirii tensiunii(la c,pntrald), in vederea
rranspo(uluicu pierderimici gi cobordrii^acesteia(la consumator)firansportul energiei
electricela tensiunemare este economic. l'ntr-adevdr,raporlul t difrtreputereaactivd P;,
pierdutdprin efectJoulepe o linie de transportgi puterea activtrP transmisdpe linie, este
cu atdtmaimic cu c6ttensiunea linieiestemai mare:

= { p ll = ptp
*k= P r=;)N 2-=-5" -="o^1J,
P Jlut JiuI s(Jcosg s(ucosp)2 --''' u2
"otq "otq
iar s secfiuneaconductoruluiliniei.
liniei, / lungimeaacesteia,
p fiind rezistivitatea
in energeticdse folosesctransformatoare cu trei infdgur[ri, c6nd tensiuneaunei
sursesau refelese transformdin doudtensiunidistincte.Transformatoarele electricese
mai folosescAi pentru alimentareacuptoarelorelectrice,pentru sudareaelectricd (cu arc
sau prin puncte),iar in dorneniulputerilor mici gi foarte mici, igi gAtescutilizareain
automaticlgi in aparaturaelectronicf,. Ittil )
\:v
1.3.PRTNCTPIUL DE FUNCTIONARE AL TRANSFORMATORULUI
Fie un transformatorelectric monofazatavind infdgurareaprimard conectattrla o
surs6de c.a.de tensiunesinusoidaldur=(JtJi sin(Dt,cu infdgurareasecundardpresupusd
mai intdi in gol. in Fig. 1.4 se prezinttrschemaelectrici a transformatorului in care w1,
v2reprezintdnumerelede spire ale celor doud infrgurdri. Pentrucircuitul primar s-a ales
regula de la receptoare gi pentru cel secundarregula de la generatoare, in scopul
oblineriiunor puteri pozitiveA ti p2.Acest lucru va avea influenfdasuprainterpretdrii
fizice a sensuluireal al tensiunii secundaregi anume,sensulreal al tensiunii secundare
va/i opus aceluia oblinut din diagrameledefazori.
Solenaliaprimard de mers in gol 0s = wtil1 (solenafiade magnetizare)creeazi in
miez fluxul magneticfascicularq, variabil in tirnp.
o'o2

,!
o(,
..i "r'i

Fig. 1.4. Schemaelectrictra transformatorului monofazat.

l5

:'a
 Ncglijdndu-se ctrderilede tensiunepe intigurareaprirnari(curcntuldc rnersitr gol
i1g Iiind rnic), tensiUnea prirtrarecstc cgalacu Le.nr.cu
aplicatl la borneleinfSgurtrrii
sctrtnschinrbate, indusdde fluxul g1e,astfelincdtputentscrie:

u,--J,=''l+
in infhgurarea careimbrdligeaziacelagiI'lux rnagneticero, se induce
secundard,
cu numdrulde spirelt2 9i egalacu tensiunea
t.e.m.e2,proporfionald lrro:

uzo=e2=-t'z+f
Raportultensiunilorla borne,notatcu k, se numegteraport de lransforntare,fiind
egalgi cu raporlult.e.m.,precurngi cu cel al numerelorde spire:

" = , | ' t l , - i-,"wz

o "'1l= u l
uzo
luzoll"rl
in care Ul, U2Osunt valorile efectiveale tensiunilorla borne,la mersul in gol al
in regim armonic.
transformatorului,
Dacd se conecteazdla bornele secundareun receptor,circuitul secundarva fi
parcursde curentuli2 iar cel primar de curentulit > ito. Cei doi curen[itr li r) au sensuri
opuse,conformregulii lui Lenz gi la fel gi cele doui solenafiiw1i1 gitu2i2.Compunerea
celordoul solenaliiconducela solenafiarezultanti0, datdde relafia:
0 = l,t/ti, - tvri:- (t . l)
Solenaliaprimarl w1i1 se compunedin solenafiade mersin gol w1i16gi din
.*
solenafiaprimari datoratdexclusiv sarciniirqil*, curentul Il fiind rigurospropo4ional
cu curentulde sarcindrzastfelincdtputemscrie:

rt1f1= u1i19+r"1if; u,1if= w2i2 ) w1i1-w1i2= 1"1i1g

+.rri - wziz =ru14g=0
astfelincdtrelafia(l.l) devine:
w 1 i 1 -w 2 i 2 -e= rtl i l g (r.2)
Din relatia(1.2) se deduceconcluziacd indiferentde valoareacurentuluide
sarcin5 i2, solenafiarezultantd 0=w1i16 este constantd.Dependentadintre fluxul
magneticfascicularrezultantq gi solenafiarezultantd0 este bijectivd (Pp" : 0) dar
neliniar5,fiind prezentatdcu linie plind in Fig 1.5.Asta inseamndcd gi fluxul magnetic
fascicularrezultantdin miez g esteconstantla orice sarcindgi esteegal cu fluxul din
miezla funclionarea in gol, q:910.
Ecualiade tensiuniprimard,in ipotezaneglijdriidispersiilormagneticesescrie:
(1 . 3 )
R1i1-uy=-*r#
gi cum Rtit << r/1.rezuhAcd fluxul magneticrp,considerdnd
tensiunea
a1 sinusoidalS,
se
relaliei(l.3):
oblineprin inte_erarea

l6
I
I
["r
hu , =+ lu1at=- !&"or r,=@,sin(a;/
- una
|); "
*,, =y# (1.4)
!
t
II Din relalia( I .4) deducemcd fluxul magneticfascicularrezultantg estesinusoidal,
I lgnslunea r/l estesinusoidalf,.
4iltu'nifi Dacd g gi 0 sunt sinusoidalegi constante(ca valori
dtruroNrloricarear fi curenlii il $i 12,inseamntrc[ transformatorul
alimentatla tensiunea
)ce
rmmilmnta are o caracteristicdde magnetizarerp(O)liniardgi anumechiar dreaptapunctatd
i il&rFiry-l.-s.
Dacd se neglijeazd pierderile de putere activd in transformator,puterea
lnmanee pt : utit primitd de transformatorpe la borneleprimare AX este egalf, cu
nd
l Ea instantanee pz : uziz,transmisi sarcinii pe la bomele secundareax. Agadar,
E ilud'arrrnatorulelectricschimbdvaloareatensiuniiprimarezrl la valoareau2 aareconvine
mldefoii"asigurdnd gi izolarea celor doud circuite. Transferul de putere se face prin

al

fi
ri
n
t
I
p
F In eoriei tehnice se
ht consider6 neliniard dintre
I

] solenafiegi flux, pierderile in fier se

F considerd,in ulti analizdgi ele nenule.
I Teoria tehnicd luareain calcul a
I magnetic ai a
t pierderilorin ir\ acestmotiv, se va
P F-"815. neliniari g = f (o).
Dependerlta trata in
lui e
tehnicd a
b
hr Hucerea ecualiilortransformatorului,corespu teoriei ice, se va face.
i" pentruinceput,pierderiledin miezul
uumsidmnnd ic nule.
l" 1"4.1.FORMA TNSTANTANEE
A ECUATII TRANSFORMATORULUI
F Ecuatiilede tensiuniale circuitelorprimar gi dar se scriuprin aplicarealegii
i rffiqtiei electromagnetice de-a lungul unor contururi inchise,notatecu 11, respectivl,
i

I
i
lh s'ug.l -t- contururiformatedin conductoareleinftgurdrilor:

R1i1-u1=-fftR2i2+u2=-+ (l.s)
f" ilh ,umrY1 gi Y2 sunt fluxurile totale careimbrdfigeazdspirele w1, respectivw2 ale celor
I

I fu rutinlaWrari ale transformatorului monofazat.

i
17
 Irluxul total Y1 al inl-dguririiprinrareeste surnadintre l'luxul util u,,rpal infdguririi
(g esle fluxul rnagnetic fascicular util) gi cel de dispersieZolit al acesteia,in care 261
este inductivitatea de dispersie a inlhguririi prirnare in raport cu cea secundarS.
inductivitate constantf,dat fiind traseul prin aer al fluxului de dispersie al infhgurdrii
prinrare.in mod analog, se scrie gi fluxul total Y2 al infdgurtrriisecundare,in funclie de
inductivitateaL62 de dispersiea infSgurdriisecundarein raport cu cea prirrrard:
Yt=v\Q * Lol 4 ; YZ =w2tP+ Lo2i2
Se inlocuiesc fluxurilor magnetice totale Y1 gi Y2 in cele doud ecuafii (1.5),
consider6ndinductivitdtilede dispersieconstantegi avem:

u1 =R,1i1+Lo1

- u2=R2i2+Lo'.

Ecualiile (1.6) reprezintd primele doud ecua{ii ale trmsformatorului, iar ecuatia
(1.2) constituie a treia ecualie. Legdtura dintre fluxul magnetic fascicular util q gi
solenafiarezultantd 0 constituie a patra ecuafie a transfonnatorului:

,p=!-=*Ji'}, s,F : reructan{a

miezurui, (1.7)
' fro nlr'
iar ecuafiade tensiunia sarciniiconstituiea cinceaecua[ie:
): 1 e
t
u t= R i .t+ L u ' 2 + l i -rdt (1.8)
d t C r'
sistemuluiformat de cele cinci ecuafii ale transformatorului
l.lecunoscutele sunt:
i1, i2, u2,0 li q. Sistemulesteneliniardatoritdcaracteristiciineliniare(1.7) a rniezului
feromagnetic.in ipotezaneglijariidispersiilorgi a rezisten{ei
iniEgurdriiprirnare,sistemul
seliniarizeazd,cAndcaracteristica :
g (e) devineo dreaptd(figurat$punctatin Fig. 1.5).

1.4.2.FORMA COMPLEXA A ECUATIILOR TRANSFORMATORULUI

in cazul in care neglijdm cdderilede tensiunepe rezistenfagi inductivitateade
dispersiea in{iguririi primare,la tensiunerz1sinusoidald,
toatecelecinci necunoscuteale
sisternuluisunt sinusoidale.Sepoatedecitranscriesistemulcelorcinci ecuatiiin complex
sirnplificat (modulul mdrimii complexe este egal cu valoarea efectivd a rndrirnii
sinusoidalegi argumentulmdrimii complexeegalcu fazainiliall a mdrimii sinusoidale).
Fonna complexda ecuafiilortransfonnatoruluise obfine{indndsealnac[ opera[ia
de derivare se inlocuiegtecu operatoruljco in carej =./-1, iar cea de integrarese
inlocuiegtecu l/jco. Cu acesteprecizdri,fonna complexda ecuafiilortransfonnatorului
electricdevine:

Ut =Rt{r+ jctLol!1+jawl
9,, 9,,
-U Z=RZIZ+jaLo2l2+ jructv2
t; t;'

0 =lr'i Iliv'.t 11= w1 I : j, 9r , -eJ''

!1r,

l8
nt in ecualiile(1.9) in relalia a treia (a solenafiei)apare semnul plus deoarece
cornpunereasolenaliiloreste o consideratf,o ,,insumare"vectoriald.in electrotehnici
ol
6,
l'luxurile,inducliilegi cdmpurilemagnetice se dauin valori de vdrf, in timp ce tensiunile
rii gi curenliise dau in valori efective.Din aceastlcauz6,in relafiile(1.9) aparefactorut'.D
le in prima,a douagi a patraecualie.in teoriamaginilorelectricese fac notaliile uzuale:
Xot = tDZol , XoZ = {DLo2 ,

i),
Et=- jo*rfu, Ez=- jr*rfu ( l.l0)

Seexprimtrt.e.m.a infdgurdriiprirnare,considerdnd
relafiaa patradin ( L9):

E1 = -7o ,,"ft =-io,w1tr

g..12
=-ifi,, w
( r .lr )
)
in care mdrimeaXtt= a\u?/$u se nume$tereaclanlade magnetizarea miezului. Cu
ia notafiilede mai sus,forrnacomplexda ecuafiilortransformatorului
devine:

f' Ur= & !t+ jX orl, - E ; - U z = Rz ! z +j X o r! , - E 2 ;

(t.r2)
I wr!r+ws!2=w1l;si E 1= -jX u ! 1 s i Uz = RI z + jX I z .
I in careX = aL - 1l aC senume$tereactanta
totalda sarciniitransformatoruluielectric.

1.4.3.FORMA RAPORTATA A ECUATTIOn /nANSFORMATORULUT

I
Raportareasecundaruluitransformatoruluila prinlar este operafia de inlocuire a
inftgurlrii secundarereale cu una convenlionaldcarerare acelagi numf,r de spire cu
J:
!i infdgurareaprimard. Mdrimile raportatese notetvd cu "prim" (\=iz-E1=E'r1.
Raportareaare ca scop obfinerea,in primele doutr ecua]ii, a aceleiagi t.e.m. comune
I' E1 = E2, care conduce la o schemi echivalentl a transformatoruluicu circuitul
secugdar (raportat)cuplatgalvaniccu cel primarprin intermediulaceleit.e.m.comune.
Regulile de raportarese oblin din condilia ca infigurdrile raportatl gi reald sd ; - -
F
p aceleagiputeriaparente,activegireactive.Dinrelafiile(1.10)gasimcd' Ey'E2:w1/w29i,
prin urmare,putemscrierelafiilede raportareale tensiunilortransformatoruluielectric:
Ir
rI
1.
4 =E )-tr-*tw2 + uz- r r ' ttw2 ( 1r.3 )
Din egalitateaputerilor aparenterezultd regula de raportare a curenfilor gi din
P egalitateaputerilor active gi reactive, ren;Jtd regula de raportare a rezistenlelor gi
P reactanIelor:
E2I2=Er1, :+ Iz=tz*2
141

r >,2
R2tl=Pr1] = ni =n"lrL I I
(1.l4)
- -t
\w2 )
r :,2
Xo2tl=x'or1] + Xor=X"rlA I
\wz)
l9
 ecualiaa douagi a cinceadin (1.12)cu rr',/u',qi a trciasc irrtparte
Sc innrullesc cu
formaraportat[a ecualiilortransfonnatorului:
u',. oblindndu-se

Ut=Rt !1+jX61!1-E1 ; -IJ'z=Rz!z+jX'o2!\ -E1 ;

( l' ls )
!r+!-z =1r0,'E t=-i x p lr o ; u z = R' ! - 2 . ; i';
Raportareasecundarului la primarconducela obfinereaunorntdrimialein{bgurdrii
raportaleaproximativegalecu celeale inf6gurdriila careseraporleazS:
R2 = R1) Xo2= Xot; 12 = 11; U2=Uy
Sepoateraportagi infigurareaprimardla ceasecundard,
rela{iilede raportarefiind
analoage[deexemplu: =
Rj Rs(wr7v,,)2 etc.l.

I.4.4.INFLUENTA PIERDERILORiN FIER ASUPRA ECUATIILOR

Dacd pierderilein fierul miezului transformatoruluinu mai sunt nule, cum s-a
presupusp6ntracum,funcfiaq : f(e) nu mai estebijectivdgi se reprezintlsub formaunui
ciclu de histerezis.Dacd Ul = const.,transformatorulse poateliniariza,situaliein care
ciclul de histerezisreal se echivaleazdcu unul eliptic. in acestcaz,mdrimile g gi 0 sunt
sinusoidale, dar nu mai sunt infazd ci sunt defazatecu un unghi cr de avanshisterezisqi
anumesolenafia esteinainteafluxului(Fig. 1.6).
Curentulde mersin gol lto se descompune in doudcomponente: una /p, in faz6,
cu !Drn,-nlm nt de magnetizare gi alta /*, perpendicularapiffimlia
component fazd cu Q,rr, este aceeacare
creeazdacestflux (ca in cazul cdndPr" = 0). Este deci logic ca cealaltl cemponen!!_1ila
corespunddpierderilorin fi_er.Agailar, luareain considerafiea pierderilorin mieZif
reffiuiconducelaaparigiaunuicurentsuplimentar1'u,curent
carecaracterizeazdacestepierderi.
Se definegteo rezistenfdR*, echivalentdpierderilorin fier, cu o relatieenergeticd,
gi rezulti expresiile:
respectivfolosindrelaliade definiliea unei rezisten{e

^*=T=+ (1.16)

Pierderilein fier modifici numai ecuafiilea treia gi a patradin sistemul(1.15),

caredevin:

I:+I_z=Ilo=I n+I *; Et=- iXp!-p=- RrL* (1.17)

I.4.5. SCHEMA ECHIVALENTA $I DIAGRAMA DE FAZORI

In concordantecu ecuafiile transformatorului,se poate reprezentao schemd
cu circuitul secundarraportat,cuplat galr-aniccu
echivalentdin T a transformatorului,
primarul, schemd care se reprezintdin Fig. 1.7.a. Curentul de mers in gol al
arevalorireduse,Iloe (0,01... 0,l),11n,unde11nestecurentulnominal
transformatorului
primaral acestuia.

20
 In ipoteza neglijdrii curentului de mers, in gol, schema echivalentd a
se simplifici ca in figura 1.7.b.,in carerezistenlatotaldRpgi reactanla
-nsformatorului
:.rtaldXol au expresiile:
5) Rf =Rt +R); X"p= Xo1*Xo2 (1.l 8)
lr rransformatorulelectricesteechivalentcu o impedanfdserieR;.,X61. Aceast1ipotezd
tnI
u.mducela rezultateacceptabilela transformatoarecu puteri peste lkVA gi la rezultate
lrme la puteri de pestel0 kVA. La puteri mai mici de I kVA trebuies6 se llcreze cu
:*-hemaechivalent6din Fig. 1.7.adeoarece, in acestcaz, curentulde mers in gol nu se
nd -,ai poateneglija.

FA
ui
re
nt
<D_
m
qi
a. b.
IA Fig. 1.6. Diagrama Fig. f .7. Schemaechivalentii a transformatorului:
curen[ilor. a - completi; b - simplificatd.
Diagramade fazori a transformatoruluireprezintl un mod grafic de reprezentarea
:cua{iilor sale fazoriale.Pentru a construi diagramade fazori se con-siderdconoscute
unnltoarele mdrimi: parametriitransformatorului,curenfii Ip, Iy1,tensiuneade sarcind
L',, curentulde sarcind1, p.."urn gi defazajulg2 dintre fazorii A, $
L.pentru a putea
urmlri ugor succesiunea de construcliea diagrameide fazori, pe fiecarefazor se scrie o
r cifr5 careestein concordanfd cu ordineade construcfiea fazoruluirespectiv.
L
I
I Se construiesc
fazorii U.rSi tr, la scaratensiunilor,respectiva curenfilor,avdnd
intreei unghiul g2. se adaugdfazorului d , fazoriiR',I ., sij/ .zl_2gi se obline fazorul-[r.
Pe direcfia perpendiculardpe -E1 rezultd direclia fazorului flux magnetic!0., apoi se
ot'1inefazorul curentului /1 Si dupa aceease deseneazdconturul ecuafiei fazonale a
infdgurdriiprimare.Rezultdin final, fazorultensiuniila bome U1 li implicit defazajulg,
dintretensiuneagi curentulinftgurdrii primare.In Fig. 1.8.a,se prezinti diagramade
! t-azoricompletda transformatorului.
in cazulschemeisimplificate,ecuafiiletransformatoruluisereducla una singurd:

Uf-U'z-RtrIz-jXo1r|, (1.19)
Reprezentarea ecuafieide mai sus,in planul complex,conducela diagramade
fazorisimplificatda transformatoruluielectric,desenatd
in Fig. 1.8.b.,in cares-a alesca
originede fazdtensiunea -U, .

2l
 _-

ol{ I

-E -j X okl'z
2
q.
@- .
U_; 6
I-p I_*
I"

R'21-;

ix b.
"zt-z

Fig. 1.8. Diagramade fazoria transformatorului:

a - completi;b - simplificata.

1.5.BILANTUL DE PUTERI ACTIVE AL TRANSFORMATORULUI

Pentru a deduceecuatiade bilan! a puterilor active se pome$tede la schema
echivalentdin T a transformatorului.in aceastdschemdapar trei rezistenfegi, conform
teoremeiconservdriiputerilor active,in transformatorseproductrei categoriide pierderi
active:in infdgurareaprimar5,in inftgurareasecundardgi in miezul feromagnetic.Astfel,
din putereaactivd,Pl absorbitlde infbqurarea primard,o micd parte R1!f se pierdein
inlEgurareaprilnard sub forma de pierderi Joule, o altd micd parte R'r!'l se pierde in
infEgurarea
secundarS,
o parteredusdE{*= Rr!1, sepierdein rniezultransformatorului
gi cea rnai mare parte U2I2cosrQ2se transmitesarcinii.Diagrarnabilanfului de puteri
activeal transformatorului
seprezintl in Fig. 1.9.

Utlrcosg, Pr: Urlrcosg2

t:
-----+

i iR,I?
^rr" "r.] "*r.,?,
Fig. 1.9. Diagramade bilanla puteriloractive.

22
 v"{h i atA
1.6.REGIMURI PERMANENTE ALE TRANSFORMATORULUI
Se nume$te regim permanent de func1i6nare, regimul in care rn6rirnile
sunt constantein timp sauvariazdperiodic.
ceracteristice

1.6.1. REGIMUL DE FLTNCTTONAREtN COr

Regimul de funcfionarein gol estecaracterizatde curentsecundarnul, 12= 0,,sau
de impedanfrde sarcindinfinitd. Ecuafiiletransformatoruluiin acestregim sunt:

U1s=R1{1s+jXol\s-E1 ; -{Jz=- Et ;

I1g=Iu+I *; Et=Ez=- iXpIp=- Rr!*

La funcfionareain gol, transfonnatorulesteechivalentcu o bobindcu miez de fier

careareschemaechivalentiin Fig. I . I 0.agi diagramade fazoriin Fig. I . 10.b.

Ito Rt ixol
r r lt o

Fig. 1.10. Regimul de func{ionare in gol: a - schemaechivalentii; b - diagrama de fazori.

Pentru a incercaun transformatorin gol se folosegteschemaexperimentall din

Fig. l.l l, in careRT esteun regulatorde tensiune(autotransformator)
reglabil, iar T este
transformatorulde incercat.Aparateledin schemI se aleg astfel incdt sd poatd mdsura
tensiunile nominale ale transformatoruluigi curenli redugi, in gama (2...10) %;odin
curentulnominalprimar.

demontajpentruincercarea
Fig.1.11.Schema transformatorului
in gol.

incercareain gol, la tensiunenominald,se realizeazl,astfel: se regleazLdin RT

tensiuneaaplicatdtransformatoruluip6nd cdnd aceastaia valoareaUrc: Uln $i in acel

23
momentse m[soaravalorile Plg, 110,Si Uzo.Cu ajutorulcelor patrumdrimi mdsuratela
mersulin gol, sepot calculac6tevadatecaracteristice gi anume:
ale transformatorului
o raportul de transformqre, cu relafia k = U rc/ U ,o (pentru transformatoarele
cobordtoarede tensiune),raportulde transformare
fiind intotdeaunasupraunitar;
o curentul de mers in gol raportat la curentulnominal:
t, ^ .s,
ilglyol='-J!-.100,
- Iru in care 11,,=-, (S1n
"' esteputerea
aparentd
nominaldprimard);
" uru'

' pierderilenominaleinfier (miez) se calculeazdcurela[ia:PFrr=40-R1Ilg=P1g ,

(RtI?o = 0, datdfiind valoareafoartemicd a curentuluide mersin gol). AladglalaE$rl
ld, reprezintd,

o factorul deputere la mersultn gol cose1esedetermindcu rela{ia:

= *4+- e (0,05...0,3/
cos{p16
UrcIrc
avdnd valori foarte mici, de unde se deduce faptul cd in gol, transformatorul absoarbeo
putere reactivd insemnatd;
o parametrii R* qi Xp din schema echivalentd se deduc consider6ndcI R1 << R1y,
respectiv, Xol << Xu. Deci, la funcgionareain gol, schema echivalentd este reprezentatd
de un circuit R* - Xu paralel, astfel incdt avem:
= PF"=U rcI rc costpl
P10 6 =UlyI *,
o -u ro - u to v - ur c (1 . 2 0 )
"t- Iwotg*'^l'- Irotin,-Plo
h-

1.6.2. REGIMUL DE FL]NCTIONARE iN SCUNTCIRCUIT

Funcfionareain scurtcircuiteste caracterizatd de IJZ: 0, sau de irnpedanfdde
sarcinl nuld. Schema echivalentd simplificatd a transformatoruluila scurtcircuit este
prezentatd.in Fig. 1.12, parametriiR* gi Xounumindu-seqi parametriide scurtcircuit.Se
poate defini tensiuneanominald de scurtcircuit a transfonnatoruluica fiind tensiunea
care, aplicatdunei inftgurdri cdnd cealaltdinfrgurareestein scurtcirouit,face ca prin
transformatorsd circule curenfiinominali.Din schemaprezentatd in Fig. 1.12,deducem
valoarearelativda tensiuniinominalede scurtcircuitgi a componentelorsale:

Utp
u ht- -
r" l nr. EA lzt)
in care: rg' se nume$tetensiunenominald de scurtcircuifraportatd,iar uya $i zrt,.
componentele actir'd gi reactivd ale acesteia, care reprezintd doua mdrimi ce
caracterizeATAtransformatorul.

"tA
 IttR iXar Pentru incercarea de scurtcircuit
^
nlg
se folosegteo schemdasemdndtoarecu
aceeadin Fig. l.ll, cu deosebireaci, in
secundar,se monteazd un ampennetru
A'2in locul voltmetrului V2, iar aparatele
9rr se aleg pentru curenti nominali qi pentru
tensiunireduse(15 ... 20) Yo din Un. Se
regleazddin RT tensiunea, pdnd c6nd
"X
prin transformator circuld curenfii
Fig. 1.12. Schemaechivalentiila scurtcircuit. nominaligi se citescdateleU1p,1tk : 1ln
li Ptt. Cu ajutorul celor trei valori
mdsuratela scurtcircuit se determindalte mdrimi caracteristiceale transfonnatorului:
c tensiunea nominald de scurtcircul in procente se determind cu relafia:

o/o=
u1,,, Yt.1gg e (4...15)%
Uh
o parametrii globali R7spi X61 secalculeazdcu rela{iile:

f-;-
R1,=); xo; -R;" (1.22)
Iir ^lzf
o pierderile nominale tn inJdsurdri P16 la temperaturastandard0r (75"C pentru
transformatoare in claselede izolafieY, A, E, B, respectiv 115"C pentru claselede
izolafieF, H, C), sededuccu relafia:
A + ) ?\
PJn= Plk . din cupru
,"onductoare (r.23)
ffi
transformatoruluiin momentulmdsurlrii pierderilor
in care 0 estetemperatura
. tensiuniinominalede scurcirc_uil-se
componentele determindcu relafiile:

,ko-!L!-ln
-!r!), ,,.,=x?!Itn=x?tli, (r.24)
Ut, U'1, ' -Kr- Utn lJh

1.6.3. REGTMUL DE FLJNCTIONAREiN SanCNA

Func{ionareain sarcind a hansformatoruluise trateazdconsiderdndimpedanla
sarciniide expresieZ: R'+ iX.La funcfionarea in sarcin5,se poatelucra cu schema
echivalentdsimplificatda transformatorului gi, conformacesteischeme(Fig.'1.7.b), se
pot determinacurenfiiprin transformatorcu relafia:
__,ut
,ftne*n'
f +(Xok+X'
f
in care:R' gi X suntparametriielectriciai sarcinii,raportafila primar. Conform,regulii lui
Lenz,sensulcurentului12 esteopussensuluicirrentului11,deoarece curentul,I2esGindus
in gol,putemscrierelafiile:Uto=- Et=- Ez=-U)o
La funcfionarea
in secundar.

25
 din carededucep cd tensiunileUro qi Uzo sunt in antifazA-in realirate.alegdndu-se reguli
diferite pentru infbgurareaprimarl (reobptor) 9i secundara (g€n€ralor)' sensul real al
tensiuniisecund.are va fi opusaceluiaobfinut din ecuafii,deci !-: u ii e:o sunt in faza.
Aqadar,orice transformator electric,cu infbgurdrileagezate in acela5isensde
p€ c{--r!oane
bobinareare curentul secundar in antifaid cu cel primar. iar tensiuneasecundardin fazd

,:
1.7. CARACTERISTICILE TRANSFORMATORULUI
t
"r'
/// '\,"
Caracteristicile transformatorului se pot prin
determina, calcul.in urma cunoagterii
marimilor specifice lrka, ltkr, PJn, PF.n, care s-au dedus din incercdrile efecruatein
regimurilelimitl de gol 9i de scurtcircuit.
. I.7.1. CARACTERISTICA EXTERNA
externAa tansformatoruluiestedefinitdde relalia L'2: fQ), pentru
Caracteristica
U1 : const. gi costp2: const. Se considerdparametriitransformatoruluiconstanligi
frecvenfaconstantA.Pentrucalculul analitic al caracteristiciiexternese determindintdi
c6dereade tensiunerelativasecundardraporta6la tensiunea secundard de mersin gol:

L(Jz /w)
-(Jzo-Uz -(lro-(lr)'(tt't
- -(J'zo-Uz-Utr,-Ll'z
(lzo u^ uzo (Jt'
uro'(w1lv;z)

deoareceUzo: Ezo: Et = (Jn. Pornindde la Fig..l.8.b.,in careoF:oE 9i D este

proieclialui F pe -E2, putemscriecd:

U 9 -fJ r= l5 = AD = AC + CD = Rk I'2 cosrp2+ X o1,I'2sinI 2

t

t againcdtcdderearelativdde tensiunede la gol la sarcinasescrie:

I

L(Jz = R*I), .-l) .coSrpT Xg_,:_l), I)

* . .sinq2 = F(u*ocosq2
+ zo,.sing2); 0.25)
Uzo U ru I;, U t,, I),
de tncdrcareal transformatorului.
in care:9=Izl Ir.,=12l lrn reprezintSfactorul

externe,pusd
Din relaliile de mai sus,se deduceexpresiaanaliticda caracteristicii
subfonna U2: f(B):U, = b'U,,,'[1 - F@*"cos92+ zp'sin<p2),
lul

in general.caderilede tensiune sunt pozitive in cazul sarcinilor rezistive gi

inductivegi negativein cazulsarcinilorcapacitivepronunfate'
gi se
in Fig. l.l3 se prezintdfamilia de caracteristiciexterneale transformatorului
constatacI exist6o anumitdsarcindcapacitivAde defazaj q; < 0, pentrucaretensiuneala
bomele secundare[,i'2 = const. pentru orice curent de sarcind.Valoarealui qi se
din conditiaLUz= 0, rezultdnd:
determind
-arctglv- = -or"tg&- = -t|-oo)
e1=
- Ac k L
Up.

qr fiind defazajulinternal transformatorului'

26
 r.7.2. CARACTERISTICA RANDAMENTULUI
Caracteristicarandamentuluiestedefinitd de rela[ia n : f(I) saurl : f(p), pentru
Ur:[hr: const.gi cosg2: const.Pentrua determinao expresieanaliticda caracteristicii
sepornegte
randamentului, de la definiliarandamentului:
P^
l==2i IP = sumzlpierderilor
' P->+LP'

U2 *

cosgr= ind. LU2n cos92=ind.sau

0,5I2n
0,512n lzn 12 0,5 I2y1 Izn

Fig. 1.13.Familia de caracteristiciexteme. Fig. 1.14. Caracteristicilerandamentului.

Suma pierderilor XP se deducedin diagramade bilan! a puterilor active Relalia

randamentuluisemai poatepunesub formaechivalentd:
UrIrcosg,
I ''
I U;I;cosq2 + RrI? + RrI] + Pr,

I
Dacdseline seamacd I, =BI2n gi cd :

Sn=(JrIr,; RtIl + RrI] =(R, + 4)I] = RnI] =92RII],=F2Ptn

devine:
transformatorului
expresiarandamentului
pS, cos<p2
n- (r.26)
pSncos<p2
+F PLr* PF",
care reprezintl expresiaanalitic[ a familiei de caracteristiciale randamentului.in
expresia(1.26), Ppgnreprezintipierderilein fier nominale,corespunzdtoare tensiunii
pierderileJoulenominaledin infigurdri.
nominaleaplicatein primar,iar P;nreprezintd
ale randamentului.
in Fig. 1.14,seprezintl familiade caracteristici Se constatdcd
eristi o incdrcare (0 = popr.)pentrucarerandamentulestemaxim. Randamentulmaxim
se detennind rezolvdnd ecuafia 0n109 = 0 Care, dupd rezolvare, ne conduce la
determinarea unei valori optimea factoruluide incdrcarep, datdde relafia:

(1.27)
 PentruvaloareaoptimAa factoruluide incdrcarese obline randamentulmaxim al
transformatorului. in general,diferenfadintre 1166,1 gi qn este foarte micd, incdt este
potrivit sdseutilizezetransformatorulnu la qru*, ci la 4n.
Randamentulnominal al unui transformatoreste ridicat, ii deprnt!9_qe_ptrlglgl
PeltruSn: l00VA, lne(0,65...0.8),
,acestuia. iar pentruSn=100kVA, qne (0,97...0,985).

1.8.PARTICULARJTATI ALE TRANSFORMATOARELOR TRIFAZATE .

. Pentru transformatoarele utilizate in refeleletrifazatede putere se folosesc,in
principal, doud variante constructive:grupul transformatoricSi transformatorultrifazat
cu miezcontpact(cu flux fo4at),carede faptestetransformatorul trifazatobignuit.

I.8.1. GRUPUL TRANSFORMATORIC

Grupultransformatoricse folosegtela puterimari gi foartemari gi estefonnat din
trei transformatoare monofazateidentice,cu infEgurdrile
conectate in steasauin triunghi.
Grupultransformatoric are cdtevaavantajecum ar fi: execufiesimpli, transportmai ugor
gi o rezervdmai micd (un singurtransfonnatorrnonofazat, in loc de unul trifazat).Are
insa. doua dezavantaje:consulnrndrit de fier gi funclionaredefectuoasd in regimuri
nesimetrice,deoarecese produceo deplasaremare a punctului neutru al sistemului
trifazatde tensiuni,careconducela o dezechilibrareimportantla tensiunilorde fazd.
in Fig. 1.15,seprezintdschema a grupuluitransfomratoric
electricd cu infEgurdrile
conectate
in stea.

1.8.2. TRANSFORMATORUL TzuFAZAT CU MIEZ COMPACT

Construc{iatransformatorului trifazat cu rniez compact(cu flux fo4at) provine
teoretic din grupul transformatoricprin efectuareaunor modificdri succesive.Sd
presupuneln cd cele trei transfonnatoareale grupuluitransfonnatoric
sunt a$ezateca in
Fig. 1.16.a.Constatdmca fluxul magneticrezultantprin coloanacomunl este nul,
deoarececele trei fluxuri eA, eB, rp6,fiind trifazatesimetrice,au sutra nuld in orice
lnolnentde timo.

Fig. 1.15. Schemaelectricha grupuluitransfornratoric,

cu infEguririleconectatein stea.

28

\"
 Agadar,in regimurisimetrice,cele trei coloanepot lipsi. Ajungem la construcfia
din Fig. 1.16.b.,in carese reprezintf,un transfonrntortrifazatcu miez simetric,greu de
realizatpractic,datorit6imbindrilordintrejugurileinferioaregi superioare.
' Renunldrnla doui dintre jugurile construc[ieisimetrice(cele marcatecu linie
--n-erogatl jugurile rdmase,astfelcAajungemla
in Fig. 1.16.b.)gi se rabat,in linie dreaptd,
construcliadin Fig. 1.16.c.,careconstituieceamai folositdconstrucliede miez magnetic
ifazat pentru transformatoareleelectrice de putere.
Aceasti construcfiese nurnegtetransformatorcu miez compac( saucu flux forfat,
:n sensulcd sumacelortrei fluxuri qA + qB + gc, este"forfati" sdfie nuli.

b.

Fig. 1.16. Transformarea grupuluitransformatoricin transformatorcu miez compact:

a - grup transformatoric;b - transformatorcu miez simetric;c - transformatorcu miez compact.

Miezul trifazat compactare nesimetriernagneticl deoarecereluctanfacoloaneior

externeestemai maredecdtreluctanlacoloaneicentrale.Aceastdnesimetrieo reducem,
in principal,prin doudprocedee: primul constdin construireacoloaneitransfornratorului
la o lungimemai maredecdtlungimeajugului, astfelincdt reluctanta jugului sd conteze
mai pulin in raportcu reluctanfacoloaneigi al doileaconstdin mdrireasecfiuniijugului
cu (5 ... l0)yo, in raportcu secliuneacoloanei.
1.8.3. TRANSFORMATORUL TzuFAZAT iN REGIM NESIMETRIC
DacI transformatorultifazat funclioneazdintr-un regim nesimetric sinusoidal,
atuncisumafazorialda celor trei fluxuri !D,rt+ Oe * (Dc, nu se mai anuleazdgi verifica
relatia:
QpQp+rll-.c=3Qo ( r .28)
rn care:(Doestecomponenta homopolard a fluxului magnetic,sinfazicdpe cele trei faze.
La transformatorulcu miez compact, componenta homopolari lpo nu are pe unde se
inchide,deoarececoloanelecentraledin Fig. l.l6.a lipsesc.in aceastf,situalie,fluxul
homopolarse inchidein parteprin aer,in parteprin schelametalicda transformatorului
ltiranli, cuv5) producdndpierderisuplimentare. Acest flux Oo esteinsd mic, deoarece
reluctanfa corespunzdtoare este foarte mare avdnd gi porliuni de aer. Din aceastdcauzd,
transformatorul trifazatcu miez compact, degi are o oarecarenesimetriemagnetictr,poate
funcfionarelativbine, in sarcindnesimetricd.

29
 in cazul grupului transfonnatoricfluxul @o se poate inchide nestingheritpe
traseelefluxurilor fundamentaleOA, (Ds, <Dcddnd nagterela tensiuni importantede
nesimetrie.Din aceastdcauzd,grupul transfonnatoricnu funclioneazlbine in sarcind
nesimetricd.

1.9. SCHEME $r GRUPE DE CONEXTUNT

Transfonnatoarele electricede putere au conexiunileinldgurdrilorefectuatede
cdtreconstructor.infEqurdriletrifazateale transfortnatoarelor
electricepof fi conectatein
stea,triunghi sauzig - zag (numaipentrujoasdtensiune).
1.9.1.SCHEME DE CONEXILINI
a. Conexiuneastea
Conexiuneastease noteazdcu simbolul"y", pentruinfZgurdrilede joasdtensiune
gi cu simbolul "Y", pentru cele de inalta tensiune.Conexiunease realizeazd,, practic,
legdndimpreundinceputurile(sau sfdrgiturile)infbgurdrilorde fazd, cvm se aratd in
Fig. 1.17.Mdrimile fazorialede fazd, indicatepe figura (in cazul incdrcdriisimetrice)
s-aunotatcu indicele"f',iar mdrimilede linie s-aunotatcu indicele"/". In Fig. 1.18se
prezintddiagrarnade fazori a tensiunilorde linie qi de fazd in cazul conexiuniistea.
Relafiile dintre tensiunilegi curenlii de linie gi de fazd, pentru conexiuneastea, in
regiururisimetricede funcfionare,suntunndtoarele:
Ut=Jj.U7; It=Iy

b. Conexiuneatriunghi
Schemade conexiuni triunghi are simbolul "d" pentru infbgurdrilede joasd
tensiunegi simbolul"D" pentrucele de inaltdtensiune.Aceastdschemdde conexiunese
realizeazd,,conectdndsfArgitulunei infrgurdri de fazd cl inceputulinfbgurariifazei
unndtoare(Fig. l.l9). La conexiunea triunghi,in regimurisirnetricede func(ionare,
intre
tensiunileqi curenfiide linie gi de fazl existbrelafiile:
U1=U1: It=Ji'I f
Transformatoarele de puterecarepot functionain regimurinesirnetrice trebuiesd
aibd una dintre cele doud inlbgurdriconectatein triunghi.Acest lucru esteimportant,
deoarecepe circuitul triunghiuluise poateinchidecurentulhomopolarcare,prin reacfie,
anuleazdaproapecomplet fluxurile homopolare.Acest lucru constituieun avantaj,
deoarecein infrgurarilede fazdnu rnai apartensiunilecorespunzltoare componentelor
homopolare. Dacdtransformatorul trebuiesd aibdobligatoriuconexiunea Yy, atunciel se
poateprevedeacu o a treiainfEgurare suplimentara(ter{iard)conectata
in triunghi.
c. Conexiuneazig- zag
Schemade conexiunezig - zag se realizeazdnumai la inftgurarile de joasa
tensiune ale transformatoarelorde distribufie, care au consumatorimonofaza(i,
coneliuneaasigurdndo oarecaresimetrizarea sarcinii.Conexiuneazig- zag se noteazd
cu litera "2" ;i sepoateexecutanurnaidacdinfEgurarea
esteformat6,pe fiecarefazd,-din
cdtedouabobineidentice.ar-dndfiecarecdtew2l2 spire.
in Fig. 1.10. sunt prezentate schemade conexiunigi diagramade fazori ale
infhgurdriiconectatein zi-s- zag.Pe schemainftgurdriis-aunoiat cu sdgelisensurilede
infEgurare
ale fiecdreibobine.Constatdrn cd o fazda zig - zaguluiestefonnatddin doua

30
oobineaparfindndla doui coloanediferite, ceeace facE,ca nesimetriaprodusi de sarcina
de pe o fazd sd se reflecte pe doud coloaneale miezului, fapt care asigurdo
m,onofazatd
oarecaresimetrizare.

lr
a

+
xyz

Fg. 1.17. Conexiuneastea. Fig. 1.18. Diagrama-tensiunilor Fig. 1.19. Conexiuneatriunghi.

Ia conexiuneastea.

Tensiuneagi curentulde linie pentruinftgurareain zig - zagav urmdtoarele

valori:
U1=Jl.u,=3(J'1;
I1=I7

Fig. 1.20.Conexiunea zag: a - schemaelectricd; b - diagrama de fazori.

La aceeagiputere a transformatorului,inf[gurarea in zig : zag se executa cu

consummai marede materialconductorin raportcu conexiunea steasautriunghi(la care
consumulde materialesteacelagi).intr-adevdr,in cazulconexiunii zig - zaglu celerv2
spire pe fazd (w212spire pe bobind, care asigurdtensiunea[.rfl, se obline tensiunea
Li: Ji Ut, deoarececele doudtensiuni Ut alebobinelorsuntdefazatecu 60o gi se adund
geometric,in timp ce la conexiuneasteasau triunghi, la care cele doud tensiuni U1 ale
bobinelorsunt paralelegi se adundaritmeticrcucelew2 spirepe fazd,,se obfine tensiunea
2t/1. Cu acelaginumdr de spire,conexiuneasteasautriunghi'realizeazl. deci o tensiune
de zlJi = 1,156ori mai mare,decAtconexiuneazig-zag.Agadar,consurirulde material
conductoral infbgurdrilorestecu 15,6 o/omai mare'la conexiuneazig - zag,in raport cu
conexiuneasteasautriunghi pentruaceeagiputerea transformatorului.

3l
 1.9.2. GRUPE DE CONEXIUNI
De felul conexiunilorinftgurdrilordepindedefazajuldintre tensiunilede linie de
joasi tensiunegi de inalta tensiunemdsuratintre borneleomoloage.Acest defazajeste
intotdeauna multiplu de 30'pentru sistemeletrifazale.
Se numegtegrupd de conexiunenumdrulcare reprezintddefazajuldintre fazorul
tensiuniide linie de inaltl tensiune(de exemplu-Uns)Si fazorul tensiuniiomoloagede
joasdtensiune(Uau)mAsuratde la fazorulde inaltd sprecel de joasd,in sensulacelorde
ceasornic(numerotareatriunghiurilor fazorilor fiind fhcutd in planul complex tot in
sensulacelorceasornicului), defazajimpdrfit la 30'. De exemplu,schemagi grupaYd- I I
se referdla un transformatortrifazatcu inftgurareade inaltd tensiuneconectatdin stea,
infbgurareade joasd tensiuneconectatdin triunghi gi cu un defazajintre fazorii lhe li
Uu6egalcu I I x 30' : 330'. Esteevidentcd acelagidefazajde 330oexistdgi intre fazorii
Usc li !6. , respectivlsa $i U"a. ,
Grupelede conexiuneYy, Dd gi Dz suntgrupepare,iar grupeleYz,Dy gi Yd sunt
grupeimpare.Dintre toategrupeleposibilesunt standardizate grupele5,6, ll gi 12,
confonn STAS 1703/4.Celelalte grupe se oblin din cele standardizate
prin pennutarea
circularda bornelorinftgurarilorde inaltagi/saudejoasdtensiune.
In cazul unui transformatormonofazat,tensiunileornoloage-Uex Si !., pot fi in
fazd,formdndgrupazero(sau 12) ca in Fig. l.2l.a saupot fi in opozifiede fazdformdnd
grupa6 ca in Fig. l.2l.b, In ultirnul caz, s-aschirnbatsensulde parcurgerea infdgurarii
dejoasStensiune.
I rr
=AX
I
I
I
I rr
I Yar
I
Grupazero(12) Grupa6
a.
Fig. f.21. Grupede conexiuniale transformatoruluimonofazat:a - grupazero; b - grupa6.

1.9.3. DETERMTNAREAGRUPEI DE CONEXIUNI

La determinareagrupei de conexiuni a unui transformatorapar numeroase
probleme.Dintre acestea, doui suntmai importante:determinarea experimentalA a grupei
la un transformatordat avdnd6 bome accesibileA, B, C; a, b, c, respectiv,determinarea
grupeiunui transformatorav6nddesenatdschemaelectric[ $i notatepe scherndbornele
polarizate.
a. Determinareaexperimentallia grupei de conexiuni
Determinareaexperimentalda grupei de conexiunise poate face prin diverse
metode.dintre careamintim:metodacompensdrii(metodapunlii), metodacosfimetrului,
metodatoltntetrului.ntetodaalimentdrii in c.c. (numai la transformatoare
monofazate
grupa6 saul2).

)z

ho
de
ite

rul
de
de
in
ll
91,
9i
rii Fig.1.22.Determinarea
experimentaltra grupeide conexiuni: \ \-...-=------/--
a -schemaexperimentaltr;b -metodagrafici.
rnt
)2, Metoda voltmetrului este una dintre cele mai simple metode de detenninare
rca eriperimentald a grupeide conexiune.Cu ajutorulacesteimetodese face o incercarede
runc{ionarein gol a transformatorului
T la tensiunereduse,borneleomoloageA gi a fiind
lesateintre ele (Fig. 1.22.a).Se mdsoardurmdtoarele5 tensiuni:Ues, Uab: (Jtb, (Jeb,
m
L cb, Unc.Grupade conexiunisedeterminlprintr-ometoddgraficdsauanaliticd.
md
irii Tabelul 1.1 - Referitor la determinareaanaliticl a grupei de conexiuni.

Grupa de Defazajul Grupede

conex. Igrade] conexiune USblUat Ug6/Ua6 (fus/Ua6
t2 0; 360 Yy-12;Dd-12;Dz-12 l k-t) - t*t ,,1t2
-t +t
I 30 Yd-1;Dy-l; Yz-l -t Jl+t
,!tc2
^ lF- tJl +t
,lt2 ,,!t<2+t
2 60 Yy-2:'Dd-2;Dz-2
-tr+t k-l +*+t
90 Yd-3;Dy-3;Yz-3 ^ltt2 ^ lt c 2
J
k2+l lltz -tcJi+r +tc.E+t
1lt<2
4 120 Yy-4;Dd-4;Dz-4
J* +t+r ,,ltt2- t +l k+ |
5 r50 Yd-5;Dy-5;Yz-5
It2 + t Itr2+ tJi +t
; 6 180 Yy-6;Dd-6:Dz-6 (&+l)
I 1 lt c+2t c + l +t +t
210 Yd-7l-Dy-7;Yz-1
^!f
t 7 l*z +rJl+t It2 +tcJi+t
Fe
t. l*+r
t€1 8 240 Yy-8;Dd-8;Dz-8
I k2+k+l k+ 1 -tt+t
EA ",Jtt2
9 270 Yd-9;Dy-9;Yz-9
ite
I
1l* +r 1lt2+rJi +t l*2 - *Ji+r
t0 300 Yy -l 0 ;D d -1 0D; z -I0
I JF - t*t +tc+t
1ltc2 k-1
il 330 Yd- l l; Dy - l l; Yz - ll ,t*2-*Ji+t lltcz-t'Ji+t
, lk 2+ l
5e
v,
F"

33
 In cazul metodei grafice, se
Aq B deseneazd la scarA, fiunghiul
Uee echilateralABCal tensiunilorcu latura
\ U4s, agacum searatdin Fig. 1.22.b.in
fl I
lv. planul triunghiului ABC (puncteleA.
l- B, C fiind notatein sensorar), in care
I
a = A, se determindpunctul "b" la
intersec{iacercurilorcu centrelein A,
b B, C gi de raze egale, respectiv,cu
U"r
-__::5, Ui'b, Usb, U66. Se m[soard unghiul
f2 I
lv -
'!2: LAb dintre Ues gi Uab, in sens orar
,-o rezultdndvaloarea330" (Fig. 1.22.b).
,
e = 30: grupaYd -l Transformatorul are grupa d" ,
conexiuni330/30: I L
a. b.
in cazul in care raportul de
grupeide conexiuni:
Fig. 1.23.Determinarea transfonnarek : UMlUab este mare
a - schemainfdsurdrii;b -diagramade fazori
(superiorlui 10...15),metodagraficd
nu mai df, rezultatesigure.In aceastd
grupeide conexiunise faceprintr-ometoddanaliticd.Detenninarea
situafiedetemrinarea
grupei de conexiuniprin rnetodaanaliticase face pe baza celor 5 valori de tensiuni
rnlsurateanteriorcAndseva folosi tabelull.l.
Se calculeazdin doul moduri rapoartelede tensiuniUs6/Ua6,Us6lUn6,UsslUa6;
primul, in care se utilizeazdvalorile mdsurateale tensiunilorcare apar in respectivele
rapoartegi al doilea,in carese determinarapoartelecu relafiiledin tabelul Ll, relalii in
careintervineraportulde transformare k. Valoarearaportuluik se afld cunoscdnd valorile
rnf,surateale tensiunilorUas gi U36.Grupade conexiunerezultddin tabelul1.1..din linia
pentrucarerapoartelede tensiuniau aceleagi valori,pentruceledoudmoduride calcul.
b. Determinareagrupeiavffndschematransformatorului
Se considerdmarcatecu asteriscbomelepolarizateale infEgurarilor(de exemplu,
inceputurileinfEqurarilorpentru acelagisens de bobinareal acestora).Se traseazd
sensuriletensiunilorde fazdpeceletrei coloanegi senoteazdacesteacu vl, Y2,Y3,V4,v5,
r'6,ca in Fig. 1.23.a.Sedeseneazd stelelefazorilortensiunilor Yl,V, v3, respectivv4, V5,
v6, ca in Fig. 1.23.b,avdndsuccesiunea acelor de ceasornic.
Se aplicda douateoremda
lui Kirchhoff pe contururileinchisef 1 gi f2, rezultdndecuafiile:Uae=Yt-Y: ) U ab=v2
Se construiescgrafic, conform relafiilor de rnai sus, fazorii lAe li !.6 gi se
detenninf,unghiul e dintreei mdsuratde la lng spre!66, in sensulacelorde ceasornic.
Aveme:30'$i gruparealizata in Fig.l.23.aesteYd-1.

1.9.4.RAPORTULDE TRANSFORMARE $I RAPORTUL SPIRELOR

Spredeosebirede transformatorulmonofazat,la careraportulde transformare este
egal cu raportulnumerelorde spireale infEgurdrilor,la transformatorultrifazat raportul
de transfonnareesal cu raportulsupraunitaral tensiunilorde linie primaregi secundare,
nu esteintotdeaunaegalcu raportulnumerelorde spirealeinfEgurdrilor.

34
 hn'u schemelede conexiuni Yy gi Dd, raportul de transformareeste egal
nrrnerelorde spire:
rflrltElrmd '
TI
U AB Af
=u = wl
Uab Uaf w2
[, .rs L,u sunttensiunilede linie, iar U,q1,
Uar sunttensiunilede faz6.
Mu schemade conexiuniYd raportulde transformarese scrieastfel:
UA B_J3.UA f=J j. \
Uab gaf w2
schemade conexiuniDy raportulde transformarese expriml ca mai jos:
SIEorru
uea-
l e l =l =.t,
Uab "!l'uo, w,
"13
fo,c--z'l schemeide conexiuniYz, raportulde transformarearevaloarea:
uAB_J!'uAf =uof= ., _=& ..,
Uob Js.uo, Uaf zw2/J3 2
-2
ur. IUticTToNAREA TRANSFORMATOARELORIN PARALEL
fu, gafiite electriceapare deseorinecesitatea
de a dispunein loc de un
de mare putere, de mai multe transformatoarede putere mai micd.
in pralel a transformatoarelorestenecesardpentru aSigurareacontinuit[fii
cl energie electrica in timpul reviziilor, sau la cre$tereaputerii staliilor
SEfirr anumili factori de incErcareai transformatoarelor,'este
mai economicsi
L pualel, doui transformatoarede putere mai micd, decift un singur
& puteremare.
fomig- l-f-[. se prezintdschemade conectarein paralela doud transformatoare,
T, R TF aleciror ecualiisimplificatede tensiunisunturmdtoarele:
U;Z 6!1o-U2s
(r.2e)
UrZWltg-U'zg
.honriile de mai sus se deducexpresiilecurenlilor{to $i ItB, dupd care se
emmtul total / al sarciniicomunecelordoudtransformatoare:

r=r,^*-',
r,a--u,(-)-*J-).4.y,
-'ltoo Zko
Zrp) Zrp
- &we tensiunea Ut din relafiade mai sus,in funcfie de curentultotal / gi se
foudariil€(1.29),
glsindu-seexpresiilecurenfilor/16,
$i lB de forma:
,r '
fY*!";
1 .7 ,^ rl
(1.30)
4=?#u=j
:''lr !'o=9*?=J1-r.,
Ztu Zko Z6+ZW -"'-'" Zrg Zpp Z6+ZW -'
urytzinra un curentde circula{ie,careincarcdsuplimentar
transformatoarele
in
-sol.

35
 Curentulde circulafiecarese inchideprin secundarele
celor doudtransformatoare
areexpresia:

(1.31)

R
S
T

R'
S'
T'
b.
Fig'r;;,:;ffi'Jffi
ili#'t'l,xl'#:?il,x'"",:'"H:,ffi:l';::,xl
funclioneazdbine in paraleldaci curentulde circulalie/. este
Transfonnatoarele
nul, caz in care trebuieindeplinitdcondifiacomplexi: U'2o= U2s, echivalentdcu doud
condilii scalareoblinuteprin egalitateamodulelorgi argumentelor
celordoudtensiuni.

Egalitatea modulelor tensiunilor complexe U'ro si !'2g impune egalitatea

rapoartelorde transformareale celor doui transformatoarecarereprezintdprima conditie
de punerein paralel a acestora.Standardeleprevddcd rapoartelede transformarea doud
transformatoare funcfiondndin paralel,pot sddiferecu maxim0,5 oA.
EgalitateaargumentelortensiunilorUzo $i U2g impuneca transformatoarele sd
aibdaceeagi grupdde conexiune,carereprezintd a douaconditiede punerein paralel.
Considerdmin continuare,cd ls:0. imp[(im relafiilecurentilor1ta qi /tB,
deduqidin (1.30)pi segdsegte:

lb =Zkg=1op_.
rirruB-qk.,,/ (r.32)
lrg Z ko Zko

Curenfii1to ii/rp, se adundaritmeticAinu vectorial(avantaj), cdnd<p1o=grp, in

carecaz hol ItR:1ra / 1to + 1tg:1. Rezultd
ri deci,116r a treiaconditie
de cuplare in
'Y '
paralel: transformatoarele trebuie sd aibd acelagidefazalintern (aceleagiunghiuri de
scurtcircuit),adici si avemindeplinitf condilia:
v Xoo
arctpfu = arclg2
" R*o - R*g

51B e (l ... 4), deci puterilecelor doud transfonnatoare

condilie indeplinita dacd ^S161/ nu
trebuiesd difere prea mult.

36
 considerdmin continuare,cd g,po=g1B,in care caz reralia(1.32) amplificati
cu
raportulIrpn/ Ir..r,semai poatescrie:
. Il " '!w "
=t=*'r:u ,=1 e , ,u u 1l_toYr ,' ?I$nutn_so.sB,
_r
I$-It*, Zko.Ibn uko.
-Sp
3lryU1n.3l6ntJ1n -rt"r p
S",
relafiedin caresededuce:
so ,tB
=,{zo . ( r .33)
sP SnB ukq.
De aici rezultd cd doud transformatoare,funcfiondnd in paralel se incarcd
proporfionalcu puterile lor nominale gi invers propor{ional cu tensiunile
lor de
Rezultda Datraconditiede punerein paralel:cele doud transformatoare
-rcurtcircuit. sd
aibdaceleagitensiuni.nominale de scurtcircuit,
pentrua se incarcafiecarepropo4ionalcu
putereasa nominali. in caz contrar,transformatorulcu tensiuneade scurtcircriit,iiri
seva incdrcaprimul la valoareanominali,cel de al doileardmdndnddescdrcat. -f.a
Standardele prevdd cd tensiunile nominale de scurtcircuit pentru doud
'ransformatoare,
funcfiondndin paralel,pot sddifere cu maxim l0 %.
Evident,ar mai fi o condilie de punerein paralel (a cinceacondifie):aceeaca
:ensiunilenominaleprimareale celordoudtransformatoare sd fie egale.

1.11. TRANSFORMATOARE SPECIALE

1.1I.1. AUTOTRANSFORMATORUL ELECTRIC

p Autotransformatorulelectric are miezul feromagnetic ca gi transformatorul

dejoasr tensiuneesteo partea infbgurdriide inaltd tensiune.cele
:lectric,iar infbgurarea
p ,doudp[rfi diferind doar prin secfiuneaconductoarelor,partea comunl avdnd
E conductor
maisublire.
in energeticdautotransformatorulse utilizeazi acolo unde se cere modificarea
tensiunii in limite restrdnse,de pdnd la 50 Yo,cdnd este preferat transfonnatorului.ca
urmarea randamentuluisuperiorgi a greutafii sale mai mici. Autotransformatoarelede
mareputereservescla interconectarea refelelorelectricede tensiuniapropiate.in re{elele
D' trifazate,autotransformatoarele se realizeazdcu grupa de conexiuni yoyo - 0 gi se pievdd
in mod uzualcu inftgurareterfiard,conectatdin triunghi.
in Fig. 1.25, se prezintdschifa unui autotransformator cobordtorde tensiune,
schemaelectricdgi modulde conectare ale celordoudinfigurdri ale sale.
n Si notdmcu k = U1lU2: wt/w2,raportulde transformare al autotransformatorului.
in Putereaelectricdse transferdprin autotransformator spre circuitul de sarcind(conectatla
le bomelea gi x), pe doul cii: pe calegalvanicd(direct prin conductoare),corespunzdtoare
bomelora gi x gi pe cale electromagneticdcarecorespundeporfiunii A - a de infd$urare.
.{utotransformatorulsedimensioneazd la putereade calcul .S.,carese afl6 cu relafia:
S,=(Jtrot1
=(tru2)It =Ur#y =U{ft+)= sr(l-;)=s,tr-})<,s, (1.34)
in care: 51 este putereaaparentdprimartr absorbitdde autotransformatorde la refea,
aproximativegal6cu puterealui nominald.Seconstatdcd putereade calculestemai micd
decdtputereanominaltr,Sn,
cu atdtmai micd cu cdt raportul/c,estemai apropiatde unitate.

JI
 Ru]'4u R"
,z
Lu
a

U^
-z
lu)

v
,,6'
X

Fig. 1.25.Autotransformatorulelectric:a-schilaconstructivi;b-schemaelectrice;c-schemade conexiuni.

Dacd se neglijeazdcurentulde mers in gol, cu sensurilecurentiloraleseca in

Fig. 1.25.a,seaplicdlegeacircuituluimagneticpe curbaf, rezultdnd:

( w r- w )!r+ w z Ltz
0,=s auI+l =+=w t- w2 = I n = I t & - l) (1.35)
l l r I It w2
din carese deducecd valoareacurentuluiprin po(iuneacomuni cu u/2spireestecu atat
mai micd, cu cdt raportul de transformareeste mai
, I.>
-l-
apropiat de unitate. Schema echivalentd a
L
a autotransformatoruluieste prezentatdin Fig. 1.26.
^#
Parametrii elobali ai autotransformatoruluisunt:

L,r RM = Ro+ R2&-l)2=Ro+n 1!!--272 '

"Y2 w2

** = xoor Xoz(k-l)2 = X*+xoz(W)2

* w2
Fig.1.26.Schema a
echivalenta Greutatea miezului, a infbgurdrilor 9i
autotransformatorului.
pierderile Joule ale autotransformatoruluisunt mai
mici decdt ale transformatorului ile aceeagiputere.

r.rr.2.TRANSFORMATORUL
CUTREriNrAgUnAru
Pentruinterconectarea a trei releleelectrice,detensiunidiferite,sepot utilizadouA
transformatoarecu cdte doud inftgurdri fiecare, sau mai economic, un singur
transformator cu trei infEgurdri. Miezul feromagnetical transformatorului cu trei
inftgurdri nu difera de miezul transformatoruluicu doua infEgurdri.Fieclrei faze ii
corespundinsd cdtetrei inf[gurdri dintre careuna esteinftgurareprimardgi celelaltedoud
suntinft$urdrisecundare.
in staliile centralelorelectricese utilizeazdtransformatoare cu trei infdgurdricare
primescenergiade la generatoarele centralei(de exemplu,la tensiuneade 10,5kV) gi o
transmitin parte,pe parteade medietensiune(de exemplu,la tensiuneade 38,5kV), iar
diferenfape parteade inaltatensiune(de exemplu,la tensiuneade 231 kV). De aceea,
inftgurdriletransformatoarelor cu trei infbgurdrise dimensioneazi pentruputeridiferite:
in{hgurarea primarl se dimensioneazd pentruputereanominald,iar infEgurdrile secundare
se dimensioneazd pentruputerirnai mici (de exemplu,pentru0,67 din putereanominald),
saupentruputereanominald.

38

\.
 Grupelede conexiuniale transformatoarelorgu trei inftgurdri sunt, in mod uzual,
,'d YolDr2-l I si Yd Dl Dl l-r l.
. in Fig. 1.27, se prezintdschemaelectric6a unui transformatorcu trei infbgurdri,
undecu JT s-a notat inftgurareade joasd tensiune,cu MT infdgurareade medie tensiune
;i cu IT infdgurareade inaltil tensiune.

IT MT
(w,spirc) (v2spire
) ff (wl spire)

Fig. 1.27. Schemaelectricd a transformatorului cu trei infEgurdri.

Schemaechivalentda transformatoruluicu trei infEguriri seprezintI in Fig. L2g.

Ri jxo2 !2
oal
Rl iY'cl

''l Rb ixot

I
U:
-J
a2

oX
i ;ri l
electricd
Fig.1.28.Schema simplificatil
a transfonnatorului
cutreiinfrgurdri. i,. r:i

Relafiilede raportarea celor doudsecundarela primar sunt urmdtoarele:

Lr9!r;
wl-''
Ij=91-t;A)=\az;A-i=Lu
-J w l- J ' - ' w2- ' ' -" w3- -
t: n)=
- 1!L12
'w 2 ' nr;
''

tU )7 2 rWt2 tWt2 ,th

Rr=(l) R3;X22=(-) Xzz;Xn=(-r) XniXn =(r)Xu (1.36)
w3 w2 w3 wz
)
xi..=1\1xn;x)t =(L)xzz
w3 w2w3

I.12. PROBLEME CU TRANSFORMATOARE

PROBLEMA 1.1.
Un transformatormonofazat cu tensiunile nominale U6/Uv1 = l0l0,4 [kV]
elimenteaz6un receptor care absoarbecurentul 12 = 200 A (secundarul este joasa
tensiune).Sd se calculezecurentul din circuitul primar al transformatoruluigi raportul
nwnerelorde spireale infEgurfrrilorin ipotezaneglijdrii pierderilordin transformator.
 Solulie: PutereaaparentA din secundareste52 = Uznlz= 400.200: g0000 VA.
Dacd se neglijeazd,pierderile in transformator,se poatescrie cd 51 : ,S2= g0000 VA
9i,
cum s1 : uhh, rezultd11= s2/(/6: 8A. Raportulnumerelorde spiresepoatecalcula
cu
relafiaw1/w2: E1/E2=(J1/(J2=10000/400:25.

PROBLEMAI.2.
La incercareain scurtcircuit,la curenfinominali,a unui transformatormonofazat
avdndputereasn : 100 kvA gi tensiunilel{r1l(Jy11 : 10/0,4kV, s-au masuratputerea
activdP11 :2300 w gi tensiunea(Jy1: 16 v. Mdsurdtoriles-auefectuatpe parteade
joasd tensiune.sE se calculezeparametriide scurtcircuit(Rp,xu, Z*) gi
componentele
activa$i reactivduyuSi uy,aletensiuniinominalede scurtcircuit.
SoluSie:
a. Sedetermindcurenliinominaliai transformatorului:

,,,=j-=9*4 1r,=!o-=\!Jt =1s1

=250A;
Ur1 400 10.103Unr
incercareade scurtcircuitse face la curentulnominal primar, deci putem scrie:
1rr dn :250A. Parametriide scurtcircuitsecalculeazdastfel:
zk=+-= Rk=+=4+=o,o37ct;
" rv, ::;=o,o640; xk=,@-fi =o,os24o
250 " Ilo 250.
b. componenteleactivd9i reactivdale tensiuniide scurtcircuit(26 gi rzkr)sunt:
16
uoo=!L=-23\.=0,023;r*=lk,
J, 100'l0r u*=ffi=}'oa;up'--'luf,-'1o=0'0327
PROBLEMA 1.3.
Un transformatormonofazatcu parametriide scurtcircuitR1 gi Zop are infEgurarea
primard alimentatd la tensiunea u1()=(rJisin(at+y). 56 se determine valoarea
maximd posibil5 a curentului de scurtcircuit,considerdndci, in rnomentul anterior
scurtcircuitului,curentulprin transformator
eranul [i1p(0): 0], iar inductivitateaZo1este
constantd.
Solulie: Se integreazdecuafiade tensiuni a transformatoruluila scurtcircuit,
dedusddin schemaechivalentdsimplific,atd,
ecuafiecareareforma:
R1,i s + L 1,!*=U, Ji sin(att+ y) ( r .37)
"dt
Se determindsolufiaanaliticda ecuafieidiferenfialede ordinul intdi, din regimul
de scurtcircuit,printr-un procedeumatematiccunoscut,considerdndca solull se
compunedintr-o solulie de regimtranzitoriugi una de regim permanentAceastZsolutie
analiticdareformaurmAtoare:

\ t ( t )= itt( t ) + \ p( t ) = Ae't + I s Ji . sin(ot + y - tp1,1 ( r .38)

40
 Soluliade regim permanent4p(t)=IyrJi.sin(at+f -g*) s-a dedusfolosind
calcululin comptex,aplicatschemeiechivalentell scurtcircuitdin Fig. 1.12.Valoarea
efectiv6a curentuluide scurtcircuitde regimpermanent
11pgi defazajul91 au expresiile:

rft =+=]*. 16, =or"tgaL&

u1'1"/ol ek RP
^l*?+@tLo1)2
Solufiade regim tranzitoriuse determindprin rezolvareaecuafieiomogene(1.37),
oblinutaprin anulareatermenuluiliber. Ecuafiacaracteristicda ecuafieiomogeneeste:
rLop+Rp=O cu soluliar=-RklZo1 . Notdmconstanta de timp a transfonnatorului
la
scurtcircuitcu r=zotlRp. Pundndcondi{iainiliala itt(0) = 0, in solulia (1.3g),se
deduceexpresiaconstantei
A , astfelincdtformafinalda acesteisolufii devine
t
\r,(t)=ty,Jili4rt+y-g1, )-sin(y-qr).et r1
Situafiaceamai defavorabildare loc cdnd(7 - gk): -r/2 9i (ort* + y - 91): n/2,
careseproducedupd r': n/ar(o semiperioadd) de la apariliascurtcircuitului.
Curentulmaximposibilde scurtcircuit,obfinutin condifiilede mai sus,este:

( r) ( -Ys\
(illr )ma* =rrrJ7.[r*, ,x,
^ )=,,0t ['." )=\rJi.ki
in care,tlestefactorulde regimtranzitoriugi arevalori uzualein gama(1,2 ... 1,6).

PROBLEMA T.4.
Un transformator monofazatare datele:R1: lQ, R'2: 1C),X61: 2{1,X62: 2(1,
:
Xp 100 Q, R* : infinit5. $tiind ca tensiuneade alimentareeste U1 : 220 V gi cd
raportulnumerelorde spireestewl/wz: 15,81,sd se determine: a. tensiuneala bornele
secundarein gol gi in cazul cdnd la bomele secundarese afld rezisten(ade sarcind
R = 0,lO; b. putereaactivdtransmis6 sarcinii;c. putereaactivdabsorbitdgi randamentul.
Solulie:a. Considerimschemaechivalentlin T a transformatoruluidin Fig. 1.7.a,
R*, iar in secundarsepune rezisten[ade sarcindR'. in aces(
in carenu aparerezistenfa
caz,sepoatededucecurentulprimar/1 cu relafiacomplex5:
ul
I-l =
jX,,(Rz+R + jXo2)
R1+jXo1+#--
R2+R+ j(Xoz+X u)
de sarcindraportatdla primarR': R (w1/w2)2:25O. Efectudnd
in careR'esterezistenfa

calculele,se obfineexpresiacurentului!t=8,33e-i22'l'[A]. Deci, valoareaefectiv5a

curentuluiprirnareste1l:8,33 A gi acestaestedefazatin urma tensiunii(J1cu22,10.
Curentulsecundar sedetermind,folosindreguladivizoruluide curent,astfel:

4l
 jxp
I..=-Ir = - 7,9le-j7 ,r" l,,ql.
R2+R' + i(X'o2+X 1r)

Tensiuneasecundarf,raportatdin sarcin6,esteU2: R' Iz: 25' 7,91 : 197Y, iar

tensiuneanerapoftatAare valoarea:(J2= U2w2lw1 :12,51 V. La funclionarea in gol
co .Ii
( R'= ), expresiacurentului devine:
u1 =2,157.e-89'4"
Ito= ,[A]
\+ j(X o1+Xp)
Tensiuneasecundardraportatd,in gol, este:[./2s: XpllO: 215,7V, iar tensiunea
reald este Uzo-- Uzo w2lw1: 13,64V.
PutereaactivbtransmisdsarciniiesteP2 : R' (I)2 = 1564,2W' iar putereaactivd
absorbitdare valoarea:Pt: U111costpl = 220.8,33cos22,1" : 1698W. Randamentul
transformatoruluirezulti imediat:\: PzlPt: 1564'211698: 0,921'

PROBLEMA 1.5.
Un transfonnatormonofazatareo variafierelativda tensiuniisecundarede 3% de
o/ode la gol la sarcindnominalf,cu
la gol Ia sarcind nominalSpur ohmicd gi de 4,9
defazajul gz : 45" inductiv. SI se determinetensiunearelativd de scurtcircuita
transformatoruluigi de cdte ori este mai mare curentul de scurtcircuit(in regim
permanent)subtensiunenominali decdtcurentulnominal.
=
Solulie: Aplicdm relalia(1.25)pentruregimulnominal(B l) in cele doudcazuri
date(<p:0o,respectiv,q : 45oind') 9i avem:
0,03= l'(upocosT'+ukrsino');
0,049=l'(upocos45"+u1rrsin45"
)
din carerezultdvalorile uyu: 0,03 $i zt r = 0,049i decisededucecd trp'=0,05.Raportulk;
dintrecurentulde scurtcircuitsubtensiunenominaltr9i curentulnominaleste:

p.=Iln = loo =loo=20

' 1,, utl%l 5

PROBLEMA 1.6.
Pe pldcula indicatoarea unui transformatortrifazatsunttrecuteurmdtoareledate:
putereanominaldSn : 630 kVA, tensiunilenorninale U11lUv1: 610,4[kV/kV], pierderile
nominaleinmiezPpg:l,2kW,pierderileJoulenominaleininfrgurariPln=l0kW,
tensiuneanominaldde scurtcircuitu,*:6o/o, grupade conexiuniDy - 11. Ce altedate
importante se mai pot detennina cu ajutorul datelor nominale inscrise pe pldcufa
?
indicatoare
Solulie: a. Curenpiide linie (notali cu indicelet) qi defazd (notaficu indicele/) ai
transformatoruluise calculeazd cu rela{iile:

42
 ,u= lry=Ivt;
= 6o,62Ai = 60,62= 5 )A
ifr,= #* rfJ J,
!30'toi
tar I"t = I.t, =:Jr- = - = 909,3A
'r 4 3 'u zn Jl '0 ,+'to'
iol
b. Tensiuniledefazd se calculeazdastfel: '

UV (Jy= (Jh=6kV;(hf =? =# = 23rv

c. Parametrii de scurtcircuil R1 gi XoLai transformatoruluise deducastfel:

ea
6o'oq
= 10,28
o;
vd Itft 3 .3 5 " tt_f r)
rl
=fWiE
xok=xoy+xo2=F'u^1 =e,e
e
I d. Componentele activd gi reactivd ale tensiunii nominale de scurtcircuit up^ gi ut^,
au expresiile:
le ' X o rlt f g , g ' j. = o i, * s lls
)u ,,. =-ii
uto -Riltf =0,015 8 6 ; =
-2,72'35 =
a 6000 ',, Un OOOO
m la mersulin sarcindnominaldla un defazajinductivegal
secundard
e. Tensiunea
cdderiirelativedetensiune
porninddela expresia
cu45osedetermin6 de la gol la sarcind
ri nominal5:

!!, = F !2- = F( uro cos<p sin9 2) = 0,707( ura+uu ) = 0,052

2+u1r,,
uzo uzo
Uz=(lzo0-*l= = 37g,2Y
400.(l-0,052)=4gg'0,948
- uz o'
f. Randamentulnominal al transformatoruluila un factor de putere inductiv egal
cu relaliacunoscutd:
cu0,707sedetermind

n,=*fffi* ry=a#ffim*,,
54
g. Randamentulmaxim al transformatoruluise determinl dupd ce se deduce
factorulde incircareoPtim Pepl:
fp* E Popt'Sncosq2
a -i'ren =.,i*=0,3.163 \nnt=T
"'Jr popt.sn
'or'-rl ,r, ll l0 cos<l2tpp"n*gZpr.pt,

='**=ffi+'9847
I
l' II
Se constatdcd diferen{adintre randamentulmaxim gi cel nominal este sub un
procent,deci nu estepotrivit ca transformatorulsd funcfionezela randamentmaxim (cdnd
numai0,346din sarcinanominal6),ci la randament nominal.
I debiteazd

t+5

I
 h. Curentulpermanentde scurtcircwT,la tensiunenominald,secalculeazlastfel:
l o o = 60.62'
loo=lolo,l
Ilh,=It, "",-- ,- ^-..
;olr/"1 6
PROBLEMAI.T.
Sd se determinegrupade conexiunia transformatorului a cdrei schemdelectricd
estedesenatdin Fig. 1.29.a.
Solufie:Se aplici teoremaa doua a
lui Kirchhoff pe curbelef 1 9i f2. rezultdnd
urmdtoarelerelafii: U 4g=yp respectiv
U ob=Y4 - v2- Din diagrama de fazori,
prezentatdin Fig. 1.29.b, se deduce cE
., unghiul dintre tensiunile de linie
r3 omoloage, rndsuratin sensul acelor de
Y r: Uaa
ceasomic,estee :150o, prin urmare,grupa
de conexiuneeste 5. Transformatorulare
schemagi grupaQ,j.
PROBLEMA T.8.
Un transformator trifazat are
schemaDzo Si raportul de transformare
kr: 15.Secereraportulde transformarela
schimbarea conexiunii secundare din
zig - zagin stea,respectivin triunghi.
SoluSie:Schimbarea conexiuniizig -
zag in stease face astfel:se desfaclegiturile zig - zagulul se conecteazd adilionalcele
doudjumdtdli de inftgurare de pe fiecare coloanl gi se fac leglturile pentru realizarea
stelei infEgurdrii.Fie U1 Si U22,tensiunilede linie ale transformatoruluicu grupa de
conexiuniDzo'.rezultdkz: IJrlUzz: 15.AvernUz.= JiUzrr: J: lf,i,tu = 3L!, undeUg
estetensiuneacorespunzdtoare uneibobineazig- zaguluL
Tensiuneade fazd, in cazul realizdrii conexiunii steasau triunghi prin conectarea
aditionalaa celor doudbobine,esteU21= 2U6Tensiuneade linie, in cazulconexiunii
stea,esteUzy: Ji Uzr: 2Ji Ua,iar raportulde transfonnare areexpresia:
u-\.=+.
t, =!)-=^ +={. o,=:!1.
Uzy2J3Ub23U62'2
15=12pe
Tensiuneade linie, in cazulconexiuniitriunghi,esteU26: Uzt= 2U6, iar raportul
detransformare
areexpresia:
ut -_ ut - 3 . u, =1.p_ = l.ts =
k^ = 22.5
" U2o 2Ut 23Ub 2 2

PROBLEMA 1.9.
notatecu cr, p, y au puterilenominaleSna: 1000 kVA,
Trei transformatoare
firp : 1200 kVA, Sny: 1600 kVA gi tensiunilenominalede scurtcircuitaLo : 5,6 oA,
: :
uyg 6%o.rip, 6,3 %. Sa se determine:a. putereamaximdadmisibildpe care o pot

44
 ,iebitacele trei transformatoare funcliondndin paralel;b. cum se vor incdrca cele trei
iransformatoare, dac6trebuiesi debitezein re{eaputereatotald,S: 3000kVA.
Soluyie:a. Relafiaputerilorgi tensiunilorde scurtcircuitsepoategeneralizaastfel:
so =sB =sY = So+^SB+S,
-k
Sro Sr0 ^SnY 516,,srB,suy
cA uka ukg uky uka uk7 uky
a La func{ionarea in paralel,se incarcdprirnul la putereanominald,transfonnatorul
rd ;rerearetensiuneade scurtcircuitcearnai micd.Deci,vom avea Scr: Sna: 1000kVA gi
iv crnrela{iade mai susrezultdk : uko: 5,6 Yo.Prin urmare,puterilecu carese vor incdrca
ri, p gi y sunturmdtoarele:
:r-ansformatoarele SB: k.Snp1 u1.1:5,6.1200/ 6: ll20 kVA,
:d :
=spectiv Sy k.Sny, ukf 5,6.1600/ 6: 1422 kVA. Transformatoarele pot debita
ie putereatotald5621: Sno* ^SB + Sy: 3542kVA, mai micd in raport cu puterea
-.irnultan
le disponibildde 3800kVA.
,a
fe sumaS6s+ SB+ Sy9i din rela{iaputerilordeducempe Sc, Sg,,Sy:
b. Cunoagtem

So= (So+,SB+S.i/
-W'-t- = 3ooo. 1000/ 5,6 = 847 kVA
1 0 0 01 2 0 01 6 0 0
LS,,il"ri _+_+'-
re j = a ,F ,y 5,6 6 6,3
3 : 949 kVA 9i St: 1204kVA.
Analog,sededucputerile^SB
ta
n PROBLEMA 1.I0.
au rapoartede transformare
Doui transformatoare egale(U2o=UZB=U'), tensiuni
egale(uka=uky-uk=5%o) 9i grupelede conexiunidiferd cu o unitate
de scurtcircuit
le
a tQr5 gi Yy6; Dyll SiDzl2 etc).Sd se determinevaloarearaportatdla curentulnominala
le curentuluide circulafie,in cazul in care cele doud transformatoarefunc{ioneazdin
paralel.
L
Solufie:in acestcaz, tensiunilesecundareale celor doud transformatoaresunt
cu unghiulde 30o.Prin umare, curentulde circulalieeste:
egalein modul,dar defazate

E,l_lar,-arpl
_2U sin15" stnl5o 0,2588. 100
-'-'-
- J,L tV

r2, zlzol.rr, 2Ur up[%oJ/100 5

Curentul de circulafie depdgegtede peste 5 ori curentul nominal al

transformatorului.Prin ufinare, nu este posibild funclionarea in paralel a unor
:ransformatoarecare aparlinla grupe de conexiunidiferite, chiar daci acesteadiferd cu
numaio unitate.
PROBLEMA 1.1I.
Un transfonnator trifazat are urmitoarele date de catalog: puterea nominalS
: 630 kVA; raportul de transformareU6/U2" : 15/0,525kV; conexiunea.Qr-5;
-q"
de mersin gol P9: l,25kW;pierderile
pierderile in scurtcircuit
Pk: 8,2 kW; tensiunea
nominal5de scurtcircuitu1r=6 o/o;curentulde mersin gol in procentei6:2,4 %. Sd se

45
calculeze:a. Componentele tensiuniide scurtcircuit;b. Variafiade tensiunede la gol la
sarcindgi randamentulpentrugradulde incdrcare0 = 0,9 9i cosg2: 0,8; c. Factorul de
puterela mersulin gol gi in scurtcircuitprecumgi componentele curentuluide mers in
gol; d. Parametriischemeiechivalentein ipotezaRr : R'z li X"r : Xoi e. Valoarea
instantanee maximi posibilSa curentuluide scurtcircuittrifazat, in ipotezaneglijdrii
saturafieimiezuluimagnetical transformatorului.
(valori de linie) sunt:
Sol4ie: a. Curenfiinominaliai transformatorului

' ,s.-
It, s,,
, =ffi=ffit =24,25At
630.103 _1^. =ffi=692,8A
12,,
tensiuniide scurtcircuitsedetermindcu relafiile:
Componentele

uo"=*=#* = o , o t3u;kr = = 0,0586

"?-"?"
b. Varia{iarelativdde tensiunede la gol la sarcindsecalculeazlastfel:
Lut[%J = 1009( ura cosq2+ukrsin q 2 ) = 90(0,0I 3' 0,8+0,0586' 0'6) = 4,104
: 21,5V.
varialieesteAU2 [Y]: Lu2l%|Uznll00: 4,1'5251100
in vol1i,aceastA
Randamentul cu relafiacunoscutd:
la sarcinaB secalculeazd
S,,costp2 0,9.630.0,8
=0,982
B' 4r+
BSrcosg2+ Pg 0,9.
630.0,8+0,9-'8,2+1,25
c. Curentulde mersin gol de linie gi factoruldeputeresededuccu relafiile:

1ro= ir0 . Itu= 0,024.24,25 =

= 0,582A ; cos<p,6 = 0,083
d^= f#;*J,
activSgi reactivi ale curentuluide mersin gol (de linie) sunt:
componentele,
= 0,582J$$Z
; I pl = I rcsir<p1s
I rrt = I tocosrp1s= 0,582.0,083= 0,048A = 0,58A

d. RezistenlaRyygi reactan{a a schemeiechivalente

Xp din laturade magnetizare
sedeterminidupdcalculul valorilorde fazdale componentelor de mersin gol:
curentului

=-h-=54'rc4
R,,,
tu,=\: ,u=4 i '--w c>;xtt=+=+=44800o
P Ip
{J 3l?, Ip
"[z
Pararnetriielobali (de scurtcircuit)secaIculeazd astfel:

,-#=T#= .10
0.06.ls
25.251
t;
{J
;Rk =:l=tt,On
=64,3e ;X ok= z1-n?=62,e{2

Rr=R'z= RUlZ:6,7{l; Xot : Xcz: X"ul2: 31,45Q

schemeiechivalente:
Parametrii

maximi posibild,a curentuluide scurtcircuiteste:

e. Valoareainstantanee,

46
lla
de
in
r,k^=ri rr,ffi!,-"*)=" zi,zs
ff[,-" *#]=,n,,0,
:ea
irii Acestcurentestede aproximativ37 de ori mai maredecdtcurentulnominal.

PROBLEMAI.I2.
Un autotrajnsformator monofazat avdnd puterea nominald Sn : l,l kVA, are
r+ortul de transformare k:1,73 gi tensiuneanominall primari U6=220 V.
$tiind
ci inftgurareaare wl = 150 spire,neglijdndcurentulde mers in gol, sd se determine:
e- Tensiuneasecundarl U2n,numArulde spire secundarur2,curentii nominali primar gi
secundargi curentul in partea comu$ a infbgurdrii; b. Puterear4parentdtransmisa
/ /
secundarului pe caleelectromagnetic4&)resnectivpecale gatvanic(pJ._ o/
7 /Ck f
Solu{ie: a. Tensiuneasecunddffia autotransformatoruluig}-numanil de spire '
secundar,sedetermintr cu relafiile:
Ut, 220 w1 150
U ,n =T = .r=- k =
*' r 6=d/sPr r e
Curentul nominal primar ,I1n,curentul nominal secundar12ngi curentul in partea
comund,Il2
secalculeazfi
astfel:
_______-_)
S, t^ !
A;rt,=T=ffi=tni2 -,4!_ll=3,65
rrn=fr=fr=8,65
, 100',
A. 8 , 6 5 -. 1 -
I
b. Putereaaparentd(de calcul) transmisdsecundaruluipe iale electromagneiicl
are valoarea:

,S,= Sr(l-l/
"
= I 100'O-*l = 465VA
- k' 1,73'
Puterea
transmisipe calegalvanicd
seobfineprin diferenfadintre.gngi S.:
Ss=Sn-Se= I 100- 465= 635VA

47
.-{ -

CAPITOLUL 2

MA$INA ASINCRONA

2.1.GENERALITATI PRIVIND MA$INILE ELECTRICE DE C. A.

Maginile electricerotative de curent altemativse impart, din punct de vedere
funclional. in doud tipuri: magini asincronesau de inducfiegi maginisincrone.Teoria
general5a acestorrnagini prezintdanumite elementecomunecum ar fi: constructia,
infdgurdrile. producerea cdmpului magnetic, producereacuplului electromagnetic,
inducerea tensiunilor electromotoare.Maginile electrice rotative au doud pdrfi
constructivede bazd,;statorul Si rotorul, denumitegi annaturi. In general.ambele
armdturiposeddinfbgurdridin material conductor(cuprusau aluminiu).Spaliul de aer
dintrecele doudann5turisenumegteintrefier.
infisurdrite rnaginilor de c.a., parcursede curenli altematir.i creeazAcdmpul
magneticdin rnagind.Cel mai adesea,infEgurdrilemaginilorelectricepot fi monofazate
sau trifazate (formate din trei infbgurdrimonofazateidentice,decalatespatialla 120"
electrice).Inftgurdrile rnaginilorelectricese pot executaintr-wt strat (in crestAturd
se
gdseqte o singurdlaturdde bobind)sauin doud straturi(in crestdturd se_sesesc doudlaturi
de bobina).
in Fig. 2.1. se prezintdschemaunei infbgurdritrifazate intr-un strat.fiind desenatd
numai prima fazd,Ur - Uz gi inceputurilecelorlaltedoud faze, iar in Fig. 1.2. aceeagi
inldgurarerealizatl in doud straturi, cu pas diarnetral.Cu p s-a notat numarulde perechi
de poli ai infEgurdrii,cu m numdruld,efaze gi cu 4 numdrulde crestdruri pe pol ;i fazd.

'l'l'l'l ]l'i'1'
zl z=lzj
ti l
ttl
tli

| ]t

ul Vr wr u)
Fig. 2.1. SchemadesfEguratd a uneiinfdgurdriintr-unstrat(fazaUt - UZ).caracterizatd
de
nt : 3,p:2, q = 2 9i a inceputurilor doulfazeV1 giW1.
celorlalte

infhgurdrile fazelor V gi W sunt identice cu infhgurarea fazei U, insd sunt decalate

spalial cu l20o electrice unele fala de altele. Din aceastd cauzd. pentru claritatea

48
desenelorinfdgurdrilor,in figurile 2.1 si 2.2 nu s-aumai desenatfazeleY gi w, ci numai
inceputurileVt li Wt ale acestora. '

ul v, wt u2

Fig.2.2.Schemadesftguratiaunei
inlEguririindou6straturi,cupasdiametral(fazaUt
-UZ),
caracterizati de m = 3, p : 2.

2.2. PRODUCEREA CAMPULUI MAGNETIC PULSATORIU

intr-o magindelectricd, cdmpul magneticpulsatoriu este produs de o infbqurare
monofazatdparcursd de c.a. Se va consideracea mai simpld inftgurare monofazat[
formatddintr-osingurdbobini (magindbipolardcu m: l, p: l, g :l li pasdiametral)9i
se va calcula cdmpul magaeticprodus de aceastdinftgurare. Numdrul Z de crestdturial
armdturiiin careesteplasatdinftgurareaarevaloareaZ : 2mpq: 2.l.l.l = 2 crestdturi.O
secliunetransversaldprin maginaconsideratiesteprezentatdin Fig. 2.3.

a. b.
Fig. 2.3. CAmpulmagnetical celei mai simpleinlEgurdrimonofazate:a - secliuneprin ma$na reald;
b - sec(iuneprin maginadesfrguratdin plan.

inftgurarea este parcursd de curentul alternativ i(t1 = |Ji"os<ol. Observand

spectrulcdmpuluimagneticdin Fig. 2.3, se constatdcd pe jumdtatedin circumferin{a
maginii, cdmpulare un sens(dinsprestatorsprerotor formdndpolul nord), iar pe cealaltd
jumdtateare sensinvers(formdndpolul sud).
Se consideri cd intrefierul maSiniiestZconstanl.in ipotezaFFe: co+ Flps= 0.
aplicdmlegeacircuituluimagneticpe curbainchisdf 1 din Fig. 2.3.b9i gdsim:

49
 = =const.
f r . ar=e a r=O =H l .6 e -H n.6a=0 + HA=H B H
11
in care: l/a gi /Is reprezintdcdmpurilemagneticedin intrefierin puncteleA gi B. Se
constaEc5, pe o jumltate de circumferinli (intre doud crestdturiconsecutive).
cdmpul
magnetic din intrefierul maginii este constant.Determinareavalorii constanteH a
cdmpuluirnagneticse faceaplicdndlegeacircuituluimagneticpe curbaf: din Fig. 2.3.b,
careinconjoarAcrestAtura :
wlJicosat
p .a , =ri = H 6 +H 6 =wi =, = #=
26
f2
Repartilia spa{ialda cdmpuluimagneticesteo undl dreptunghiulard (Fig. 2.4).
Aceastdundd se descomoune in serieFourier9i se alegenumai fundamentala careare
expresia:

ot = r/3

Fig.2.4. Forma cdmpului magneticdin irrtrefiergi explicareacaracteruluipulsatoriuaI acestuia.

) =1tolt(a,t) =tr".+.cosd.= u"4flfgcosa=

b( ct-,r cosa (2.1)
Bmtcos.llt
in mai multe crestdturi.againc6t
infdgurdrilernaginilorelectricese repartizeazii
I inducfia rnagneticddin intrefier nu va mai fi dreptunghiularici se va apropiade o
sinusoidd.Inducliamagneticdb(a,t) datdde relafia(2.1)estepulsatorie, fixa in spaliu,
deoarecein anumitepunctela periferiarotoruluivariazd, sinusoidalin tirnp,cum se vede
parcursdde c.a. creeazdin intrefer un
gi din Fi-e.2.4. Deci, o infisurare ntonofazatd
cdntpmagneticpttlsatoriuavdndexpresia(2.l).
Unghi electric
Dacd maqinanu are 2 poli (p : l) ci are 4 poli (p : 2), ca in Fig. 2.5. atunci
infbgurareaacesteiaestefonnatf,din doul bobine,egaldistanlatela periferiastatorului,
parcursede curentcum se aratdin Fig. 2.5. Din spectrulliniilor de cdrnpse deduceci in
intrefier. cAmpulmagneticigi schimbasernnulde patru ori. in funclie de coordonata
spa{ialdc. in Fig. 2.6 se prezintdvariafiaspafialda intensit5tiicdmpuluimagxetic,(ct,/)
It produsdde inftpurarea din Fig.2.5.

II Din Fig. 2.6 se vede cd la o perioaddde rotafie,corespunzatoare unui unghi

p : 2 perioadeale cAmpuluimagnetic,respectivunghiul
geontelriccr : ?;r, corespund
0 : 2np: pcr.Definin'tunghiulelectrical Inaginiimdrimea0, datl de relafia:
0=pa (2.2)

50
 in carep numdrulde perechide poli ai
^reprezinttr
nnaginii.in- teoria maginilorelectrice,dehnirea '
valorilor instantaneeale cdmpurilormagnetice,
ale fluxurilor magnetice,ale tensiunilorelectrice,
ale curenfilor electrici etc., se face folosind
unghiul electric. In schimb, viteza unghiulard,
rura{iagi celelaltemdrimimecaniceseexprimdin
ralori instantanee, utilizdnd unghiul geometric.
Repetdnd rafionamentul demonstrafiei fbcutd
pentrup: I, se gdsegte, prin analogie,expresia
fundamentalei inducfieimagneticedin intrefierul Fig. 2.5. Seclirlneprintr-omaginl tetrapolard.
maginii, deducdndu-seinclusiv amplitudinea
acesteia:
.t^t2.wlpo
b(a,t)=Bmlcosatcospa , in care n,nt = (2.3)
T

Fig. 2.6 Repartiliaspaliali a cdmpuluimagneticdin intrefier produsde infEgurareadin Fig. 2.5.

2.3. PRODUCEREA CAMPULUI MAGNETIC INVARTITOR

Cimpul magnetic invdrtitor poate fi produs pe cale electricf, de o infhgurare
polifazatdsimetricd(trifazatdsau bifazatd,in cele mai multe cazuri), fixd in spaliu gi
parcursdde un sistempolifazatsimetricde curenfielectrici alternativi.Cdmpul magnetic
invdrtitor se poateproduceqi pe cale mecanicd,prin invdrtirea unei armdturi multipolare
care creeazdun cdmp magneticfix fafd de armdturapolard, dar invdrtitor impreunl cu
armdturapolardrotitoare.
a. CAmpulmagneticinvArtitor produs de o infiigurare trifazatd simetrici
Fie o inf6gurarctrifazatdformatddin trei infEgurdrimonofazateidentice U, V, W,
decalatespafialcu unghiul electric2nl3 radiani.Presupunemcd infigurareatrifazatd,este
alimentatdde un sistemsimetricde tensiuni,fiind parcursi de un sistem trifazat simetric
de curenfi,dafi de relafiile:
iy =1J-2 (aF+ ), iw=I Ji cos
it =I JTcosat, ( rD
t -+ )
"os
Cele trei infdgurlrimonofazateparcursede curenlii sinusoidaliil), iv, iw produc
in intrefiertrei cdmpurimagnetice pulsatorii
(armonicifundamentald) de inducfii bu, by,
D1ycaresesuprapun gi dauun cdrnpmagneticrezultantde inducfie:

5l

I
 -

b(a,t ) = bu ( a,t ) + by ( u1 ) + by ( a,t ) =

t 2n\^_,__.2n,
- pa + cost. rot-7ll
= .8,,,1cosrot cos , 4n, 4n.]
)cos(pu-7-! ) + cos( rot_i!! I corf na_! )
f l
se transfonndproduselede cosinusuriin sume qi se
fine seamade relafia
trigononretricd
evidentd:cos(.'t+pu)+cos(."t+pa-4n/3)+cos(,'i+pa-gn/3)=0.Dupa
cdtevacalcule,se obfineexpresiafundamentalei
induc{ieimagneticerezultante:
1
b(a,t )=:-9,,1 cos(at - pa) (2.4)
2""
Expresia(2.4) reprezintdun cdmp magneticinvdrtitor direct care se rotegte
in
sensulcregteriiunghiuluispafiala. intr-adevdr,considerdndconstantargumentulfuncfiei
(2'4).cor- ps: const.,prin diferenJiere
seobJine:iodt= pda, caresemai poatescrie:

f)=9=d0 (2.s)
pdt
Q fiind viteza unghiulardcu care se rote$tecdmpulmagneticinvdrtitor fatd
de stator.
Din relalia(2.5) se deducecd,vitezaunghiularaa ceurpuluirnagneticinvartitor
estedirect
proporfionaldcu pulsatiasistemuluide curenti cure-fcrreatali inversproporfionald
cu
nurndrulde perechide poli ai infigurdriiprin carecirculdcurentii.
Turatia cdlnpului magneticinvArtitoril (nurnitdadeseaturalie de sincronisnt),
.
exprirnatdin rotafiipe secundd,sededucedin relafia(2.5):
)rf {
2nn = 2, 1 4 =! - (2.6)
pp
In cazul in care turatia iz se exprirnd in rotafii pe secundd,iar frecventa
curenfilor
este 50H2, se deduce cd.n : 3000/p
[rot/min]. Agadar, pentru frecventa de 50 Hz, girul
turafiilor de sincronisrnesteurmdtorul:3000, 1500, 1000, l.50,600,500,
... [rovmin]. Cu
ajutorul rnotoarelor electrice de c.a. cu cdmp magnetic invdrtitor
nu se pot obline turalii
ruraiurari de 3000 rotlmin, daci sunt alimentatela re{eauade 50 Hz.
Sensul de rotalie al cdrnpului magnetic invdrtitor, care este gi sensul
de cregtereal
un-ehiuluiq.. se inverseazd dacdse schimba intre ele oricare doul faze
ale retelei.
b. CAmpul magnetic invArtitor produs de o infigur are bifazatd simetricl
O infEgurare bifazaLit simetricd este fonrratd din doud inldgurdri
monofazate
identice A gi B, decalate spafial la 90o electrice.Presupunemcd infagurarea
bifazatd este
alirnentatd de un sistetn bifazat de tensiuni, fonnat din doud tensiuni
alternative de
aceeagivaloare efectivd gi defazate in timp la 90o electrice. Fie
rA $i /B curen{ii care
parcurg inldgurarea bifazatd, curenfi care fonneaz6,, de aselnenea,
un sistern bifazat
sinretric.avdndexpresille: i,a=I Jicos at, i =I Jicos(r:,t-n/ 2)
n .
Cele doud infEgurdri monofazate vor produce fiecare c6te un
cdmp magnetic
pulsatoriu. Fundamentalelecelor doud cdmpuri pulsatorii
se suprapun gi dau, in
intrefierul Ina;inii. un cdurp magnetic rezultant de ind-uc1ie
magneticab, aataderelatia:

52
 Yr$

b(a,t ) =b{ a,t ) + bg(a,t ) = B nttcosat co.spct + 4n1cos(oltJ 1 cos(pa} ) =

+'
' lcos( at + pa ) + cos(
at - pa ) + cos( at - pa ) + at
cos( - pc'-n 11= .lltl
B,,,1Jor( po )

Seconstataci expresiade mai susesteun c6mprnagneticinvdrtitor.

c. CAmpulmagneticinvfirtitor produsde o armdturi rotitoare

Se considerdo rnagindelectricdrotativdavdndpe rotor patrupoli aparenfipe care
se afl6 patru bobinealimentatein c.c. gi care creeazdfiecarecdte un cdrnp magnetic
constantin timp gi fix fafdde armdturarotitoare'
Fie Bo cdrnpulmagneticin axapolului rotoric (Fig. 2.7). Se noteazdcu FS o axd
de referinl6solidardcu statorul9i cu FR o altd axd de referin[dsolidaracu rotorul, axd
carecoincidecu axapolului rotoric'
Fie acumo axf,curentaF, pozilionatl de
unghiul a5 in sistemulFS gi de unghiul cr1in
sistemulFR. Rotorulmaginiise rote$tecu viteza
unghiulardconstantiC),astfelincdt axa FR este
pozifionatdfafd de^axaFS de unghiul uniform
crescf,tora = Ql. In sistemulde referinld FR,
cdmpul magneticare amplitudinea,Bo in axa
polului gi este nul in axa interpolard,incdt
putempresupune cd variazdcosinusoidalcu ct1.
Deci, in sistemulde referinld FR avem
br(ar) - Bocospa, care este un cdmp
magneticfix. Considerdnd notaliiledin Fig. 2.7,
putem scrie relafia: c{.s=c[r+ct=c[r+O/, din
carerezultddr=ds-Qt. in sistemulFS, fix fal6
Fig.2.1. Asupraoblineriicdmpului de stator,induc{iamagneticdse poate scrie sub
invdrtitorde naturdmecanicd. urmdtoarea formd:

b, (a r)=Bocosp(a, -c)t;=3o cos(p a, -ott) (2.7)

Acestaesteun cdmpmagneticinvdrtitordirect,in sistemulde referinfdFS, carese

rote$tecu vitezaunghiulardC),fafdde statorulfix. Aqadar,anndturarotitoaredin Fig. 2.7
produceun cdmpmagneticinvdrtitor de naturdmecanicd'

2.4. ELEMENTE CONSTRUCTM ALE MA$INII ASINCRONE

Magina asincrondeste alcdtuitddin doud p[r!i: statorul qi rotorul separatede
intrefier.itatorul, avdndgi rolul de inductor,esteparteafixi carecuprinde,in principal,
carcasa,miezul feromagneticstatoric,infEgurarea statoricd9i scuturilelaterale.Rotorul
sau indusul,este parteamobild compusddin miezul magneticrotoric cu inftgurarea
rotoricd(bobinatdsau in colivie), u*ul gi lagdrele.in continuare,se vor face cdteva
precizdriinlegdtur5cu pd(ile constructiveamintite mai sus'

Carcasamaginiise executdprin turnaresauprin sudaregi esteconfeclionatddin

alurniniu,fontl sau din tabld ondulatddin o[el. Carcasaeste prevdzutdcu nervuri

53

v
 longitudinale de rdcire, tdlpi de fixare, inel de ridicare, scuturi laterale. cutie de borne,
pldcufd indicatoare etc. Carcasa susline miezul statoric impreund'cu inft;urarea statoricd
9i dd posibilitatea de centrare a rotorului fafi de stator,asigurandun intrel'ier uniform.
Miezul ntagnetic statoric este realizat din tole de oiel elecuotehnic. laminate la
cald sau la rece, izolate gi crestate spre intrefier. InJdsurareatrifa:atd statoricd- dispusi
in crestlturile statorice, este formati din trei infEgurari monofazate identice. decalate
spafialla 120" electrice.
in/dsurarea rotoricd poate fi trifazatd (la motoarele cu rotorul bobinat) sau in
colivie (la rnotoarele cu rotorul in scurtcircuit). Dacd rotorul este bobinat (sau cu inele
colectoare),infEgurarearotoricd este trifazatd, conectatAin stea.Pe inele freac6 un sistem
fonnat din trei perii (contacte alunecdtoare)prin care se conecteazd-in circuitul rotoric-
un reostat de pornire Rp, reglabil continuu (folosind de exemplu, un contactor static) sau
reglabil in trepte (folosind contactoarede scurtcircuitare).
in cazul motorului asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit, infE5urarearotoricd
este o colivie. fonnatd din bare a$ezatein crestdturi gi scurtcircuitatela capete de doud
inele rnetalicefrontale (Fig. 2.8). Denumirea de "colivie" provine de la faptul ca aceastd
infEguraresearndndcu o colivie de veverild, dacd ar fi detagat[de armdturarLrtorice.
Colivia rotoricdindeplinegteintotdeaunarolul unei inlEgurariinduse.iar numdrul
de poli al acesteiaeste impus automat de numdrul de
poli al infrgurdrii inductoare.Colivia rotoricd poate fi
colivie simpld (barele coliviei au, de cele mai multe
ori, secfiunea rotundd), colivie cu bare inalre (barele
coliviei au secfiuneadreptunghiulard cu indltimeamult
mai mare decdt l[firnea) Si dubld colf ie (intr-o
crestdturd sunt doud bare: una rotundd. siruata spre
IT
bara longitudinala
intrefier, numitd colivie de pomire ;i alta
i n e l frontal
dreptunghiulari, situatd la baza crestaturii. numitd
colivie de lucru). Majoritatea coliviilor rotorice se f-ac
Fig. 2.8. Infdgurare
in colivie. din aliaje de aluminiu gi se executdprin turnare.
in Fie. 2.9. se arata unele dintre
dimensiunile standardizate ale maginii
asincrone (cotele A, B, H) pentru a se
asigura interschirnbabilitatea acestora
I atunci c6nd sunt fabricate de diferite
t firme. Cota H, exprimatd in mm. indicd
gabaritul maginii. De exemplu. dacl
valoareacotei H este 132 rnln, se spune
Fig. 2.9. Dimensiunide gabarit.
cd maginaaregabaritul132.

2.5. DOMENII DE UTTLIZARE, DATE NOMINALE, SIMBOLIZARE

2.5.1.DOMENII DE UTILIZARE
Maginile asincronese utilizeazA,in majoritateacazurilor,in regirn de rnotor gi
formeazdcea mai mare categoriede consumatoride energieelectricddin sistemul
energetic.Ele sunt utilizatein diversedomeniide activitate(maginiunelte,pompe.
compresoare.rnacarale podurirulante,tracfiune
electrice, electricd
de c.a.etc.).
 ''r
Se definegtealunecareas a motorului,vitezarelativl a rotorului raportati laviteza
conformrelafiei: '
'rci'mf'{iluiinvdrtitor,
C)r-Oz nt-n2
J-- (2.8)
Ql n1

iiforu:e: n1 esteturafiade sincronism(a cdmpuluimagneticinvdrtitor),iar n2 esteturafia

Alunecareanominaldsn are valori funcfiede putereanominal5a motorului in
Llrunr,L:r*-:ri.
l@Emil -.;1e (0,01...0,1),valorilemari corespunz6ndputerilormici. De exemplu.un lnotor
Ju :r:erea nominalSPn : 500 W arealunecarea nominaldsn= 0,09,iar unul de 1000kW
rmE,'- = 0.015.incdrcareamotoruluide la gol la sarcindnominaldcorespundecregterii
uururmec5rii de mersin gol (mult mai micadec6tsn).
de la sola.sn,s6fiind alunecarea
Pentru s = I, rotorul estefix (la pornire,de exernplu),iar pentrus: 0, rotorul
usu sincron cu cdmpul invdrtitor (mersul in gol ideal, fbrd pierderi). Deci, pentru
r' : - ... l), maginaasincrondfuncfioneazd in regimde motor.
Sd revenimasupracdmpuluiinvdrtitor.Rotorul parcursde sistemulde curenfi
rr:Tfr1,:r-.Ji
va creagi el un cdmpinvdrtitor de naturdelectricdnumit cdmpde reacyiecareva
f ;mron cu cdmpulinvdrtitorde excitajiepentruoricevaloarea alunecdriis. Intr-adevdr,
,nun:iecven{acurentilorrotoricieste:
fz = p(nt-nz) = psnt = Ift (2.e)
mLnrur:a : :
cdmpuluiinv6rtitor de reaclieva fi fafd de rotorf2lp snt q - n2, gi fatd de
-rtrr:r ,?1+ (q - n2) = q.Cele doud cdmpuriinvArtitoaresincrone,de excitalie gi de
ezu::e. se compun intr-un cdmp rnagneticinvdrtitor rezultant.Faptul cd. la orice
s, cdmpurilede excitaliegi de reac{iesunt sincrone,face ca maginasd aibd
r.LLr:*Jare
lr--: electromagnetic mediunenul.Maginase numegteasincronddeoareceintre rotor gi
nrtmri"rlmagneticinvdrtitor rezultantexistdintotdeaunao alunecares.

2.7.REGIMURILE ENERGETICE ALE MA$INII ASINCRONE

Vaginaasincronlpoatefunclionain regimde motor,de generatorsaude frdnd.
2.7.1.REGIMUL DE MOTOR
Regirnulde motor al maginii asincronea fost prezentatin paragraful anterior gi
.urespunde situafieiin carealunecarea s e (0,1).Regimulin cares:0, senumeqteregim
,rrr=ers in gol ideal(l6rd pierderide energie),iar regimulin cares = I estenumit regim
:[escurtcircuitsauregirnde pornire,in carerotorulesteblocat.

2.7.2.REGIMUL DE GENERATOR
Presupunem cd maginafunclioneazd in regimde motor asincron,cuplatdla o refea
fo :utere infinit5.Sdpresupunem cd antrendmdin exteriorrotorulmaginiiasincronecu o
n4.ind primard,la o turafiesuprasincrond n2>n1. Alunecarea s a rnaginiidevinenegativd.
fil-nz
s= < o, deoarec e n2 > nl
nl
in aceastdsituafie,cuplul electrornagnetic al maginii igi schirnbdsensulgi din
sllplu activ, cum era in regim de motor, devinerezistent.Regimul energeticin care
;a-rina are alunecarenegativi gi cuplul electromagnetic esterezistentse numegteregim

57
de generator asincron. in regim de generator,maginaabsoarbeputere actir,dpe la arbore
de la motorul de antrenaregi o debiteazdpela bomele statoriceunei relele electrice.
Puterea reactivd, necesardmagnetizdrii maginii in regim de generator.se absoarbe
de Ia refeaua la care este cuplat6,conferind maginii caracterinductiv. Acesta constituie un
serios dezavantaj al generatoruluiasincron (in comparafiecu cel sincron) gi anume acela
de a consurnaputere reactivd din refea, adica de a scidea factorul de putere al relelei.
Generatorul asincron se intdlnegte la microhidrocentrale{hrd lac de acumulare la
care tura{ia turbinei variazd in limite mari, sau la centrale eoliene. in acestecazuri, sunt
necesarebaterii de condensatoareputernice pentru a produce energiareactir,dnecesard.

2.7.3.REGIMUL DE FRANA
in regirn de frdn6, maginaasincrondpoate ajungepomind. de exemplu,de la
regirnulde motor. Fie o maginl asincronf,funcliondndin regim de motor,careridicd o
greutateG cu ajutorulunui scripete.La un momentdat,greutatea se mdregtebrusc,asfel
cd motorul nu o rnai poateridica gi aceastaincepesd coboarefrdnat.Maginaintrd in
regirnde frdnd.cazin carealunecarea s devinesupraunitard
s _nt-(-n2) =l +L>l
n1 n1
in regim de frdnl rotorulserotegtein sensinverscdmpuluiinl'drtitor.alunecarea s
estesupraunitard,iar cuplulM esteantagonist. Maginaabsoarbeenergiemecanicdpe la
arbore(provenitl din energiagravitalionalda greuta{iiG) gi energieelectricape la borne
(provenitl de la releauala careestecuplatdmagina- greutateaG fiind frdnata),ambele
energii absorbitetransfonndndu-se in clldurd in circuitul rotoric al maginii.De aceea,
practic,numai motorul cu rotorulbobinatpoatefuncJiona in regim de frdnd.deoarecein
timpul frdndrii se cupleazdin circuitul rotoric un reostatde frdnarepe carese disipeazd
cdldurarotoricd.
in Fig. 2.12 se prezintd,sugestiv,regimurilede funclionareale rnaginiiasincrone,
in raportcu valoareaalunecdriiacesteia.

-ool+c0
Fig,2.l2. Regimurile
defunclionare
alemaginii
asincrone.
in orice regirn de funcfionare (motor, generatorsau frdnd), magina asincrond are
factor de putere inductiv, deci ea absoarbeintotdeaunaputere reactivd de la retea.

2.8. SCHEMA ECHIVALENTA, ECUATIILE DE FUNCTIONARE $I

DIAGRAMA DE FAZORI ALE MA$INII ASINCRONE
Se r-or deduce ecua{iile de func(ionare ale maginii asincronepreculn gi schema ei
echivalentd. folosind teoria transfonnatorului electric care a fost expusdin capitolul l. Ne
vom referi la rnaginaasincrondcu rotorul bobinat.
2.8.T. ANALOGIA CU TRANSFORMATORULELECTzuC
a. Sd considerdrn, pentruinceput,maginaasincrondcu statorultrifazatcuplat la
reteauade alimentaregi cu inligurarearotoricbdeschisl(celetrei bomerotoricelibere).
Curenfiirotorici suntnuli, cuplulelectromagnetic
estede asemenea nul. rotorulestedeci

58
 'l
,re
in repaus.InfEgurareastatorici va crea un cdmp.magnetic invdrtitor de excitalie care
be inducein rotort.e.m.de ntiScare,de aceeaqi
frecvehldcu aceeaa tensiuniide alimentare.
un Dacdse variazd,tensiunea de fazdstatoricdut = UtJi sincot,atunciproportionalva
rla variagi t.e.m.de fazdindusdin rotor,valoareatensiuniirotoricedepinzdndde raportulde
transfonnarefr1 al motorului asincron(raportulnumerelorde spirepe fazd,,amplificatecu
la factoriide inftgurare),incdtputemscriein valori efective:
rnt ttk' ' '
' U zo =!, tr' - (2.l 0)
k7 w2ky,2

Relafia(2.10)esteanaloagd cu aceeaa transformatoruluielectric.Agadar,motorul

la asincroncu rotorul deschispoate fi consideratun "transfonnator"cu urmltoarele
io precizdri: t.e.m. indusein "secundar"(rotor) au natura vnor tensiuni de miScarenu de
fel n'ansformare 9i intre "primar"gi "secundar"
existdun intrefiernet, cu consecinlenegative
in asupramdririi curentuluide mersin gol al motoruluiasincron.
b. Sdconsiderdm acuminfdgurarea rotoricdinchisa.in aceastisituafiein rotor vor
Iua nagterecurenfide valoareefectiv[ 12 carevor da un cuplu electromagn eticM ce va
pune rotorul in migcare,acestaalunecdndfafd de cdrnpul invdrtitor rezultant cu
as alunecarea s. T.e.m.indusdpe fazarotoricl va aveavaloareaefectivaproportionaldcu
rla alunecarea si 82, = s E2, E2s estevaloareaefectivi a t.e.m.rotoricede fazdindus6la
me alunecarea s a rotorului,iar E2 estevaloareaefectivda t.e.m.rotoricedefinitdla frecvenfa
ele a releleide alimentare, ca gi la transformator:
fi
E?,
l in h-=4 fr*2 k*2Q,,r
' '
VA "12"'
Se noteazdcu .R2rezistenlape faza rotoricdgi cu Zo2 inductivitateade dispersie
rotoricdpe fazd.Curentulsecundarsedetermindconsiderdnd rotorulun circuitR-I serie:
D€'
E2,
I2= (2.1r)
R|+12nf2Lo2)2

In relatia(2.11),termenul2nf1L62: atloz: x62 reprezintdreactantade dispersie

a rotorului,raportatdla frecventastatorului.Prin unnare,in sarcind,maginase comportd
in functionarela fel ca in repaus,decica un "transformator", avdndinsdrezistentatotald
R2lsin circuitulrotoric.Aceastdrezistentd semai poatescrieastfel:
R'=Rr*l-t .Rz=R2+Rs
(2.12)
.s .s
din carerezult6,cd sarcinamaginiiprodusdde cuplulrezistentla ax gi de cuplul de frecdri
le i
poate fi echivalatdcu o "rezistenfdde sarcinS" R5 : R2(1 - s)/s. se precizeazd,cd,
Ne reactanfelede dispersiepe fazastatoricdgi rotoricd,Xor $i, respectiv,Xoz suntdefinitela
frecvenfaf1 areleleide alimentarea motorului.

2.8.2. SCHEMELE ECHIVALENTE ALE MOTORULUI ASINCRON

tla Schernaechivalentda motoruluiasincron,dedusdconfonn interpret6riidate in
re). paragraful anterior, este analoagdcu aceea a transformatorului gi se deseneazdin
leci Fig.2.l3. Ca 9i la transformator, R* esterezistenlaechivalentdpierderilorin fierul

59
 -

statorical maginii gi Xu estereactantade magnetizarea acesteia,raportat6la frecvenlall .

Raportareamdrimilor rotorice la stator se face cu rela(iile de la transformatorin care
raportulnumerelorde spirew1/w2,seinlocuiegte cu raportulw1ky11lw2kri2.
Se constatdc5, dac[ rotorul maginiiestecalat(blocat),atuncis: 1, rezistenfade
sarcind este nulS gi schema echivalentd a motorului coincide cu aceeaa unui
transformatorin scurtcircuit.De aceea,regimulrnotoruluiasincron,in carerotorul este
blocat,se mai nume$teregim de scurtcircuit al motorului.

rr Rr llql ixo2 n)t ! R1 iXol iXo2 R;

a. b.

F i g . 2 . 1 3 . S ch e m a e ch iva le n ti in T a m o to r u lu i asi ncron: a - fhrd evi denl i erearezi stenl eide "sarci nd";
b - cu eviden{ierearezistenfeide "sarcind"

ii
il
l fr
tf
rf
'I
I cu impedanle,
Fig. 2.14. Schemaechivalenta

il Schemain T cu impedan{ea motoruluise indicdin Fig. 2.14 in cares-aufdcut

rf
I Zt=Rt + jX ot, ZL = R2ls + jXoz, Z*= jR*X;11(R,,+
notaJiile: jXr).

2.8.3.ECUATIILE DE FLINCTIONAREIN REGIM PERMANENT

Ecuatiile motorului in regirn pennanentse deduc din schernaechivalentda
acestuiaprezentat5in Fig. 2.13,prin.aplicarea lui Kirchhoff.in cornplex:
teoremelor

(Jr=Rtlt+jX-tIt-Et: O=424+iXozIz-Ez, L1+!r=1ro_!,,'l t, (2.13)

s
in care cu Ey gi y'2 s-au notat t.e.m. indusepe fazelestatorici gi rotoricS,avdnd

expresiile:
Et--Ez:- jatyftruPP,fiind cu relafiiletransfonnatorului.
in concordanld
' ,', J2
Precizdri privind raportareamlrimilor rotoricela stator
Ca gi in cazul transformatoarelor
electrice,pentrua secomparaintre ele mdrirnile
electricestatoricegi rotorice,estenecesard
opera{iade raportare.De obicei.seraporteaza
mdrirnile rotorice la stator.Se noteazdcu r?1 gi ,rr2nulnarulde faze ale statoruluigi

60
l. rotorului gi cu k*1, t*2 factorii de inftgurare ai celor doul inf6gurdri.Pentru ca rotorul
re real sd fie echivalent cu rotorul raportat, trebuie'indeplinite, ca gi la transformator,
urmdtoarele condifii:
le a. solenaliilesEfie egale:
ui
te = m1w1k*11)
m2w2k*212 = I;=12'mz 'wztwz
m1 wlk.l
fie
b. puterileactivein rotorulreal9i in cel raportatsd egale:
(,\" / r2
m 2 R 2=t *i t R z I ?= R z=
RT WZ
- mt l? l
= R2 ' t + ' L I
- m2
\r; ) \w2k,2 )
detimPsI fie egale:
c. constantele
xoz-Xoz .( 'J'*t\2
+ X^.=x^.,.R) =*^r.^t
R2 "' R2 "' m2
R2 \rzk*z )
in cazul maginii cu
asincrone rotorul bobinat, ml : m2 : 3. Dacd maginaare
:
rotorulin colivie,mt 3, mz: 22 Siw2 ks2: ll2, in care22 reprezintdnumdrulde bare
ale coliviei.

2.8.4.DIAGRAMA DE FAZORI A MOTORULUI ASINCRON

Diagramade fazoria motoruluiasincronse deseneazd pornindde la ecua{iilede
funcfionarein regim permanent (2.13), cunoscute
considerdnd unndtoarelemdrimi:
curentul rotoric /2, .e,
alunecarea componentelecurentului de mers in gol I. ti !u,
precumgi parametriimotoruluirRl,R;,Xo1,Xo2.Se construieqte
fazorulR;lils gi in
fazorul -Ez=- E, prin
iXo2lz, determindndu-se
cuadraturdcu acesta,se construiegte
unireavArfuluifazoruluiiX;2!; cu origineafazoruluiR;!;/s. in cuadraturdcu fazorul
-E, Si defazatin urmd fafd de el, se construiegtefazorul (D,tt,iar in fazd cu. -E, se
construiegte- E1. in fazircu !D^ se construiegte/p li Perpendicularpe Ip se traseazd/*,
rezultdndapoi fazorul{1. in fine, potrivit cu prima relalie (2.13),la fazorul -4r se
adaugdfazorii Rr| li jX"t|t; fazorul care inchide acest contur poligonal fiind fazorul
tensiuniiprimareUt.
in Fig. 2.15,se prezintddiag.rama de fazori a motoruluiasincron,cifrele inscrise
pe fazorsemnificdnd ordineade contrucfiea diagramei.Din diagramade fazorirezultdgi
defazajele dintrediferitelemdrimi.in Fig. 2.15, s-anotatcu g1 defazajuldintreteirsiunea
aplicat5infbgurdriistatoricegi curentulcareo parcurge.in acestfel, se poate determina
grafic factorulde putereal motorului,la o anumitdsarcinddat[.

2.9. BTLANTUL DE PUTERI AL MOTORULUI ASINCRON

Motorul asincronabsoarbede la releauala care este conectatputere activi gi

pierderilordin motor (materializate
la acoperirea
puterereactivd.Putereaactivl servegte
sub formd de cdldurn)gi la asigurarea unei puteri mecanicela arborelemaginii, iar
magnetice
la creareac6purilor
putereareactivdserve$te utile gi de dispersie.

6l
 2.9.1. BILANTUL DE PUTERI ACTIVE
Putereapierdutdin "rezistenfade sarcin6"R5estechiarputereamecanicdtotaldP1,a
a motorului compusddin putereautild P2, fiimizatd de motor la arbore gi din pierderile
mecanicede frecaregi ventila(ieP6, produsein motor,inc6tputemscrie:
l -c , l -c ,2
P14=P2+Prr=3.--.R212 =:--:' Pt,
ss (2.r4)
a

Fig, 2.15. Diagramade fazori
a motoruluiasincron.
undePJZ=3R212
P12fiind pierderileJouledin infdgurarea
rotoricd.
Definim puterea electromagneticdP a motorului
asincron,putereaactivdla nivelul intrefierului care
trecedin statorin rotorprin cdmpelectromagnetic:
P = MC\ (2.15)
Cu ajutorulrelafiei(2.15) se definegteqi
cuplul electromagnetic M al motorului (la nivelul
intrefierului).Din putereaelectromagneticd P care
trecedin statorin rotor,o micdparteP;2 se pierde
sub formd de pierderi Joule in infbgurarea
rotoricl gi restulesteputereamecanicdPy, astfel
incdtputemscrierelafiile:

P=P12+Py=P12+P,r+P2 (2.16)
ii
ll
Pe de altd parte,putereaactivdabsorbitdde motorde la refeauade alimentareeste
t; Pt: gi in trei pdrfi: o micdpartePll se pierdesub forma de
:l "!3 U1.I1cos<p1se imparte
rl pierderi Joule in infdgurareastatorici, o alt6 micI partePpgse pierdein fierul statoric,gi
cea mai mare parte P se transmite prin intrefier rotorului sub formd de putere
ii electromagneticd, inc6tavem:
if
P1= Pn+ Pp,+ P = P11+Pp,+ P12+P* +P2 (2.17)
'
Relalia (2.17) reprezintdecuafia de bilanf al puterilor active ale motorului
asincron.In Fig. 2.16,se prezintddiagramade bilanEa acestorputeri.
Pierderilein fier careaparin diagramadin Fig. 2.16suntaceleacareseproducin
armdtura feromagneticA statoricd. Pierderile in miezul feromagnetic rotoric sunt
neglijabilein raport cu cele din miezul statoric,deoarecedepindde pitrarul frecvenfei
rotoricede magnetizare,frecvenfdcare la funclionarea nonnalda motoarelornu poate
depdgivaloarea de 2 ...3 Hz.
Pierderilemecanicede frecaregi ventilaliePp se producin lagdrelemaginii,in
sistemulperii - inelecolectoare(in cazulmaginilorcu rotorulbobinat),precumgi datoritd
ventilatorului,careasigurdcirculafiaaeruluide r6cire.
Conformrelafiilor(2.Ia) gi (2.16),putemdeducedoudrela\ii energeticede bazd
alemotoruluiasincron:
l- c P
p = p L Z + t-" . p l Z = 2 , + P IZ= sP , P M = (l -s)P (2.18)

62
 TT

P r= 3 U rl rc o s Q r
M
----+
Ie

t
Prr: 3 RrIr2
Pp":3R*fi
Prr=3R[i2

ui Aeadar, iHffT'ffi:."*'ffiffi;r" "uurun".area

0,",0".,1*,i sa
r€ rnotorului asincron.Cu cdt alunecareaeste mai mare, cu atdt rotorul se incdlzegtemai
putemic.Putereamecanicda motoruluiasincron,semai poatepunesubforma:
,
qi
Py=(t-s)Me,= =rn, (2.1e)
ul
[t-%3)rn,
rc 2.9.2.BILANTLIL DE PUTERI REACTIVE
le
Putereareactivd absorbitl de motorul asincron de la relea este datd de rela{ia:
a
br Qt=3U{tsinq . Bilanful puterilor reactivese obline pe baza schemeiechivalentea
motorului,rezultdndecuafia:
g=3x oJ?$ x ut2u+3
x'o2I] =e o.l.eu+eo2
D unde: po1 $i Q"z sunt puterile reactivenecesareproducerii cdmpului magnetic de
dispersieal inftgurdriistatorice,respectivrotorice,iar Qp esteputereareactivd'necesard
te
credrii cdmpuluimagneticutil, deci a c6mpuluiinvdrtitor care produce fluxul util al
le rnaginii.Puterile 9"r li Q62 s\nt variabile cu sarcina motorului gi pentru sarcina
li nominald,nu depdgesc 10 - 15 % din valoarealuiQ1, in timp ce QF, careasigur[ starea
IE
de magnetizarea circuitului magnetic, este practic constantd de la gol la sarcind
nominald.Deci, valoareaputeriireactiveQl variazdpu{in de la gol la sarcindnominali.
D De aceea,aceasti putere poate fi compensatilocal cu condensatoarepentru a nu mai
d incdrcareteauaelectric[ cu curent reactiv, curent care se manifestdprin cdderi de
tensiunegi pierderiJoulesuplimentare.
h 2.10.CUPLUL ELECTROMAGNETIC AL MA$INrr ASINCRONE
Dt
Regimulpermanentde funclionareal maginiiasincronese definegteca fiind acel
n regim in care mdrirnile caracteristicesunt constantein timp (turalia, cuplul, puterile
te
active,reactive,aparente)sau variazdperiodic (curenfi, tensiuni,puteri instantanee).in
I acestparagrafseva determinaexpresiacupluluielectromagnetic in regimpennanent.
tn
b 2.IO.I. EXPRESIA CUPLULUI ELECTROMAGNETIC
poatefi exprimatin funcliede puterea
al maginiiasincrone
Cuplulelectromagnetic
b electromagneticd
P:
P -PJ2 -3R2i]
^,- (2,20)
t Q1 sOl sQr

63
 In regim de motor, corespunzdtorputerii nominalePn, Sepoate determinacuplul
p
nominalcu relafiaevidentd:Mn=*INml,
'-
(PrrinllltJ si n, in [rotlsec]).
27tnn
nominalSastfel:
in func[iede alunecarea
Turafianominaldsecalculeazd,
fr,r = frl (1 - sr) (2.21)
puteriinominalePn a acestuia.
nominali a motorului,corespunzltoare
snfiind alunecarea

2.10.2. CARACTERISTICA M=f(s) A MA$INII ASINCRONE

CaracteristicaM: f(s) a unui motor asincron,reprezintddependenla
dintrecuplul
electromagnetic Ai pentru
alunecare, Ut: Uln: const. gi /: const.
Cuplul se exprimi
cu relafia(2.20),in carecurentul/, se determinddin schemaechivalentda motoruluidin
Fig. 2.14gi areexpresiaobfinutdcu reguladivizoruluide curent:

!z=-r,zU
=- Q22
# : 2Z; *r=#b
"t- t* z't
in care!11este tensiuneade fazd a motorului,c esteo constantdcomplexd,definitd de
rela[ia:
=1qXo1-, (2.23)
-"=l*21
zm xp
constantdcaresepoateaproximacu un numdrreal din intervalul(1,02 ... 1,08),in funcfie
I de putereanominalda motorului.Valorile superioareale lui c corespundmotoarelorde
puterimici, in lirnp ce valorileinferioare,corespundmotoarelorde puterimari.
fI
I Se determindmodulul curentulu,icomplex lj din relalia (2.22), se introducein
I
I relalia(2.20) Si,dupi efectuarea
calculelor,seobfineexpresia:

(2.24)
cR.2 ;
(R1+::z) -a (X ..1+cX -)
.t ".2)-

Adesea,in relalia(2.24),se considerdc: L Pentrus : 1, se poatedetennina

cuplulde pornireMp al rnotorului.
Cuplul M estepropor,tionalcu pdtratul tensiunii de fazd Utr. Daca se reprezintd
graficfuncliaM ="f@ datdderela{ia(2.24),seoblinegraficuldin Fig. 2.17.
Alunecareacriticd sm,corespunzdtoare cupluluimaximMs, sEdeducerezolvdnd
ecuafiadMl0s: 0, carearesolufia:
cRz
(2.2s)
uf^i* 1x",,iii;,)i
Pentruoregimul de motor se considerdsm > 0 gi pentruregimul de generatorse
<
considerdsm 0. Cuplurilemaxime,corespunzdtoare celordoudalunecdri,se obfin din
relalia(2.24),in careseintroducpe rdnd +.tm,respectiv-sp.

64

tL-
 M
^^*
I,00

l) 0,75 R o2> R pt
ia.
0,50

I
0,25

0,00
0,0 0,5 1,0

F ig. 2.17. CancteristicaM : f(s) M : f(s)

Fig. 2.18. Familiade caracteristici
L
a motoruluiasincron.
L22) a motoruluiasincron.

CeledoudmaximeMrn1,pentru5m) 0, corespunzator
I regimuluide motor $i Mm2,
( regimului
pentruSm 0,.corespunzdtor de generator,
au expresiile:
heae

2.23) (2.26)

Elclie
br de
Cuplul maxim M^2, la funclionareaca generator--are valoare absolutdmai mare
Fe in decdt cuplul maxim Ms; la funcfionareaca motor. in ipoteza neglijdrii rezistentei
I statoriceRr, din relafiile(2.25)Si (2.26),
se urmdtoarele
deduc relafii de proporlionalitate:
t
2.24) sn,=co,il'*, Mm=cottst (+)' (2.27)
I

din care rezultdcI alunecareacritic[s6 €St€proporfionaldcu rezistenla R'2,in timp ce

I

cuplulrnaxim M6 esteindependent de R'2.Av6ndin vedereacesteconcluzii,familia de

fmina pentruvalori diferiteale rezistenlei R'2 aratdcain Fig. 2.18.Cu
caracteristiciM:f(s)
Rpt ti RpZs-aunotatdou6valori alerezistenlei reostatuluide pornireal motorului.

",zintd Motoarelecu rotorul bobinatau, in general,Mp < Mn; mdtirealui Mo se face prin
introducereaunui reostatde pornirein seriecu infbgurarearotoricd. Motoarele cu rotorul
Itvdnd
in colivieau intotdeaunaMp2 M1'

2.10.3.FORMULA LUI KLOSS

?.25) Sunt cazuri cdnd folosirea telaliei (2-24) este inoperantd,deoarecenu se cunosc
valorile rezistenlelor9i reactanfelormotorului. Se cunoagtein schimb, capacitateade
[or se suprasarcinda maginii,definitdde relafia:
lin din
, - - M_fr_
o,l (2.28)
"r,_
65
 Capacitatea arevalori uzuale,in cazulrnotoarelorde uz generalin
de suprasarcind
intervalul(2 ... 3).Motoarelede macarapot aveaaceasticapacitate mai mare,ajungdnd
pdndla valoarea4. Fonnulalui Kloss esteo relalieechivalentdcu (2.24)carefine seama
gi de expresiile(2.25) Si (2.26).AceastdfonnulSse obfine fdcdndraportuldintre cuplul
electromagnetic M, dat de (2.2$ gi cuplul maxim in regirnde motor M,n1.Astfel, dupd
cdtevacalculealgebrice,segase$te relafia(formulalui Kloss):
^R, (2.2e)
cRr

Relafia(2.29)sepoatesimplificadacdsecomnsidericd 2,s* << I gi seobline:

M2
(2.30)
M-, s s.
Jn 's
La maginilede puteremicd gi foartemicd, expresia(2.30) da erori prearnari gi se
recomanddrela{ia mai exacti (2.29). Relafiile (2.29) si (2.30) in care nu mai apar
rezistenfele
saureactanlelegi nici tensiunea
U1,suntadesea folositein calculelepractice.

2.T1CARACTERISTICILE MOTORULUI ASINCRON

Principalelecaracteristici
de funclionareale motoruluiasincronsunt:caracteristica
mecanicd,caracteristica gi caracteristica
randamentului factoruluide putere.
2.rr.r.cARACTEzuSTrCA MECANTCA$t STABTLTTATEASTATTCA
Caracteristicamecanicf,a motoruluiasincron,ca de altfel a oricdruimotor electric,
reprezintddependen{a dintreturafian gi cuplul la arboreM2,in ipotezain caretensiunea
de alirnentareesteconstantdgi pararnetriimotoruluisuntconstanti.dependenga scrisdsub
forma rz :J(M), sau sub forma echivalentl M2=f-'(n). Dacd se neglijeazdpierderile
mecanicede frecaregi ventilalieP6, atuncicaracteristica mecanicdpoatefi consideratd
expresian:J(M, in careM estecuplulelectromagnetic al motorului.
caracteristicamecanicda motoruluise deducedin relagiaM : flt).1indnd seama
de legaturadintreturaliegi alunecare: n: nl(l - s). Graficulcaracteristiciirnecanice se
prezintd in Fig. 2.19.a. Caracteristicamecanicda motorului se pune gi sub forma
M=-f -t(r). fomd desenatiin Fig. 2.19.b.Se deducefaptul ca tura{iar a rnotorului
variazdpu{in cu cuplul de sarcind.Motorul asincronare deci o caracteristicdtnecanicd
durd ca gi motorul de c.c. cu excitaliederiva[iegi se poateutiliza in actiondrileelectrice
de tura!ierelativconstantd.
Condilia de stabilitatestaticd a motorului asincronse studiazdpornind de la
ecuatiadinamicade migcarea rotoruluiin regimtranzitoriu:

znt (2.31)
ff=uffi-M,(n)
in care M(n) estecuplul electromagnetic
al motorului,iar Mr(n) estecuplul rezistental
maginiiantrenatede motor.Presupunem cd turafian areo perturbaliemicdAn, astfelinc6t
ecualiadinamicade migcare sescrie:

znl | @+ tn)= M (n+ Nt)- t+,1,

(n + ttt1
dt

66
 'T

M^
i nn
M p Mn Mm
a.
mecanici a motoruluiasincron:
Fig. 2. 19. Caracteristica
a- subforman=f(M);b- subformaM:f-le.

Se dezvoltdin serie Taylor funcfiile din membrul doi al relafiei anterioare,

neglijdndtermeniide ordinul 2 gi mai mari (se studiazdstabilitateastaticdin care s-a
presupuscd Nt areo valoaremicf,,deciLn2 = 0), oblindndu-se:

r,,r*9 4ll
,rldn *d(^n)f=l ,"(n\*Ln.dM,1
Ld t d t JL I a t) L r t ar l
Sescadedin relafiade mai susecualiadinamicdde migcarescrisdin punctuln:

z u d ( L n )= ( a , _ u rr)o r, cu so l u a
ti,n=
a K.eo!,
s.=JtU_9y- \
dt \dn 0n ) 2nl\0n 0n )
Func(ionarea sistemuluise considerf,staticstabilddacdla t -+ @, An -+ 0. Acest
lucru esteposibil numai dacl cr ( 0, din carese deducecondi{iade stabilitatestaticda
sistemuluiavdndfonna:
dM _dMr
<0 (2.32)
Ax Ax
Sdaplicdmcondi{iade stabilitatea staticda motoruluiin doudcazuriparticulare.in
prirnul caz,motorul asincronantreneaziun generatorde c.c. cu excitatieindependentd,
funcliondndpe o rezistenfdde sarcind.In Fig. 2.20.a,seprezinti caracteristicamecanicd
a motoruluiasincronM: f(n) gi caracteristica mecanicda generatorului de c.c.Mr = g(n),
aceasta din urm[ in doul variante,notatecu I gi 2. Punctelede intersecfieA gi B, dintre
celedoudcaracteristici, corespundunorregimuristalionarede funcfionaregi suntpuncte
static stabile, deoarececondifia (2.32) este indeplinitd pentru ambele cazur| Se
precizeazd faptul cd funclionareasistemuluimotor asincrongeneratorde c.c. in punctul
B, nu sepreferddeoarece curentulabsorbitde motorulasincronde la refeaestemult mai
rnaredec-6tcurentulnominal.in schimb,in punctulA motorulabsoarbe un curentin jirrul
valoriinominale.
Al doilea caz de studiu al stabilitdfiistaticese referd la un motor asincroncu
mecanicdM: f(n), careantreneazd
caracteristica o instala{iede ridicat,cu caracteristica
mecanicdMr : E(n), ca in Fig. 2.20.b.Puncteleposibile de funcfionaresunt C gi D.
punctulC estestaticstabilpentrucd verificdrela{ia(2.32),iar punctulD
Dintre acestea,
esteinstabildeoarecenu o verificd.
Agadar,stabilitateastaticda motoruluiasincrondepindede caracteristica
rnaqinii
de motorulasincron.
de lucru,antrenate

67
 M = f(n)

Fig.2.20. Asupra stabilitetiistaticea motoruluiasincron:

a - motorul antreneazdun generatorde c.c.; b - motorulantreneazd o instalafiede ridicat.

2.II.2. CARACTERISTICA FACTORULUI DE PUTERE

Caracteristicafactorului de putere este dependenfa dintre factorul de putere al
motorului $i puterealui utild P2, definitd,de relalia cosql : f(P), in cazul in care
tensiuneade alimentarea lnotorului gi frecvenfaacesteiardmdnconstante.Factorulde
putereal motoruluiasincronsecalculeazd cu relafia:
.ore,=1fi;, U, si 1,suntvaloridelinie (2.33)

Motorul asincronabsoarbeintotdeaunade la re{eauade alimentareun curent

defazatin unna tensiuniide alimentare.Explicafiafrzicda acestuifenomenconstdin
necesitatea
permanentd a motoruluiasincronde a absorbio puterereactivAde la re{ea,in
scopulrnagnetizarii
circuituluisdumagnetic.
La funcfionareain gol a motorului asincron,factorul de putereestemic, fiind
situatin gama(0,1 ... 0,2). Pe mdsurdce sarcinade la axul motoruluicre$te,factorulde
puterecregtegi el, ajungdndla putereanominaldsd se situezein gama (0.8... 0,92).
Factorulde puterescdzutla sarcinireduseconstituieun dezavantaj al motoruluiasincron.
In Fig. 2.21,sereprezintdcaracteristica
factoruluide puterea motoruluiasincron.
Compensareaputerii reactive se face utilizdnd baterii de condensatoare
sau
compensatoare
sincrone,pentrufiecaremotorin partesaupentrugrupede rhotoare.
2.11.3.CARACTERISTICA RANDAMENTULUI.
Caracteristicarandamentuluieste dependenfadintre randamentulrnotorului gi
puterealui utild P2, definitdde relafian: f(P), in cazulin caretensiunea
de alimentarea
motorului gi frecvenfaacesteia,rdmdn constante.Randamentul motorului asincronse
definegtecu rela{ia:

' PI+LP' undeXP reprezintdsumatuturorpierderilor

ry=!, (2.34)

Pierderilede putereactivdcareseproducin motorulasincronsunt:pierderileJoule

in inlEgurlri Pt : Plt + PJ2, pierderilein miezul feromagnetical statoruluiPr" $i
pierderilede frecaregi ventila{ieP*.
in afardde acestepierderi,semai producpierderisuplirnentare Pr, caresecompun
din pierderi'suplimentarein infbgurdrigi pierderi suplimentarein miez. Pierderile
suplimentaredin infbguriri se datorescarmonicilorsuperioaredin curba curentului
statoricAiefectuluipelicularcareareloc datoritAvarifieiin tirnpa acestuicurent.

68
 randamentuluigi a factoruluide putere.
Fig.2,2l. Caracteristica

Pierderilesuplimentare din miez suntprodusede pulsaliacdmpuluimagneticdin

intrefier, datoratdprezenfeidinlilor statoricigi rotorici ai maginii.Prin urmare, surta
pierderilordin motorestedatdde relalia:
ZP= P11+P12+Pprr P,,,+P,

Conform standardelorin vigoare,pierderilesuplimentarePr, reprezintdcirca0,5Yo

din putereaP1 absorbitdde motorde Ia releauade alimentare.
Randamentulvariazd in funcfie de puterea utild Pz cedatdla arbore instala{iei
antrenate.De abicei, randamentulatinge valoarea maximl pentru o putere utild
aparlindndintervalului(0,5 ... 0,7)Pv1.Randamentul nominalal motoarelorasincronecu
putereasub I kW estemai mic de 0,75. Pentruputeri cuprinseintre (10 ... 100) kW,
randamentul nominalaparfineintervalului(0,85... 0,92),iar pentruputeripeste500 kW,
randamentul nominaldep5gegte 0,93.In Fig.2.2l seprezintdcaracteristica
randamentului
unui motor asincrontrifazat.

2.T2.TIPURI DE COLIVII ALE MOTORULUI ASINCRON TRIFAZAT

CU ROTORUL iN SCURTCIRCUIT
Rotoarelemotoarelorasincronese construiescin doud variante constructive:
rotoarebobinategi rotoarein colivie (in scurtcircuit).Cele mai folosite variante de
realizarea colivieirotoricesunt:coliviacu bareinalte9i dublacolivie.

ALE MOTORULUI CU ROTORULiN COLIVIE

2.T2.T.PARTICULARITATI
Rotorul motorului in colivie este prevdzut cu 22 crestdturi rotorice in care se
g5se$tecolivia. infbgurareain colivie este o inflgurare polifazatd(Zz - fazatd), avdnd
numdrulde fazem2: 22. Douf,fazerotoricesuccesivesunt decalatespalialcu unghiul
geometric2nlZ2,respectivcu unghiulelectrica-- 2np/22
Curenfii din bare gi cei din inele sunt defazalicu unghiul o, agacum rezultd din
Fig.2.22.Rela{iiledintreacegticurenfisunturmitoarele:
I rr+!-z;!-zt= Ilt+!-l; .--; I b=21i'sin @
I-y2= (2.3s)
Z,I
Notdmcu 16rnodululcurenfilordin bare9i cu { modululcurenlilordin inele.

69
 Ib
f

'l

b. c.

Fig.2.22. Coliviarotoricd:a - schilacoliviei; b - curen{iidin bare;c - curenfiidin inele.

Dacd se consideracurentuldin bard16,ca fiind curentde fazd(16: 12),atuncise

pot detenninaparametriirotorici echivalen{i,pe fazd,R2 gi X62ai motorului,din condilia
ca pierderileactive gi reactiveale fazei rotoriceechivalente,sd fie egale.respectiv,cu
pierderileactive gi reactivedin bard gi din cele doudsectoarede inel aferente.Se deduc
deci,urmdtoarelerelafii energetice:

RyIS= R6I2u
+2RiI/; x ozl?= x il? +2xiI?
in care: Rb,Xb; R;, X1 suntparametriibareigi segmentului de inel. inlocuindpe 12cu 16
gdsimrela!iile:
pr=4oa-- ii- : X^.t=Xrr
Xi
(2.36)
" nL
2rin2 TP 2rin2
22 22
Pentru raportarearndrimilorrotoricela statorse folosescrelaliile din paragraful
2.8.3,in care se considerd i nx2=22 si w2k*2=712. Teoriamotoruluiasincroncu
rotorul bobinbtrlmdne decivalabildgi pentrumotorulasincroncu rotorulin colivie.

2.I2.2.MOTORUL CU BARE INETTE

Motpgul cu bare inalte are colivia rotoricd alcdtuitd din bare de secliune
dreptunghiulira-curaportul dintre indl{ime gi ldlime cuprinsin inten'alul (7... l5).
Dacd o bard conductoareestea$ezatd. intr-o crestdturd
feromagnetica gi esteparcursdde
curentcontinuu,atuncidensitateade curent-Iprin bardesteconstanta pe toatasecfiunea
barei avdndvaloareaJ6. Dacd,in schimb,baraesteparcurslde curentaltemativ,atunci
densitatea pe secliunea
de curent,./nu mai esteconstantd bareiqi variazdca in Fig. 2.23.a.
Densitateade curentestemai mare(esterefulatd)in imediataapropierea intrefieruluiqi
mai micd labaza crestdturii.Acestefectde refularea curentuluispreintrefierestenumit
gi efectField.
Neuniformitateadensitdfiide curentpe indlfimeacrestlturii duce la majorarea
rezistenleibarei din crestdturd.La pornireamotorului,frecvenlarotoricdf2: .fi =fi este
mare, deci curentul rotoric circuld neuniformpe secfiuneabarei gi bara are rezisten{a
mure. in func{ionarenormald,.fz = 0, iar densitateade curent./ esteconstantd,deci
rezistentabarei scade.Agadar,motorul cu bareinalte are,la pornire,rezistenfarotoricd
majoratdde (J,5 ... 2) ori gi fenomenelese petrecca gi cdndin circuitulrotoricar exista
un reostatde pornire, cu cele doui avantale:mdrireacuplului de pomire 9i scdderea
curentuluide pornire.Motorul cu bareinaltese construiegte uzualpentruputerimijlocii.
El arela pornireI, e(4,5...6)1,si M, e(7,2...1,8)
M,.

70
 o'o s

a'oc

Fig.2.23. Motoareasincronecu rotorulin colivie:

a - motor cu bareinalte (secliuneprin bard);
b - motorcu dubldcolivie (sectiunetransversald).

2.I2.3.MOTORULCU DUBLA COLIVIE

Influenfa refuldrii curentului din bara rotoricd asupra caracteristicilorde
func(ionareale motoruluieste gi mai pronunfatdla motorul cu dubl6 colivie care are
caracteristicide porniremai bune decdtmotorul cu bare inalte. Rotorul motorului are
de secfiunemicd gi rezistivitatemare,deci de rezistentd
doui colivii: o coliViesuperioard,
mare,numitdSi coliviede pornire gi o colivie inferioardde secfiunemare gi rezistivitate
rnic5,decide rezistenfd micd,numitd gi coliviede lucru.
printr-odubldcolivie. Rezistenla
in Fig. 2.23.b,seprezintdo secfiunetransversalf,
coliviei superioareR25estemai maredecdtrezistenfacoliviei inferioareR2;. in schimb,
reactantacoliviei superioareX625estemai micl dec6treactanfacoliviei inferioareXo2;,
deoarecefluxul de dispersieal coliviei superioare<po,este rnai mic dec6t fluxul de
dispersieal colivieiinferioare<p6i.
La pornire, frecvenfaf2 a curenlilor rotorici este mare, deci conteazd mult
reactan{ele coliviilor, gi cum reactanfacoliviei superioareestemicd, aproapetot curentul
rotoricva circulaprin colivia superioard. In funcfionarenormald,frecvenlaf2a curenlilor
rotorici estemici, reactanfele sunt neglijabile,deci repartiliacurenfilorrotorici pe cele
doudcolivii o vor facerezistenfele celordou[ colivii gi curentulva circula,mai alesprin
colivia inferioardcarearerezistenfd mici. Agadar,la motorulcu dubldcolivie, rezistenla
rotoricdla pomire estemare gi in funcfionarenormalSea scadefoarte rnult. Este ca gi
cdnd,la pomire,motorular aveaun reostatde pomireintrodusin rotor.

2.I3. iNCERCARILE MOTORULUI ASINCRON

Pentrumotoarelede mareputere,incercareain sarcindestegreu de efectuatdatoritd
consumuluiridicat de energie.De aceea,la acestemotoareestede preferatefectuareaa
doudincercdrilimita gi anume:incercarea de mersin gol gi ceain scurtcircuit,cu ajutorul
cdrora se pot predeterminacaracteristicilede funcfionarein sarcinl ale motorului.
Incerclrilede laboratorale motoruluiasincronsedetermindconformSTAS 7246/l ... 10.
2.I3.I.INCENCANPA DE FLINCTIONAREiN GOL
in gol a motorului,cuplul rezistentde la arborelemotorului este
La func[ionarea
nul. Schemaelectrici pentrudeterminareacaracteristicilor
experimentaleale motorului

7l

r",.-J
 .t-!r

asincron,la funclionareain gol, esteprezentatdin Fig. 2.24.in figurd,cu RT s-anotatun

regulatorde tensiunealternativl (autotransformator),
iar cu MA motorul de incercat.
incercareain gol se efectueazdla tensiuneanominalda motorului. Se regleazdcu
ajutorul regulatoruluiRT, tensiuneaaplicatl motoruluila valoarenominaldUrc: Uh,
momentin care se mai mdsoardcurentul.f1ggi putereatrifazatdPrc.

Fig.2.24. Schemide montaipentruincercarea

in gol a motoruluiasincrontrifazat.
Cu ajutorul celor trei date mdsuratemai sus se calculeazdurmdtoarelemlrimi
caracteristice
ale motorului:
c factorul deputere la mersul in gol cos<p1g,
cu relalia:
j5
o= ) ; (l rc,/10 = valori de linie
e ( 0,1...0,15
"r",p, "l3urcIrc
I o curentul.demers * fo, roOorr::t ilsfyol, ?nprocente

i1s[%]= :-!:!-'100e (25"'60) %

tn
I
Se constatd c5, spre deosebire de transformator,curentul de mers in gol al
motorului estemult mai maredatoritdexistenfeiintrefieruluidintre statorgi rotor.
sumapierderilor mecaniceSi infier sedetermindcu relafia:
P^+Pp"=P1o-3RtI?oI
curentulde mersin gol pe fazd.
in care:Rl esterezistenfastatoricdpe faz6,iar /169este
o Parametrii Ry'SiXpdin ramura de magnetizarea schemeiechivalente:

, _ 0,95'Urc.f _095'Urcy
^'w- Irc-fcostp16'"tr-
- lrc7 sirtqrc

Factorulnumeric0,95din relaliilede mai sus aparepentrua compensa

caderilede
tensiunepe impedanfaprimarl a statoruluimaginii.

2.13.2. iNCpRCanpA DE FTTNCTTONAREiN SCURTCIRCUIT

Regimul de funclionarein scurtcircuitesteregimullimiti la carerotorulmotorului
estecalat (s : l). Determindrileexperimentale
se fac tot cu schemadin Fig. 2.24, caldnd
rotorul motofului. Se regleazdcu ajutorul regulatoruluiRT tensiuneade alimentarea
motoruluipdnd cdnd curen(iiabsorbilide motor iau valorilenominale,citindu-sein acel

72
 ---Y-,7

momentvalorile Uln /tt = Iln, Ptk Cu ajutorul celor trei mdrimi mdsuratela incercarea
de scurtcircuit,se determindalte elementecaracteristice
ale motoruluiasincron:
. lensiuneanominaldde scurtcircwTin procente:

ur[%]= y+.1ooe (l5...25)%

1,, U
o curentuldepornire raportatla curentulnominal:

\'rr = IhI + =+ 9 e g -.1 )

upfo/o1
o pierderile nominaletn tnJdsurdriP:;1.,latemperaturastandard0n:
A t- ) ? \
PJ, = Plk . cupru
,"onductoaredin
ffi
0 fiind temperaturamediea inftgurdrilormotoruluiin momentulmdsurdriilui p1p.
o parametrii schemeiechivalentein T: R1 : Rl + R'Z li XoL : X61 + 1'2:

= fl;
n1, xak =
triv

2.14.MOTORUL ASINCRON MONOFAZAT

Motorul asincronmonofazatesteun motor cu inftgurareastatoricdmonofazatdgi
inftgurarearotoricd in colivie. infdgurareastatoricdcreeazd,inintrefierul maginii un c6mp
magnetic pulsatoriu, care se descompunein doul cdmpuri magnetice invdrtitoari
circulare,unul directgi altul invers,dupdrela{ia:

b( a, t ) = B rrcosttrtcospc.=! ro,{ t t - nu ) + !u- ( at + pa ) (2.37)

"os
Deci, motorul asincronmonofazateste echivalentcu doud motoare asincrone
trifazate,identice, ale cdror infbgurdristatoriceproduc cdmpuri invdrtitoareidentice,dar
de sensuriopusegi ale cdror rotoaresunt solidarepe acelagiax. Rotorul motoruluiare.
fafd de cdmpul magneticinvdrtitor direct, alunecarea:
so=!L-2-,
nl
ca la orice maginl asincrondtrifazatl obignuitdgi, fafd de cdmpul magnetic invdrtitor
invers,alunecarea:
s . - f lt + t ?2 = 2_\ - nz =2 _ s
n1 n1
Cuplul dftectM6 produsde cdmpulmagneticinv6rtitordirectse deducecu relalia
(2.24), iar cel invers M; cu aceeaqirelaliein care se inlocuiegtes cu 2 - s. Aceste
cupluri se reprezintdgrafic in Fig. 2.25. Cuplul rezultantM al maginii monofazateeste
Md - Mi, fiind reprezentatgrafic in Fig. 2.25. Seconstatl cd maginaasincronamonofazati
nu are cuplu de pomire (M = O,la s = l). Dacd Ia pornire se d6 un impuls mecanic
rotorului, intr-un sens sau altul, motorul pornegtein acel sens, dacd Mimpuls> M,
prinzdndu-se in puncteleA sauB (Fig. 2.25).Pentrua obline un cuplu nenul la pomire.

t)
 motoruluii se adaugdo infEgurarestatoricdsuplimentard, decalatdspalialla 90oelectrice
fafd de infbgurareaprincipald, numitdfazd auxiliard, care ocupd numai o treime din
crestdturilestatorice. Ambele infhgurdri se conecteazdla aceeagirefea alternativa
tnonofazatd,inftgurareaprincipald legdndu-sedirect, iar fazaauxiliarl inseriatdcu un
condensator de defazareC ca in Fig.2.26.
in acestfel, cele doudinfEgurdriale rnaginii,fiind decalatespafialla 90o electrice
gi fiind parcursede curenliilp $i I.a,defaza\iin timp la aproape90oelectrice,dau nagtere
unui cdmp magnetic invdrtitor care nu este circular, ci eliptic, deoarececele doud
infrgurdri monofazate nu sunt identice. Acest cdmp invdrtitor eliptic iare are
amplitudineavariabilape o rotafiecompletdasigurdtotugiun cuplu de porniresuficient.
Dupd ce motorul a ajuns la turafiade regim, faza auxiliardse intrerupe,de exemplu,cu
ajutorul unui contact centrifugal.Motorul asincronmonofazatse construiegte pentru
puterimici gi estefolosit la antrenarea maginilorde sp[lat rufe, la ac{ionarea
pompelor,a
ventilatoarelorgi a unor instalafiielectrocasnice.

M, Md,Mi

fazd

Tl',
pnnc l pa

M
0
2
U2

fazA
I
auxiliarl
:!,
I
l!
Fig. 2. 26, MaSina asincrondmonofazatd
1 Fie. 2.25. Curbele cupluriIor masinii monofazate. cu fazd auxiliara.
!

2.15.ACTTONARI CU MOTOARE ASINCRONE

2.I5.I. PORNIREA MOTOARELOR ASINCRONE
Pomirea motoarelorasincronese face in funcfie de tipul motorului (cu rotor
bobinatsauin colivie),de cuplul gi curentulde porniregi de tensiunea
relelei.
a. Pornirea directi
Pomireadirectdconducela cele mai simplegi sigurescheme.Pomireadirectdse
aplicdin exclusivitatela motoarelecu rotorul in colivie. Putereanominal5a celui mai
rnare motor asincron pornit direct nu trebuie sd dep5geascd 20 % din puterea
transformatoruluicarealimenteazdreteaua.in cazul pornirii directe,curentulde pornire
al motoruluiia valoriin gama I, e (4... 8)1n.
in Fig. 2.27 esteredatd schemaelectricl de principiu pentru pornireadirectd
reversibild(in ambelesensuri)a unui motor asincrontrifazat.Schemade fo4d cuprinde:
sigurantelee1, comutatorulgeneralK, contactoarele C1 (pomire dreapta),C2 @ornire
stdnga),releele maximale de curent e2 (numai la puteri mari), releeletermice de
suprasarcind e3, motorul M. Schemade comanddcuprindesiguranfelee4, linia (3), de

74
prin turatia ry. ln acestcaz, turalia n2 a rotorului devine mai mare decdt cea de
sincronism,iar cuplulelectromagneticschimbdde sbmn.

Fig.2.30, ReferitoareIa frAnarea Fig. 2.31. Frdnareacontracurent

a
suorasincroni. motoruluiasincron.

Magina debiteazdenergie electrici in refea, energie preluata de la energia

a trenului,producdndo frAnarea acestuia(de fapt o limitare avitezei).
gravitalionald
b. FrAnareacontracurentsau prin conexiuniinverse
Frdnareacontracurentsau prin conexiuniinversese aplicdnumai rnotoarelorcu
rotorul bobinat.Frdnareaeste foarte eficientdgi constdin inversareaa doud faze ale
motoruluiodatdcu introducerea in circuitulrotoric a unui reostattrifazatde frAnareRp,
de valoaremai mare decdta reostatuluide pornire a aceluiagilnotor. Pentru evitarea
reversdriise poatefolosi un aparatde controlcareprovoacddeconectarea maginii,cdnd
viteza sa de rotafie se apropiede zero. In acest scop, se pot folosi intrerupdtoare
centrifugalesau relee de frecvenfd.Explicareafenomenelorcare se produc la frdnarea
contracurentse poate face folosind caracteristicile mecanicedin Fig. 2.31. in regirnul
inilial de motorcu sensinaintede rotalie,punctulde funcfionareesteA pe caracteristica
rnecanicd naturald, notatdcu (l) in figura(Rn:0).Aceeagi caracteristicd
mecanicd, insd
cu reostatulde frdnareintrodus(Rp + 0), se deseneazd sub forma curbei (2). Daca se
inverseazf, apoi doud faze de alimentareale motorului,curba (2) devine in Fig. 2.31,
curba (3), iar punctulde funclionaresarebruscdin A in B, in cadranulII in caremagina
funclioneazf,in regim de frdna. Instalaliase frdneazf,,cuplul electromagneticfiind
antagonist, turaliase micgoreazd treptatgi punctulde funcfionareajungein C, dupdcare,
dacdmotorul nu s-ar decupla la refea.maginaar pomi in sensinvers,avdnd loc o
de
reversare a acesteia,punctulde funcfionare ajungdndin D.
c. Frinarea dinamica (nerecuperativl)
Frdnareadinamicd(nerecuperativd) se face deconectdnd infbgurareatrifazatda
statoruluimaginiiasincronede la refeauade alimentaregi alimentdnd-ola o sursdde c.c.
Curentulcontinuu,parcurgdndfazelestatorice, producela periferiainterioarda statorului
un cdmpmagneticfix, constantin tirnp. Prin rnigcarearotorului in acestcAmprdatoritd
energieicineticea maselorin migcare,se induc in infrgurarearotoricda maginii,t.e.m.
care dau na$terela curen{ielectricigi care produc o anumitf,cantitatede cdldurdin
aceast5inlEgurare. Aceastdcantitatede cdldurdse degajdpe seamaenergieicineticea
producdndastfelfrAnarea
rnaselorrotoricein tnigcare, rotorului.

77
 2.15.3. REGLAREA TURATIEI MOTOARELOR ASINCRONE
Avdnd in vedere expresiaanaliticd a tura{iei motorului asincron trifazat

n=nr(l-s )= 4 1 t -s ), (2 . 3 8 )
p
rezultdcd aceastdturaliepoatefi modificatdprin rnodificareafrecvenleide alimentarefl,
prin modificareanumdruluide perechide poli p sauprin modificareaalunecdriis.
a. Modificarea numirului de perechi de poli
Modificareanumdruluide perechi de poli p conducela o rnodificarediscretda
vitezei de rotalie a motorului qi se face, fie prin modificdride conexiuniale infEgurdrii
statorice,fie prin echipareamotorului cu infrgurdri avdnd numere diferite de poli.
Modificareanumdruluide perechide poli se facenumaila motoareleasincronecu rotorul
in colivie (in scurtcircuit),deoarececolivia are proprietateade a-gi adaptaautomat
numdrulde perechide poli ai s5i la numdrulde perechide poli ai statorului.
Modificareanurndruluide perechide poli in raportull/2 se poatefacerelativ u$or
prin modificareaconexiunilorinfEgurdriistatorice(ceamai cunoscutdfiind infhgurareade
tip Dahlander),oblindndu-se motorulasincroncu doul vitezede sincronisrn. Acest motor
esteechipatcu o infhgurarestatoricdexecutatddin cAtedoudjurnatiti pe fiecare fazd
(pentruprima fazd.jurnatdfilesunt U1U2 qi U3Ua),jurndtdfilede pe fiecarefazd pot fi
conectatein serie(ca in figura 2.32) sauin paralel(ca in figura 2.33).La conectareain
serie,numdrulde perechide poli este dublu fafd de conectarea in paralel(in opozilie).
Agadar,la conectareain seriea celor doudjurndtdfide infEgurare se obfineo turatieegalS
cujumdtatedin turaliaobfinutdla conectarea acestorain paralel.
U iV
vl t
I
vzi
v3l
v4; w 4
,.' u4, w 3
// u3 \w2
..' u2 ry
a, ul b.

Fig. 2.32. Conectareain seriea jumitef ilor de inlEgurarela inlZgurareaDahlander:

a - schemadeprincipiu;b - conexiunea steaainfEguririi;c- conexiuneatriunghi airrfhgurdrii.

La schimbarea turaliei de la o valoaremare la o valoaremicd, maginatrece prin

regimulde generatorasincron,debitdndin refeao anumitdcantitatede energieactivd de
frAnare,astfelincdttrecereala turaliamicd seproducelent,fird gocurimecanice.
b. Modificarea alunecirii
Pentrua simplificastudiulposibilitalilorde modificarea alunecdrii,vom aveain
vedereci, in rnajoritatea cazurilorpractice,funcfionarea
stabilSare loc pentrualunecdri
inferioarealunecdriicritice.Considerdnd.i((sm, din formulalui Klosssimplificatf,avem:
S,
S = .M. (2.3e)
2M ^

78

[^
 de unde rezultl c5, pentru un cuplu de sarcinddat (M : Mr), alunecareas se poate
modifica,regldndparametriicaredetermindalunecdrea criticds* gi cuplul maxim Mnr.

iU2 v2 w2
V3 w3
tu3
-u4 :v4 w4

Fig. 2.33. Conectareain paralela jumetelilor de infbgurarela infigurareaDahlander:

a. - schemade principiu; b. - pentruconexiuneastea; c. - pentru conexiuneatriunghi.

Analizdndexpresiilemirimilor sm $i Mm, rezultdcd, la frecven[ade alirnentare/l

datdgi la numdrde perechide poli dat, sepot modificas6 9i M6, modificdndtensiunea
de alimentareUl sau parametriiR1, R2, Lg,Ll,o2. findnd seamac5, in practica
ac{iondrilorelectrice,se recurgede regulSla modificareatensiunii Ut Qa frecvenlafi
rotoriceR2, vom prezentaincontinuareacestedoudmetode.
datl) gi a rezistenfei
Modificareatensiuniide alimentare
/
' O metoddclasicdde modificarea tensiuniide alimentare(valabil[ gi in regimurile
de pornire) constl in utilizareaunor transfolmatoare sau autotransformatoare reglabile,
continuu sau in trepte. Actualmente, pentru modificarea tensiunii de alimentare a
motoarelorasincrone se utilizeazdvariatoarestatice de tensiune alternativd (V.T.A).
Modificareavalorii efectivea tensiuniimotoruluigi, in consecin{d,modificareaturaliei
acestuia,se realizeazdprin modificareaunghiuluide intdrzierela aprinderea tiristoarelor,
de reguli cr e (0 ... 150').Formade undaa tensiunilorde la iegireavariatoruluise abate
tot mai mult de la o sinusoidd,aceastaconducdndla aparilia unor cupluri parazite,
pendulatorii,precumgi la pierderiJoule gi in fier majorate.Modificarea tensiunii de
alimentarese poateface numai in sensulscaderiiacesteiasub valoareanominal5gi are
dezavantajul cd reducegi cuplulelectromagnetic al maginii.
Modific area rezistenlei ro tor i ce
Metodeleclasicede reglarea rezistenfeitrifazaterotorice sunt:folosireareostatelor
cu cursor(la puteri mici), a reostatelorcu ploturi (reglaj in trepte) sau a reostatelorin
de contactoare
trepte,scurtcircuitate de putere (la puteri mari). In ultimul timp. pentru
reglareacontinul a rezistenfei din circuitul rotoric, se folosesctot mai des schemecu
elemente semiconductoare de putere(tiristoare,tranzistoare,triacuri).
in Fig. 2.34.a,tensiunea rotoricd(variabildcu alunecarea)
se redreseazdgi apoi se
conecteazd pe rezistenlaR a clrei valoarepoatefi modificatdcu un contactorstaticCS,
conectatin paralelcu rezistenfa.DacdCS esteinchis un timp t. gi estedeschisun timp

79

r*J
 {1f

ta : T - tc, atunci rezistenlaechivalenti Rs a grupdrii R + CS are variatia in timp

prezentatd secalculeaziastfel:
in Fig. 2.34.b. Valoareamediea acesteirezisten{e

R, = (l - !1n Q.40)
T'
Modific6nd continuu factorul tslT intre I gi 0, se obline un reglaj continuu al
R" intre zerogi R.
rezisten{ei
R
S
T

T
<>

Fig. 2.34. Variafia rezistenteirotoricecu contactoarestaticeindividuale.

: in loc ca putereade alunecaresP sd se disipeintegralin circuitulrotoric sub formd

de cdldur6,o bund parte din aceastapoatefi recuperatdin doud moduri: a) folosind un
procedeumecanic(cascadaKramer) prin careputereade alunecarese refurneazdaxului
motoruluiasincronin cauzdrcu ajutorulunui motor de c.c.cuplatpe acelagiax cu motorul
asincron b) folosindun procedeuelectric,prin careputereade alunecareestereturnatA
gi
refelei de alimentarea motorului asincronprin intermediulunui redresorgi a unui
invertorcu comutafiede la refea(cascadaScherbius).

c. Modificarea frecvenfei tensiunii de alimentare

Reglarearuraliei prin modificareafrecvenleitensiunii de alimentarese realizeazd,
alimentAndmotorul de la un convertor de frecvenfd care poate fi un invertor sau un
cicloconvertor.Frecvenlanu poate fi variati independentde tensiuneade alimentare.
intr-adevdr,neglijdndcdderilede tensiunepe impedanf a de fazd a statoruluimotorului,
putemscrie:
U1= E1= 4,44fptkv,lQ r, = const. fi@, (2.4r)
in care U1 este valoareaefectivd a tensiunii de fazd aplicatd motorului. Pentru a nu
influenlaperformanfelemotorului (cuplul, curentulde mers in gol, curentulnominal),
I

"i fluxul magnetic@n'trebuiesd rdmdnf,,pe cAtposibil, constant.Prin urmare,din ecuafia

fi ,
r:l .
(2.41)se deducecd raportulUtlft= const.,adicdtensiuneatrebuiesd fie proporlionald
fi cu frecvenfa.Aceastdrelaliese adopti la scddereafrecvenfei/ sub valoareanominald.
J La cregtereafrecvenlei peste valoarea nominald, tensiuneaU1 rdmdne insi constanti
I
t (Ut : Un) din motivede izolaliegi de majorarea pierderilorin fier, astfelincdt odatdcu
4 cregtereafrecvenleipestevaloareanominaldareloc o scddere a fluxului magnetic(Dn1,
rezisten[aR1 a infEgurdrii,
Dacdin expresiacupluluimaxim Mnlseneglijeazd

80
I
cuplul maxim al motoruluiestedat de relafia:M m = const.(UtI fl;2 . linand seamade
aceastdrela{ie,sepoatespunecd pentruf <fi, cup'lulmaximal motoruluiesteconstant,
iar pentrufi > f" cuplul maxim este inverspropo(ional cu pdtratul frecven{ei.fl. fa
frecvenfemici, reactanlelernotorului sunt rnici gi
rezistenfaR1 nu se mai poateneglija.Altfel spus,
cuplul maximnu se va mai men{ineconstant,dacd
Ul"fi = const. Pentru a rdmdne cuplul maxim
constant9i la frecvenfemici, trebuie ca tensiunea
U1 sd variezemai repededecdt frecvenla,adicd
dependen(a 4 : Jffi) sd se abatdde la o dreapt6,
aia cumsearatdin Fig.2.35.
Metodade reglareavitezeimotoruluiasincron
O fln prin varialiafrecvenfeitensiuniide alimentareeste
r. r , foarte eficientd din punct de vedere al sensului
Fig'2'35'Dependenfau1= t( rr)'
regldrii,al gameide reglare,al sensibilit{fiiregldrii
(reglareaeste practic continud)gi al randamentului reglirii. Instalatiade reglare prin
frecvenl[ avitezeimotorului poate fi un cicloconvertor sauun invertor.Cicloconvertorul
se folosegtela frecven[emici, iar invertorul se folosegteatatla frecvenfemici, cdt gi la
frecventemari.

2.16.PROBLEME CU MOTOARE ASINCRONE

PROBLEMA 2.I
Un motorasincrontrifazatfunclioneaziin sarcindla turalian2: 1440rot/min.Sa
sedeterminenumdrulperechilorde polip, alunecarea s, frecvenfacuren{ilordin rotorf,
turafiacdmpuluimagneticinvdrtitorde reacfie,produsde curenfiirotorici, in raport cu
tensiuniide alimentareeste/j : 50 Hz.
rotorulgi in raportcu statorul,dacdfrecven{a
Solufie: Tura{ia nominalf, a oricirui motor asincron este valoarea imediat
inferioaradin girul turafiilor de sincronismcorespunzf,toarefrecvenfeide 50 Hz: 3000,
1500, 1000, 750, ... roVmin. Rezult5, pentru motorul considerat, valoareaturafiei de
sincronismrl = 1500 rot/min,prin urmare,numdrul de perechi de poli estep:2.
Alunecarea motoruluise deducecu rela{ias (rt - n2)ln1: (1500- 1440y1500= 0,04.
=
Frecvenlacurenfilorrotorici estef2: tft : 0,04'50-- 2 Hz, turafiac6mpuluitnagnetic
invdrtitorde reacfie,fafa de rotor estenr = fZlP : 212: I roVsec: 60 roVmin 9i tura{ia
cdmpuluimagneticfald de statorarevaloarea fis: n2+ nr:1440 + 60: 1500roVmin,
adicd egald cu valoareaturafiei de sincronism. Rezultd urmdtoareareguld: turalia
cdmpului magneticde reacfie unui ql motor asincron este egald cu turalia cdmpului
magneticinvdrlitor inductor,indiferent de valoarea alunecdrii motorului.

PROBLEMA 2.2
Un motorasincronareurmdtoarele datenominale:P1: 2,2 kW; Un : 220/380Y;
: 50 Hz. Ce alte mdrimi
Iyy: 8,6715,01A; rn : 1425 rot/min; cosqn : 0,82;fn
alemotoruluisepot calculafolosinddatelelui nominale?
caracteristice
caresepot afla din datelenominalesunt:
Solulie:Mdrimilecaracteristice

8l

n"*J
 at motoruluiiMn= =Pn =?209.'r2o=
a. CuplulnirmintrT = | 4,75 Nm;
" 2rnn 2n.1425'

b. Randamentul "\n=h= c;?

nominal: : :-, ==#-a=0,81
Pr 43Urlncosgn .13.220-8,67
-o,t-
l

c. Alunecareanbminald:o =\-.nz =1509:-Y25=0,05;

" n1 1500

d. Numarul de perechide poti ai motorului, p=L=10=.!! =2 per€chi;

' ,t 1500

' e. Sumapierderilordin motor:f f= 4- Pn= 4-qn4={(l -r;r)= 516W.

' PROBLEMA,,2.3
Un motor asincron estecaracterizatde urm6toareledate: Un : 220 V (conexiune
steain stator);,fi : 50 Hz; R1= 0,3 O; R'2: 0,15 O; Xot = 0,4 C); Xo2:0,2 tl;PFe = 0.
(R*=jnfinitA). Se se calculezecurentul absorbitde motor gi putereaactive absorbitdin
urmdtoarelefilU{ii._a:rnagina funcfioneazdcu rotorul blocat,s : I (la pornire); b. magina
funcfioneazdin gilid6al, s:0; c. maginafuncfioneazd camotorcu alunecarea s :0,02.
Solugie: a. Schema echivalentd a maginii cu rotorul calat este desenat6in
Fig.2.36.a. Din aceastdschemiseobfinecurentulcomplex{1 cu relalia:
u{Z)* ixp) = fi2- jt37
tr=
Z1Z)+ixuTr+iXrZ)
in caretensiuneade fazd,Ut s-aalesorigine de fazd, adicd U1 = U1 t27V.
R1 iXol iXo2 R2

jxp

iXol iXo2 R2ls

Ut

c.
Fig. 23 E. Scheme pentruproblema2.3: a- schema
echivalente motoruluicu rotorulbloca!
b - schemala mersulin gol ideal;c - schemala mersulin sarcini.

82
 Curentul absorbitde maqin6de la relea are valoareaefectivdIl : 172 A, iar
putereaactivdabsorbitdsedetermindastfel:

4 =n"burli|=n"11'127(102+
j13D142470
w
b. Schemaechivalentda maginii la func{ionareain gol ideal cu s : 0 este
prezentatdin Fig. 2.36.b.In acestcaz,rezultdcurentulcomplexabsorbitde nragindare
urmdtoarea expresie:
I_
t27 = 0,352- j12,2
R, + j(Xo1 + Xr) 0,3 + 7(0,4 + l0)
Valoareaefectivd a curentuluieste .I19: 12,21A, iar putereaactivaabsorbit6de
magindareexpresia:

4o =R"bur1io|=n.{: j12'2)l=3a
't27(0,352+ ry
c. Schemaechivalentda rnaginiiin sarcinl estereprezentatd
in Fig. 2.36c. Din
aceastd
schemdrezult5curentulcomplexabsorbit:
ur
Lt= , r, Z2=?* t* r r = {1=14,6+711,8
iX ,,Z\
Zr+
Z\+ iX ,,
Valoareaefectivda curentuluiabsorbiteste11 : 18,76A, iar putereaactivd a
motoruluiarevaloareaPr = 5563W.

PROBLEMA 2.4
Un motor asincron trifazat este caracterizatde urmdtoarele date nominale;
Pn : 1l kW; Un -- 2201380Y; nn: 1440roUminlIn = 87 7o;cos<p1n : 0,84qi pierderile
mecaniceP, : 400 W. Sd se calculeze:alunecarea nominaldsn, frecven{arotoricdf2,
putereamecanicdPy, putereaelectromagneticd P, PierderileJoulein rotor Py2,curentul
absorbitde motor 11,rezistenfainftgurdriistatoriceR1, dacdpierderilein fierul statoric
suntPps= 300 W.
Solufie:AlunecareanorninalS a motoruluiarevaloarea:
_ rr-r,, _ 1500-1440 = 0 04
-n
"
\ 1500
Frecvenfacurenlilorrotorici estef2 = srt = 0,04.50: 2 Hz, iar puterearnecanicd
are2(presia PM: Prr4 Pr : ll + 0,4 : ll,4 kW. Putereaelectromagneticd este
P : P,p1l(l- sn): ll,4(l - 0,04): 11,875kW gi pierderileJoulein rotor sunt datede
relafiaP12: s11P:0,475kW.
P1,absorbitdde motorgi curentul11statoric,sunturmdtoarele:
Puterea

p , = ! u = , 1 ! = r2 ,6 4 krv; 12640 = 22,8A

It=-JJ--
'\n 0,87 '3U11costp1n 2.220.0,84

PierderileJoulein infrgurareastatoricd,precumgi rezistenlastatoricdpe fazd se

deducastfel:

83

ttt*,EJ
 pJt= pt-pr"-p=12640-300-r =4651y 465-=0,3o.
r875 ; Rt=!JJ-=
3.r i 3.22,8'
PROBLEM A 2.5
Un motor asincron trifazat aref1;50 Hz; 2p:4 poli, factorul de suprasarcind
kyrl=M^/Mn:2,2; Pn: 5 kW; putereaelectromagneticd in regimnominalP:5,5 kW;
pierderilede frecaregi ventilafiePm: 150 W. SAse determinealunecarea criticds,n,
cuplulnominalMn, gi cuplulde pomireMo al motorului.
Soluyie: Aplicim relafia (2.16), scrisd pentru regimul nominal in care se
inlocuiegte
Pp: sP. Aceastdrelafiepennitedeterminarea alunecdriinominalesn:
5500-5000-r
50=0,0636
s500
Seaplicd formulalui Klosspentruregimulnominalgi avem:
Mn- 2 --
-= - 3 Jrrrl= 0,155; s,,,t = 0,404
M* sn , sn 2.2 0,0636 s,,
slz sr snt 0,0636
Valoareaconvenabilda alunecdriicritice estede (f ... 4) ori mai mare decdt
nominald,adicasn.: 0,155.
valoarea
t;
il Cuplul nominalesteMn= P1l(2nn11) = 34 Nrn. Cuplulde pomire sededucetot din
fonnula lui Kloss aplicati pentruregimulde pornire(s = l) in carese introducecuplul
I maximdat de relalia Mm: kmM11:2,2.34: 74,8Nrn;Mo / 74,8 = 2 / (s,11+ l/sm),din
carerezultd Mr: 22,64Nm < M1. Deci,motorulcalculatmai susnu poateporni directla
cuplul nominal.Din aceastIcauzEse folosegte un reostatde pornirecaremdregtecuplul
de porniregi micgoreaz[curentuldepornire.

PROBLEMA 2.6
i
Pe pldcula indicatoarea unui rnotor asincrontrifazat,cu rotorul bobinat.sunt
trecuteurmdtoareledate nominale:Ps: 0,75 kW; Ur1= 2201380V (A/Y):fn : 50 Hz
irn : 1385rot/min; I1y: 3,612,08 : 0,76; capacitarea
(A / Y); cosrpn de suprasarcind
ks = Mnla*lMr: 2,6. Ce alte elementese mai pot afla cu datelede pe placula? Se
precizeazd,cd, dacdvaloareacapacitaliide suprasarcini
nu estetrecutl pe placufa,aceasta
seia din datelede catalogale maginii.
Solufie:Elementele caresepot calculadin datelenominalesunt:
caracteristice
T
.: l. Alwrccareanominald:sn: (n1- nr) I n1= (1500 - 1385)/ 1500= 0,076;
il
I
1 2. Randamentul
nominal:
i
I 750 =0.721
t ,,,= ---h--= =
J3Unlh .13'220'3,6'0,76
cos(pn

3. Cuplulnominal:Mn: PnI Qn= P1I (2nn1): 750I (2n.1385160)=

5,17Nm;

84
 4. Suma tuturor pierderilor din motor este:
- Pn : J:'zzo'l,e'0,7 6 - 750 = 29| w ;
2P : P n- P, : Ji unl tncosep
cuplului maxim M61 se deducecu
5. Alunecarea criticd: sm, corespunzdtoare
formulalui Kloss,aplicatdin regimulnominal,caresescrie:

) sm= sn(km*ffi1
Y' =: ^ ) sm=sn(kmxffi1,
,' = M,nl
k*
Y-*
care,dupdinlocuireadatelornumerice,conducela valoareas. = 0,383;
astfel: Mmt : k^ Mn:2,6-5,17: 13,44Nm;
6. Cuplulmaxim:Msl, sedetermind
7. Cuplul depornire: Mp, sedeterminddin formula lui Kloss scrisdla pornire:

2 . 1 3 , 4 4 . 0 , 3=8,98
83
'o =--?-
,
1 Jv!n-2M!ilsm
t
- Nrz > Mn,
M ntl *r, s2^+1 +l
0,3832
sm

PROBLEMA 2.7
Un motor asincron trifazat de putere nominald Pn = 7 kW, tensiunenominald
Un : 3x380 V (conexiunesteape stator),frecvenfinominaldli: 50H2,turafienominald
ns=2910 rot/min are rezistenlainfbguririi statoriceR1 :0,6 O, reactan{aXot = 1,3 O, qi
pierderilemecanicePm : 180W. La incercarea de mersin gol, la tensiunenominalds-au
misurat Plg = 396 W li 1ro : 4,07 A, iar la incercareain scurtcircuitla tensiunea
Utt : 80 V s-au mlsurat P11 : 850 W li 1tt = 14 A. Sd se determine:a. frecven{a
curenfilor rotorici gi puterea electromagneticd;b. parametrii schemei echivalente;c.
cuplul nominal Mt1,cuplul maxim M6, alunecarea criticd sp gi cuplul de pornire Mo.
Solufie: a. Alunecarea nominald sn, frecvenla curenfilor rotorici f2, puterea
mecanici Py gi putereaelectromagneticd
P, sedetermindastfel:

s,-3:2-.10'09:219=0,03;f2 = sfr=0,03.50=r,SHz;
" nt 3000

1 8 =7
PM= P, * P * =7 0 0 0 + 0 1 8 0-W
P := JL=r tt*9- =740211
l- ", l- 0,03
b. Sedetermindpierderilein fier Ppsgi rezistenlacorespunzdtoare
acestora
Rr*;:

pF, = pto- 3 Rl?o- pm= 396 -4,072- I 80= t86w; n, = Wo4t

- 3' 0,G = 775tl
PF,

Factorul de puterecosglg, reactantade magnetizareXp, rezistenlade scurtcircuit

R6 impedanla Zy, reactan{ade dispersieX6p gi factorul c, se determindastfel:

c o srp=l 6J:o - =0 ,1 4 x--=utf - un/Jt

8'v=j;:ffi=54o"
;
43unlrc

8s
 , p. , U
R&=Rr +cRr=-!-L-=1,446(l; + cR)=Rr_Rr
=0,846c1
; zr,=ff=l3a,
3'Iit

X ok = X o l + c X ' o 2 = ,?-ai=2,97Ct;" =r*!-= t*H =L024;

c. Cuplul nominal Mn, cuplul maxim M11t,alunecareacriticd sr gi cuplul de

pornireMp, se calculeazlastfel:
p
M, = * =22,98Nm;
zTnn

3-u?r / Ji )2
3.(380 = 61,83Nm;
AI-
Z c Qy [\+ nl +xlo) [ 0,6+ ^lo? * 2,972
2.1,024.r00n. J
n ,12
) ' Ur I P^
,,r ,= $:=o,z7g; Mp
crr nl +xlo
lnl * xlo
PROBLEMA 2.8
Un motor asincron trifazat cu rotorul bobinat are urmf,toareledate caracteristice:
Rt = R2=lC),'Xol - X'oZ=3C),' sn : 4Yo;ks : M^lMn = 2,5; w.kl'1fu2krr2: 1,8.
Magina merge ca motor gi trebuie sd frdnezecontracurent againc6t cuplul sau sd nu
depdqeascd, in timpul frdndrii, dublul cuplului nominal, iar cuplul minim in timpul
frdndrii,sd nu fie mai mic decdtcuplul nominal.Frdnareaincepede la alunecarea sn.Si
se detenninerezistenlade frdnareRp, inseriatf,in rotor, pentrua realizafrdnarea.
Solupie:in momentul inverslrii celor doud faze statorice,cdnd se trece de la
regimul de motor la cel de frdnarecontracurent, alunecarea regimuluide
corespunzdtoare
frdndestesf : 2 - s : I,96. Aplicdnd formulalui Kloss,sepoatededucealunecareacriticl
in regimul de frdnare skf; cu relalia:
M
= -J undeM=2M, iar Mr,,=2,5Mni = s14,=i,))
M *
o, !!-*r!
srd: sf
Din expresia alunecdrii critice sp1,unde se pune c : l, se deducevaloarea
rezistenlei Rp raportatl qi neraportat5:

skf=
R2+Rp _ l+Rp R. =5 = 7,04( l
=+Rr ' =22,8Q,
[4 qx"ti;P J'+36 t.8-
Sd determindmcuplul minim in perioadafrdnarii.Acestase obfinepentrus : I qi
se calculeazdfolosindformulalui Kloss:
%= 2,5M,=1,19
J+4
r2-+ #=0,q79 + Mo=0,4Jg' n
., Mn, -1-+srr Mo,
II sldl

Deci, cuplul de pornireminim estel,l9 ffi gi prin urrnarese indeplinegte

condigia
problemei.Rezistentade frdnareareo singurdtreaptd.

86
 PROBLEMA 2.9
.,
Un motor asincronare cuplul maxim M1n, alunecarea criticd sp1,momentulde
inerlie -/, alunecdreade mers in gol s6 gi viteza unghiulardde sincronismC)1.Sa se
detenninetirnpul de pornirein gol al motorului Zpo.
Solufie: Ecuafiadinamicd de migcarea motoruluiesteurmdtoarea:

l!= u - u r = M ; ( M, =0,rnotorul
fiindingol/
dt
Cuplul electromagneticM se deducedin fonnula lui Kloss, iar deVdto aflirn din
relafiaA: 01(1 -.r/, prin derivare:
2M, do ds
M =------:!:-,. -= -!rl^ -
j-*ia dt 'dt
snt s
inlocuirn relaliile de Inai sus, in ecuatiade migcaregi integrdmecualia cu
variabileseparabileoblinut[:

-ror
1 P0 sO /

#=ffr'j"=,,L[
- \/

#X**?j*
sll s

integraleiseoblineexpresiatimpului de pornirein gol

DupI efectuarea

I yw
n, (vsi )
^^=-------1--.srrrlI1.sg I
2M,,,12s,, )

PROBLEMA 2.IO
Un motor asincroncu momentul de inerfie -r gi cu viteza de sincronismf)1
porne$tein gol. Sd se determinecantitateade caldurl disipatdin rotor in perioada
pornirii,considerdnd de mersin gol so:0.
alunecarea
Solupie:Putereadezvoltatdin rotor in perioadapornirii se calculeazdcu relalia
Pp= sP : sM()t. Pentrupomireain gol cuplulrezistentM1: 0, deci din ecuatiade
miqcaresepoatededucecuplulelectromagn etic M:

M =JdQ =- Je>,ds
dt 'dt
energiadegajatdin rotorprin integrarea
Secalculeazd. pierderilorJoulerotorice:

*, ='--f y,a,=4
hf- n, !)a1at= r,,7'
,rro,=
prin urmare
, o,r,i'),, ,, :;u,,","o ,o,o),"un l,,iooao pornirii este
")i,r,,a maselor rotorice tn miscare.
egald cu energia cineticd

87

*J
 PROBLEM A LII
Un motorasincrontrifdzatare datele:Rl:R'2:'6,2C>,Xol:X'o2:0,65 O,
Xp = 30 C),p : 3 perechide poli, Ury: 220 Y, .ft = 50 Hz, Pn'. : 0. a. Sd se detennine
cuplul electromagneticrnaxim, alunecareacriticd, alunecareagi turalia, la un cuplu
rezistent(inclusivcuplul de frecdri)Ms:220 Nm; b. Dacdfl scadela/1 : l0 Hz cu
respectarea condiliei Ut/.ft : const.,care este cuplul electromagnetic maxirn in noul
regim?c. CAttrebuiesd fie tensiuneaU1 pentru calaf 1: l0 Hz, cuplulelectrornagnetic
maxim sd fie_acelagica la punctula. Cdt suntalunecarea gi tura{iamotoruluiin acestcaz,
la cuplurezistentde 220 Nm?
Solulie: a. Folosimformulacupluluimaxirnal motorului:

tu?r
M ni= .r *{ T
=l+IsL =1,02= M ntt= 445Ntn
^z c '
L r ) ll
-'
DI
|
' l l^(t + Rl +(Xo1+cX'oz)2
l "

Alunecareacriticdoblinutdcu datelenumericeindicateare valoareas6:0, 153.

Alunecarea
s corespunzltoare
cupluluiMs:220 Nm seafldcu relalialui Kloss:
yt
=-+- 3 .s1= 0,0374si s2 =0,88. sealeges = 0,0374
M ntl s
*{4
s ttt 't
iar turatiasedetennindcu relaliaru: 1000(l-s): 963roVmin.
b. Calculdrntensiuneadlcorespunzdtoare frecvenfei/1: tJ 5Uf 1/fi: 44V.
Cupluelectromagnetic maxim calculatin nouasituafieva aveaexpresia:

3R2(U')2
=5l,3Nnt

motorulnu poatefunctionain aceastlsituafiedeoarece

In consecinf5, M, > M
^.
c. Pentruca, la frecventa/t : 70 Hz, cuplul maxirn sd pdstrezevaloareade
punctula), trebuieca tensiuneaU1 sd semodificela valoaread'1 calculatdastfel:

9=Pi)'
M,,Iui'j
+ ul,=s,
La aceastf,tensiunegi la cuplurezistentMs: 220Nm, alunecarea
rnotoruluis' r'a
rezultadin ecuafia:
3.0,2.r: ' 0 2
+ s =0,219
s'.104,7.{
'50 0,2/ s')2+(l0 / 50)z .1O,es*t,Oz.
0,2+1,02. 0,65)2
Turafia n : 1000.(10/50).(l-0,219): 156 rot/min.De remarcatcd, la noua
frecven!5lt : tO Hz, alunecarea
s' este mult mai mare dec6tin cazul functionirii la
 - rfr

acela$icuplu rezistentla f1: 50 Hz. Aceastane conducela ooncluziacd la frecvenfe

reduse,caracteristicamecanicda motorului devirle mai pulin durd, iar randamentul
motoruluiscade,crescAnd pierderilein inlEgurarea
rotoricd.

PROBLEMA 2.12
Un motor asincrontrifazatcu rotorul bobinatare datelenominalepn: 7,5 kw,
nn:1445 r/rnin,R1:0,6f), R'2:0,21{1,X61 :l,8Q,raportuldetransfonnarek:2,1 gi
capacitateade suprasarcind : =
l" MmlMn 2,095.La pori.rire,motorul trebuiesd aibd
Mp: 1,6Mn. sd secalculezerezistenfa
totaldR25in rotor,raportatdgi neraportatd.
Solulie:Alunecdrilecriticesp gi s1g(pentrurezistenlaR2sin rotor)sededucastfel:

s te Rru +R,r"
sk= = 3=
I
'r

0,62+1,82 .t,L p^
" "z

CuplulnominalesteMr.,: Pnl(2nn):49,6 Nm gi cuplulmaxirnidr: 103,gNrn.

Din fonnula lui Klossaplicatapentruregimulde pornire,rezultdalunecarea
criticdstrr,
Mn )
r
=: + (sp)1=0,232;(sr)z= 1,076,se
alegesp=1,076
M,, lr^
Skr+IlSkr

Din relafiade mai susgdsimvalorilerezistenlelor

R'2,raportat[gi R2, neraportatd:

s
n), =n' h'- R'z=1,7o
; Rr,=9=0,:sso
s/c k'

PROBLEMA 2.I3
Un rnotorasincronarecapacitatea k : Ms/Mn: 2,5 gi frecvenfa
de suprasarcind
: 50 Hz. Dacd cuplul la arborerdrndneconstantgi egal cu cuplul nominal,
"ftt sr se
detenninecapacitatea de suprasarcinda motoruluiin cazul c6nd:a. f: f": const.gi
tensiunea la bomescadela U:0,8Un;b. U : Un= const.gi frecvenfa scadela/: 0,g2fn.
Solulie:a. Capacitatea
de suprasarcind
a motoruluiasincronestepropor1ionalf,cu
raportulQn2. Deci,in cazulvariafieitensiunii,capacitatea
de suprasarcindeste:
(u \2
k,,,u=kr,l | =r,5'(0,8)2
=1,6
\u-n )
b. in cazul variatiei frecvenfei, capacitateade suprasarcind,variazd.dupalegea:
(r,.\' ( t \'
k*f =ku,l* | =2,51
^- | =2,95
"r "'l f
) \0, e 2)

89
 CAPITOLUL 3

MA$rNAsrNcRoNA
3.r.cENERAltrAlt
Magina sincrond este o maqind electricd de curent alternativ cu cdmp rnagnetic
invdrtitor, la care turafia rotorului este egal6 cu turafia cAmpului magnetic invdrtitor,
indiferent de valoarea sarcinii.
Magina sincrond poate funcfiona in regim de generator sau in regim de motor,
nefiindu-i caracteristic regirnul de frdnd. De asemenea,magina sincrond se folosegte pe
scard largd gi in regim de compensalor sincron (rnotor sincron supraexcitat,func{ionAnd
in gol), cazin carecompenseazdenergiareactivd a relelei de alimentare.
Pentru magina sincrond, inductorul (partea care creeazd cdmpul magnetic) este
rotorul, iar indusul (partea in care se induc t.e.m.) este statorul. Acest tip constructiv de
magini sincrond este cel rnai folosit gi se numegte magina sincrond de construclie
nonnald sau direct6. Mai rar, se construiesc Ai magini sincrone de consh'uclie itwersatd,
la care inductorul este statorul. iar indusul este rotorul (ca la masina asincrond sau de
curent continuu).
i
s'
3.2. ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE MA$INII SINCRONE
Ca orice rnagind electricd rotativ5, maqina sincrond este fonnatd din doud pdrfi
constructive debazd: statorul gi rotorul.
Statorul este partea fixd a rnaginii, fiind constituit, ca gi la magina asincrond,
din aceleagipdrfi: miezul feromagnetic statoric gi inftgurarea statoricd. In plus. statorul
rnai include si carcasarnaginii impreund cu elementele ei caracteristice(tdlpi de fixare,
scuturi laterale etc.).
Miezul feromagnetic statoric se executAdin tole sau segmentede tole. gtanJatedin
tabld silicioasd, izolate cu lacuri sau cu oxizi ceramici. Tolele se irnpacheteazd in
interiorul carcasei,iar miezul se consolideazdcu tole rnarginale de grosirne mai rnare. In
cazul maginilor sincrone de putere mare, miezul feromagnetic statoric se realizeazd.din
rnai multe pachete de tole de aproxirnativ 5 cm grosime, intre pachete prevdzdndu-se
canaleradiale de rdcire.
T inJdsurarea statoricd se construiegte uzual in varianta trifazatd gi este uniform
repartizatd in crestlturile statorice. Materialul conductor din care se executd infbqurarea
este cuprul de secfiune circulard sau dreptunghiulard.La generatoarelesincrone trifazate.
infhgurarea statoricd se conecteazd in stea, pentru a se evita inchiderea annonicilor
curentului de ordinul 3 sau rnultiplu de 3, precum gi aparilia unor annonici de acelaqi
ordin in curba tensiunii de fazd.
Rotorul rnaginii sincrone de construcfie nonnal6 se deosebegtefundamental de
rotorul maginii asincrone gi este constituit, in principal, din tniezul rotoric ai din
infbgurarea rotorica. Dupd construclia miezului rotorului, se deosebescmasini sincrone
cu poli inecali gi masini sincrone cu poli aparenli'

90
 Masinile cu poli inecasise construiescuzual ca magini bipolare gi au viteza
rotoricdperiferic[ mare (Fig. 3.1.a). Acest tip de magind rezistd bine la acliunea
forlelorcentrifugecaresolicitdrotoruldin punctde vederemecanicAi se numegtemagind
de tip turboalternator,carese realizeazd de obiceicu axul orizontal,fiind antrenatlde o
turbind cu abur. Pentrua avea forfe centrifugecdt mai reduse,turboalternatoarele au
lungimearotorului mare 9i diametrulrnic. Miezul rotoric al maginiicu poli inecafieste
construitdin ofel masivgi se realizeazduzualprin tumare.In miezulrotoric, suntfrezate
crestdturiradiale, repartizateunifonn pe aproape213 din periferia rotorylui. Dacd se
neglijeazddeschiderea crestdturilorrotorice,lirgimea intrefieruluidintre stator gi rotor
poatefi consideratlconstant5.

6 --\-------- 6' >

a. b,
Fig.3.f. Secliunetransversaliprirrtr-omagini sincron5:a - cu poli ineca[i;b - cu poli aparenfi:
l-armituristatorici;2-talpdpolarirotorici;3-annituriferomagneticdrotoricd;4-inlEgurare
rotoricd(de excitalie);5 - linie a cAmpuluimagneticde excitalie;6 - ax.

Masinilecupoli aparenliseconstruiesc ca maginimultipolaregi au vitezarotoricd

perifericdmai rnicd(Fig.3.l.b). Din acestpunctde vedere,rnaginase construiegte cu
rotorul de diametrumare gi lungimemic5, forfele centrifugecare solicitf, rotorul din
punct de vederemecanicfiind mai rnici. Acesttip de magindse numegtemagindde tip
hidroalternator,careserealizeazd de obiceicu axul vertical,fiind antrenatdde o turbind
cu apd.La maginacu poli aparenfi,intrefieruldintrestatorgi rotor nu mai esteconstant;
in dreptulpolilor inductori,intrefierulestetnic, iar in spafiuldintre poli intrefierul este
rnare.Maginasincrondcu poli aparenliesteanizotropldin punctde vederemagnetic.
inJdsurareade excita;ie(rotoricd) a maginii sincronecu poli ineca{i se realizeazd
din bobinerepartizate in crestdturilerotorului,iar a maginiicu poli aparentise realizeazd
din bobine concentrate aiezate pe polii inductorigi inseriateastfelincdt sd fonnezepoli
rnagnetici alternafi.infbgurarea de excitalie este parcursi de curentul continuu de
excitafie Is, c?re ueeaz6, la rdndul lui, cdrnpul magneticde excitafiede inducfie B6
(Fig. 3.1),cdmpfix falade rotor gi invdrtitorfap de stator(a sevedeaparagraful2.3.c.).
La maginilesincronede puteremijlocie gi mare,in pieselepolare de pe partea
dilspre intrefier, sunt prevdzutecrestdturiin care se plaseazl un sistern de bare
scurtcircuitatela capete,ce pot fi privite ca elemente ale unei colivii rotorice,
aserndndtoare unei colivii de rnagindasincrond,colivie careare rol importantla pornirea
in asincron a motoarelorsincronesau la atnortizarea pendulafiilor rotorului, fiind
denurnitd,din aceastdcauzd,colivie de pornire Siarnortizare.

al

,AtJ
 Legitura dintre infhgurarearotoricd gi exterior se realizeazd, prin intennediul
contacteloralunecdtoare perie- colector.Capetele infigurdrii rotoricesuntlegatela doud
inelecolectoare,fixate la unul din extrernitdfile
axului.Periilecarecalcdpe ineleasi-qurd
legdturaintre sursaexterioardde curentcontinuugi inldgurarea de excitalie.

3.3. DOMENII DE UTILIZARE, DATE NOMINALE, SIMBOLIZARE

Maginile sincronepot funcliona in regirn de generatorc6nd prirnesc energie
rnecanicdla arboregi o ,transform6,prin intermediulc6mpuluimagneticde excitalie.in
energieelectricd,cedatdre{eleipe la borne,sau pot functionain regim de rnotor,cdnd
primescenergieelectricl de la refeauade c.a.gi o transformdin energiemecanicd,cedata
la ax mecanisrnuluiantrenat.

3.3.r. DOMENIILE DE UTILIZARE ALE MA$INII STNCRONE

a. Generatoarelesincrone,nutnite gi altematoare, au cea rrai rnarerdspdndire,
fiind utilizatepractic,in exclusivitatepentruproducerea energieielectricede c.a.Acestea
echipeazain prezentcentraleleelectriceracordatela sistemeleenergeticesau centralele
electrice cu retele proprii. Generatoarelesincrone antrenatede turbine hidraulice
(hidrogeneratoare) se realizeaz5,in funclie de potenfialulhidroenergetical apelor
curgdtoare,cu puteri de la c6tevazeci de kVA la cdtevasutede MVA gi tensiuniintre
400 V gi 25 kV. Generatoarele sincroneantrenatede turbinecu abur (turbogeneratoare)
se utilizeazapdnd la putereade 1200 MVA gi pdnh la tensiuneade 30 kV.
Generatoarelesincroneantrenatede motoareDiesel fonneazd, gntpurile elech'ogenecare
seconstruiesc pentruputeride la cdtevasutede wa{i la puteride ordinulmegarvatilor. Ele
se utilizeazdca sursede energiein locurilein carenu suntreleleelectricesauca grupuri
de interven{iein cazul intreruperiialimentdriicu energieelectricda unor obiectivede
irnportanld rnare(spitale,teatre,instituliipublicesauoficialeetc.).
b. Motoarelesincronesuntcompetitivein raportcu rnotoareleasincronenurnai la
puteri de peste100kW 9i turafii sub 1000roUmin,cdndfuncfioneazdlafactorde putere
dorit saucdndsuntutilizatepentrucompensarea localda factoruluide putere.in prezent,
s-aurealizatmotoaresincronecu puteri de pdndla 20 MVA gi tensiunide alimentarede
ill p6n5la l0 kV. Ele prezintddezavantajul cd necesit5o sursdde c.c. pentruexcitalie.iar
fi,
fi + pomirea este mai dificild. TotodatS,nu sunt recomandate in schemede acfionarecu
varialii brugte de sarcin6. De aceea, sunt folosite la antrenareapompelor, a
ventilatoarelor,a turbosuflantelor,
a concasoarelor,
a elicelorde propulsieale navelorgi,
'I
in general,a mecanismelorla carecuplul cregteodatdcu turatia.Motoarelesincronecu
ir puteri mai mici sunt utilizate in instala{iilede autouralizare,la dispozitivele de
;l cronornetraregi de inregistrare,
in cinernatografie.
c. Compensatoarele sincronesunt magini sincroneconstruitespecialpentru a
producenumai puterereactivd,in scopulimbundtdfiriifactoruluide putereal retelelor,
avdnd acelagirol cu bateriile de condensatoare. Ele sunt motoaresincronecu poli
aparenfi,puternicsupraexcitate, care funclioneazd,
in gol. Spre deosebirede motoarele
sincroneobignuite,compensatoarele sincroneau axul rnai subtire gi infhgurareade
excitatiemai voluminoasd.Compensatoarele sincroneprezintaavantajefald de bateriile
de condensatoare prin faptul c[ permitun reglajcontinuual puteriireactive,precumgi al
tensiunii reteiei locale, tensiune care variazd cu sarcina gi cu caracterul ei.
Cornpensatoarele sincronese realizeazdpentrutensiunide pdnd la 25 kV gi puteri de
pdndla 200MVAr.

92
 acela$itimp, rotorul este antrenatde motorul primar cu o vitezd unghiulard constantd O,
intr-un sens dat, motor care dezvoltd la arbore cuplul activ M* Fie cd rotorul are poli
aparenfi,fie cd are poli inecafi, infhgurareade excitalie parcursd de curentul 1" produce un
cdrnp magnetic inv6rtitor de naturl ntecanicd, nunit cdmp magnetic de excitagie
(inductor), care are expresia(2.7):

bo(a *t)= Bo* cos(ott-pa r) (3 . 1 )

in care o=pQ,p fiind numirul de perechide poli ai infigurdrii. Acest c6mp magnetic
produce,in infEqurdrilestatoricefixe, fluxuri magneticevariabile in timp. in faza de
referinfd(de exemplufazaU),fluxul magneticestesinusoidal,de pulsalieco,de expresie:
@o= Q or r c os at (3.2)
Fluxul !D6inducein fazade referinfdo t.e.rn.de aceeagipulsalierrl, defazatdcu
nl2 in urmafl uxului,av6ndexpresra:
eo()=EoJi ros{arf,) (3 . 3 )
Dacd fazelestatorului sunt conectatepe o lrnpedanta de sarcind sau la o retea de
putereinfinitd, btunciprin infhgurdrileU, v, WT'IenrCu3iliffi6iiiliii?u.entii,

iu Q1=1J, .os(ott-1- t;;

iy (t1=
1Ji - -!l;
"or1u!-
LJ "
(3.4)

iw (t)=1Jj gorlrt-! - -!1.

ZJ "

Sisternultrifazatde curen{i(3.4) va da nagtereunui cdmpmagneticinvdrtitor de

lglgle_jlgggtla (a se vedea paragraful 2.3.a), numlt cdmp magnetic de reacyie a
iflAnlyt care are aceeagivitezd unghiularl f) cu a cdmpului
9rc{ali€. Cdrnpulmagneticde reacfieareexpresia:
bo(ar.t)=Bo, cos(at-po r-
r- ")
(3.s)
Cele doud c6mpuri magneticeinvdrtitoare,
li
dau un cdrnomasnetic rezultant:
b (a * t)= b o (a * t)+ b o (a * t) (3 . 6 )
vectorii cdrnpurilormagnetice,care apar in relafia(3.6),se reprezintdintr-un
plan agacum se aratdin Fig. 3.3.a.AcestecAmpurimagneticeinvdrtitoareau aceea$i
vitezdunghilrlaraC2.in regiqjgggg4gf sFAon, cdrnpul1n4g-ne_tic
d" er.itulGie uflF
inainteacdmpuluirnagneticrezultantcu ungffi*6. AEestunghi estede o mareimportanfd
in teoria rnaginiisincroneqi se numegteunghiul intern al maginii. Deoarecedirectia
cdnipului magnetic de excitalie coincide cu axa polului rotoric, se poate considera cd
ungltiul intern al masinii sincrone este unghiul dintre axa polului rotoric Si directria
cdmpului tnagnetic rezultant din ntasind. Unghiul intern se mai numegte unghi de sarcind.
Axa polului rotoric se mai numegteaxd longitudinald a maSinii[notatd cu (d) in
Fig. 3.3]. In cvadraturd electricicu axa longitudinald,
se gdsegteaxa interpolard.sauaxa
h'ansversald a rnaginii[notatdcu (q) in Fig.3.3].

95
 xa pol ul ui
rotoric

a. b,

"';j j;"fl?:il::1#ii:i,i::il1t1;";l19#;Llli,'il,'#l''
Putereamecanicd P1, primitr de generatorla arbore,estep1 = Mue. cea mai mare
parte a acesteiputeri (mai pulin pierderile care se produc in rnagind)este transfonnatd in
putere electricd P2:3Ulcostp prin intennediul fenomenului de conversieelectrolnecanicd.
incdrcareageneratorului cu putere activd duce la mdrirea unghiului intern 6. Iegirea din
sincronism a generatorului se produce atunci cdnd unghiul intern ia valoarea criticd (90o
la rnaginacu poli inecali) gi se manifestd prin ambalarearotorului pestetura{ia norninald.
Bilanyul de puteri active al generatorului sincron se poate face pornind de la
{}
I puterea P| : MvC), absorbitl de generator de la motorul prirnar. Din aceastdputere, o
t! a parte P't.tse pierde sub formd de pierderi rnecanicede frecare gi ventilafie gi o alta parte
li
I P" se pierde pentru excitareageneratorului.Cea rnai mare parte din putereaP1 trece din
i'
rotor in stator prin intrefier (prin c6rnp electromagnetic).Aceasta se nume$te putere
{
iI
electronzagneticdP a rnaginii in regirn de generatorgi se definegtede relalia p : -Me, in
i care-M esle cuplul electromagnetical generatorului,sernnulminus aratd faptul ca este un
t cuplu rezistent,caracteristicoricdrui generator.

t PJz:3R I2l P."I

Fig.3.4. Bilanfulde puteriactiveal generatorului
sincron.
Puternscrie relatia:P1=MoQ=P,,,+P"+P,undep=-Me> 0. Din putereap,
ajunsdin stator,o partePp sepierdesubformdde pierderiJoulein iniEgurarea statoricd,
o alta parte'"Ppsse pierdein fierul statoricAi cea mai marepartep2:3U1cosrp se
transnritesarcinii generatorului.in armdturaferornagneticd
a rotorului,nu se produc

96
pierderiin fier, deoarecefluxul magneticrotoric este constant.Putem scrie relatia de
sincrondstfel:
6ilan1a puteriloractivepentrugeneratorul
P = P12+Ppr+Pz > P1=Pr+P" + P12+Pp"+P2 (3.7)
in diagramade bilanJenergetic
Ecua[ia(3.7)sepoateilustrasugestiv din Fig. 3.4.

3.4.2.MOTORUL SINCRON
Regimulde motor sincronse poateobline,de exemplu,pomind de la regimul de
seneratorsincronconectatla o refeade putereinfinitd, c5ruia i se decupleazdmotorul
frirnar de antrenare.in aceastl sttuallgrlolgrulgglttt fdmdnein continuaresincron cu
camputmagne{cinvd4rgUqZgtlq4,-aEtf:._.-4ata-au@ia{ln-
urmaacestuicdmp,_u1gh1u_l_intern,lschglbrlqd-g-gi semnul(Fig.3.3.b).Iegireamotorului
din sincronir,tr, iq i iba1"4le4--pulglrygA--U-q4lsin6-&-c-qstuia,este echivalentd cu
rdrndnereai1 urmda rotoruluifald de cdmpcu un unghi intern mai maredecdtcel critic,
careducein final la oprireamotorului.
Agadar,in regim_da€9lerator sincron,rotorul maginii,gsle in4intea cdmpului
invdrr_itoicu unghid intern 6@cl la amUatarea rotorului la
tura[ii rnari, iu!_in ,ry,gi*-dE_-9tgt_t_tlgl9!-cqqfpd-qnagnetic invfu inaintea
rgtorglql_c_tulgllul 6, din
iegirea sincronism ducdnd la oprirearotorului.
_Tlern
in ambeleregimuiiTnirgetiae;de E"n"ruto. ,uu motor, rotorul este sincron cu
c6rnpulmagneticinviirtitorrezultant,inainteafldndu-seelementulcare constituiecauza
produceriiconversieielectromecanice a energiei:rotorul, antrenatde motorul primar, la
generatorulsincron,respectiv gdmpul magletic invdrtitor rezultant,creat de refeauade
alirnentare,la motorulsincron. Maginasincrond nu poatefunclionain regim de frdnd.
Bilanpuldeputeri activeal motoruluisincronse deduceasemdnEtor cu bilantul de
puterial generatorului sincrongi esteprezentatin Fig. 3.5'

--_\T-_-l
Pr :3R12'tr P r" P,"i P"l

Fig.3.5. Bilanlulde puteriactiveal motorulursrncron.

Cu M1 s-anotatcuplul rezistentde la arborelemotorului sincron,iar indicele I a

fost folositpentrua indicamdrimilestatorice(primare).

3.s. TEORIA GENERATORULUI SINCRON CU POLI iXnCaTt

3.5.1.MARIMI COMPLEXE
in acestparagrafse vaprezentateoriageneratorului
sincronin regirnulstafionarde
Generatorulsincroncu poli inecafiare ecua{iilede funclionaremai simple
func{ionare.
decdt ale generatoruluicu poli aparenli.Din acest motiv, se studiazd intdi teoria
generatoruluisincron cu poli inecali, unndnd ca dupd aceea sd se aducdcornpletdri

9',l

,:*yJ
gi teoriei generatoruluicu poli aparenfi.in cazul de fa1d,se pome$tede la rezultatele
oblinutein paragraful3.4.1.
Fie Cl vitezaunghiularda rotorului gi 1s curentulde excitalieconstantal rnaginii,
carecreeazdcdrnpulrnagneticinvdrtitor din rnagind.
Definim curentul de excitalie raportat I'" valoarea alternativd a unui sistern
trifazal sirnetric de curenfi fictivi care dacdar parcurgeinfbgurareatrifazatd statoric5ar
creaacelagicdrnpmagneticinvdrtitor ca gi inftgurarearotoricdreald.Acest curenteste
proporlional cu curentul de excitalie real 1. gi cu raportul numerelor de spire ale
inldqurdrilor:
I'r=k'I , '*' (3.8)
w1
in care,t esteo constantdconstructivda maginii.Cdmpulmagneticinvdrtitorde excitalie
bo(ar, r) producein faza de referinld(faza U), un flux magneticfascicularOo, dat de
relalia(3.2), care inducein faza de referinfdt.e.rn.e6(r)datd de relalia (3.3). Toate
rndrimile instantaneedefinite mai sus sunt sinusoidalegi de aceease poate folosi
reprezentarea acestorain complexsirnplificat.
Daca L1 esteinductivitateaciclicd propriea statorului,atuncivaloareaefectivda
t.e.m.indusdla mersulin gol al rnaginii(de cdrnpulmagneticinvdrtitorinductor)este:
Eo=- jaLtl-'" (3 9)
statoricdesteconectatdpe o sarcind(saupe o refea),
in cazul in care infbgurarea
atunciprin aceastavacirculasistemultrifazatde curentiirJ, iv,iyy, dat de relafiile (3.4),
sistem care creeaz6,
un cdmp magneticinvdrtitor de reaclie ba, a cdrui expresieestedatd
derelalia(3.5).
Cdmpul magneticinvdrtitor de reacfieproduce,prin spirele fazei statoricede
referinfd,fluxul magneticfascicular:
-| -
Q o = Q o , rrcos(a;f A (3.l0)

Seremarci faptul cd fluxul magnetic(Du,in fazdcu curentuli, estedefazatin tirnp

cu unghiul tr/2+t fa!6 de fluxul de excitafie{Dogi respectivfat[ de curentul1'. de
excitalie raportat la stator. Reamintirn faptul cd unghiul e reprezintd defazajul dintre
le.m. eosi curentuli.Fluxuluifascicular@u ii corespundeun sistemtrifazatsimetricde
t.e.rn.induse\n fazelestatorului.exoresiat.e.m.in fazade referintdfiind:
eo(t)=EoJicoslatt- 7t- €) (3.1l)
in mod analogcu ecuafia(3.9) se poatededucerelaJiafazorialddintre curentul
statoric/ qi t.e.rn.de reac{ieft:
Eo=- iaLtL (3.12)
Analog cu transfonnatorul gi magina asincrond, se pot defini fluxul magnetic
rezultant (Du,curentul de magnetizare1u gi t.e.m rezultantdde fazd Ep, cu rela{iile:

(3 . 1
3)

98
 T.e.rn.rezultant[4p se mai numegtet.e.m.utild, deoarecela inducereaei intr-o
fazd statoricdcontribuienumai cdmpurileutile de excitaliegi de reaclie,care trec prin
intrefier din statorin rotor. In afardde cdmpulutil de reacfie,inlEgurdrilede fazd sunt
parcursegi de fluxurile proprii de dispersie(din crestdturi,de la dinte la dinte, de la
capetelefrontalesau diferenfiale).Corespunzdtor acestorcdmpuri,va apdreain fazade
referinfdo t.e.m.de dispersiee6, a cdreivaloarecomplexdesteunndtoarea:
Eo=- iaLo! (3.14)
undeZq esteinductivitateo'dedispersieafazei statorice.

3.5.2.ECUATII DE FLTNCTTONARE,
SCHEMA ECHTVALENTA
Fie R rezistenfape fazd,a indusuluimaginiisincrone$i Xo : roZo reactanlade
dispersie.Dacd U estetensiuneade faz\,a generatorului
gi daci ludmin seamdrezultatele
stabilitein paragrafulprecedent,atunci ecualiilede regim stalionarale generatorului
sincroncu poli inecali,au formaurmatoare:
U+R!+iXo!=Ep, Et =- iroLtlp, !u=!r+! (3.l 5)
Necunoscutele careaparin sisternulde mai sussunt:4r, I'.",! Si U. Sistemuleste
cornpletdacd celor trei ecuafii (3.15) li se mai adaugdecualiasarcinii generatorului
A: Z.I- in careZ esteimpedanfasarcinii.
O altd fonna a ecua{iilorde tensiuniale generatorului
se oblinedacdse line seama
de expresiat.e.m.rezultanteE,= Eo * Ep = Eo - jdtLt!, astfelincdtavem:
U+R!+jXo!= Eo- jatLtl = U+R!+j(Xo +alL1)!= Eo
Senoteazdreactanfa
sincronda maginiicu poli inecafi,mdrimeaXr,definitdastfel:
Xr=ot(Lo +L1)=Xo+Xo, (3.16)
in care X or=otL1reprezintdreactanfacorespunzdtoare fluxului magneticde reacfiea
indusului.in final ecuafiade tensiunia generatorului
sincroncu poli inecatise scrie:
U+R!+jXr!- Eo= jaLtI', (3.t7)
Corespunzitorecuafiilor(3 l5) qi (3.17)sepoatedesenagi o schemdechivalenrd
a
generatorului
sincron,pe faz6,,schemdcarese prezintdin Fig. 3.6.

!" I jaLo I

Fig. 3.6. Schemaechivalentda generatoruluisincroncu poli inecati.

Interpretaregeometricd.Neglijdndfenomenulde histerezis,din rela{ia (3.8) se

deducec[, intr-o diagramdcombinatf,(de fazorigi vectori)fazorulcurentuluide excitafie
raportatesteparalelcu vectorulcdmpuluimagneticde excitafieBo (!'u lld,l. Pe de altd
partevectorulBo esteorientatde-alungulpolului rotoric (axa longitudinaldd), confonn

99

Mbl
 Fig. 3.3. gi, prin urrnare,gi fazorul 1" esteorientatde-a lungul aceleiaqiaxe (d)' Din
relalia (3.9) se deducecd fazorul fu esteperpendicularpe axa (d), adicd este orientat
de-a lungul axei transversale(q).

3.5.3.DIAGRAME DE FAZOzu
Pentru construcfiadiagramelorde fazori corespunzitoareecuajiilor (3.15) gi
(3.17), se alege origine de fazd fazorul tensiunii U de la bornelegeneratorului.Se
presupunesarcina generatoruluide naturd inductivd, curentul 1 fiind defazatin unna
tensiunii.In Fig. 3.7.a,se prezintf,diagramade fazori corespunzdtoare celor trei ecuafii
(3.15). Conturul fazorilor A M jX"! Si Eu este reprezentareagrafica a primei ecuafii
(3.15),faptul cd fazorul€peste defazatin urma fazoruluifu cu 90o esteconsecinfa celei
de a douaecualii(3.15),iar a treiaecuafie(a curenlilor)din (3.15)este9i eareprezentatd
in diagramafazorialdde paralelogramulcurenfilor| /'. gi /u.

'. /--' I
J
,A- ---Jn---
D

Fig. 3.7. Diagramele de fazori ale maginii sincrone cu poli ineca[i: a - diagrama
corespunzetoare ecuafiei(3.17);c - diagranra
ecua{iilor(3.15);b - diagramacorespunzdtoare
simplificati (R = 0).

in paragraful3.4.1, s-adefinitunghiulintem6 al rnaginiisincrone ca fiind unghiul

gi
dintrevectorulcAmpuluirnagneticde excitalieBs vectorulcdmpului tnagneticrezultant
B. Neglijdnd pierderilein fierul armdturiiferomagnetice a indusului.puternspuneci
intre fazorult.e.m.la mersulin gol Eo gi fazorult.e.rn.
acelagiunghi intern 6 se stabilegte
rezultanteEp (Fig. 3.7.b).Acelaqiunghi 5 se regdsegte gi intre fazoriicurenlilor/e $i /s,
cum sevededin Fig.3.7.a.
in Fig. 3.7.b, se prezintddiagramade fazori corespunzdtoare primei ecua{iidin
t
E
(3.15)gi ecuafieifazorialede tensiuni(3.17).Din aceastd diagrarndsededucecd fazorul
i ! al tensiunii de la bomele generatoruluieste aproximativegal cu fazorul t.e.m.
I rezultante: Acest lucru se intdrnplddeoarececdderilede tensiunedatorate
i Y=Er.
rezistenteigi dispersiilorinftgurdrii indusuluisunt mici, chiar dacacurentul1 ia valori
mari. La rnaginilesincroneobignuite,rezistenlaR a infEgurdriiindusuluisepoateneglija
{
pi ecualia(3.17)semai poatescrie:

i
100
 I' -IU

U + j .Y j ro l ,l l _" , (3.17' )
" != E n = -
i u r d i a gr ar nadc laz - o rid i n F i g .3 .7 .b s c s i n rp l i fi ci avdnd forrna di n tri -q.3.7.c.D acd
Ll =Ett putcrn spune ci unghiul intern 6 al maginii dintre fazorii Es iii Ep estc
aproxirrrativegal cu unghiul 6' dintre fazorii 4o, qi U.
Cottcluzie: Indiferent cd rnasina sincrond are poli inecali sau poli aparenli,
ntgltiul intern 6 reprezintd, cu bund aproximalie, defazojul dintre E_sSi U..

3.5.4.CUPLUL ELECTROMAGNETIC
Cuplul electromagnetical nraginii sincrone cu poli inecafi, care corespundeunei
faze statorice,se detennindfolosind teoremaforfelor generalizate,astfel:

=( ='o' ( 3.r 8)
' u " a ),=" o n ,,'"
in care W esteenergiamagneticdde interacliunea rotorului gi a infhgurdrii de fazd
statorice,corespunzltoare curentuluii. Sd detennindm, rnaiintdi, energiade interactiune
a fazei de referinldstatoriceU cu rotorul.Presupunem cd rotorul, cu inlbgurareasa de
excitalie,parcursdde c.c../s,se rotegtecu vitezaunghiulariconstantdO. Confonn relaliei
(3.2),fluxul magneticprodusde cdrnpulinvdrtitorde excitafie prin spirelefazeiU va fi :
O gy = @or,,c osa.l= Q ontcosp(lt = Q ortcospa, (3.l e)
in care a = C)/ reprezintdunghiul geometricde rotafieal rotorului in raport cu faza de
referinldstatoricdU. In fazaU, fluxul @qgva induceo t.e.m.eo de mersin gol:
g#=EoJicos(att-L1,cu
EoJi=@ o,,,'o)=@o,,,' p(), (3.20)
""=-
iar curentulcareparcurgefazaIJ, produsd€ es, va fi tU(l): lJzcos(ot - n/2 -x), e fiind
defazajuldintreee gi i caredepindede naturasarciniigeneratorului.Cu relafia (3.18) se I
detenninf,cuplulinstantaneu,careseexercitdasuprafazeiU statorice,rezultdnd:

,r++) =,u.#=- -t-"r=

peo,,IJisinarrcos(a;r
\ da ) i , , = ct.
(3 . 2 1 )
= -'*o;"'(sinB+coser=-ftIrrin
B+cost)
in cares-afinut seamaci pOsln = Eo.J2l{t gi s-a notatB:2at - nl2 - e. Analog,se
determinf,cuplurilecareseexercitdasuprafazelorV gi W:
t2'
,, ' =- p
" -{)+cos al; Mw =- !n!6in1"p -$)*.o, ul
o 1sin1 3' fr ' 3
Cuplulmaginiisedetennindprin insumarea
celortrei cupluride fazd:

M=Mu +My +Myy=-3E:l (3.22)

O "or"
semnulminusreferindu-se la faptulcd,in regimde generator,cuplul electromagnetic este
antagonistcupluluiactiv de la arbore.
Din diagranra
de fazori simplificatd3.7.c,in caree

101

't!]""-l
 este unghiul dinlrc lirzorii 4o $i l, se poate .dcduce cosr : cos(q + 6), cxprinriirrd
scgnterttul AC din triunghiurile drt-'ptunghice
OAC si ABC sc dcduce:

. A c=u si n i =X ,trir ( I- r / = + cosl=Tf ( 3.23)

CuplulsincronMal maginii,in".on"cu poli inccali,.'lot.,,t"ori folosindrclatiilc

(3.22)qi(3.23),avdndexpresia:

, =-t? ' 'u .tj "' ' =- iE"u ' r ;,t.Y Qz4)
o xrl QX"
in Fig. 3.8,se reprezinld unghiulari-ll1: -ft})a rnapiniisincrone.
caracteristica

generalor
regrm
<

staticinstabil
'efisnric instabil
n'"Vi
/2 n/2 \ 6

/u^
staticstabil

Fig. 3.8, Caracteristica

cupluluielectromagnetic
la ntaginasincrondcu poli inecali.

Caracteristicacupluluiesteo sinusoiddin raportcu unghiul intem 6 al rnaginii.Pe

caracteristica
din Fig. 3.8. s-aumarcatcuplul nominalMn, unghiulinternnominal6n gi
cuplufrnaxirnMnr.
Se definegtecapacitaleade suprasarcinda rnaginiisincroneraportul tr, dintre
cuplulmaximgi cuplulnominal,definitdde relafia:
3EoU.l
, M,,, X"Q I .^ ^.
iiu = ,7 =nF iT- =
l:--;- ei i...)1 (3.2s)
M t t ou stttdn
n . rir.,6.-
XsO
Unghiul internnominalarevalori uzualein intervalul6n e (20' ...30o)electrice.

3.5.5. PUTEREA ELECTROMAGNETICA

Confonn celor ardtatein paragraful3.4.1, putereaelectrorragneticd P, care in
de generatoral maginiisincronetreceprin intenrrediulcdrnpuluielectronragnetic
re-e,imul
dirrrotorin stator,a fostdefinitdde rela{ia:P =-MC2, againcdt,pebazarelaliei(3.24),se
uoatescrie:
P =- Mt\=3EoU .rini (3.26)
xs

t02
 in c ondiliile U : c o n s r. $ i Eo : c o n s t. (c u rcnt de exci tal i e constant),puterea
efectronragncticla gcncratoruluiprezintiiun ntaxitn de valoarc: Pr'ax: 3EoU/Xs,carc sc
obtine pr-ntru 6 : r/2. Aceasti pulcre are o lnare irnporlanli in funclionarca nraginii,
dcourcccea reprezinti liurita de putere activtrcare poate ll transferalddin rotor in stator
prin inlcrrnediulcdnrpuluielectromagrretic. Chiar daci existd putere rnecanicddisponibill
la arborelegcneratorului(de la Inotorul prilnar), putcreaPn16x,nu poate fi deptrgitddec6t
cu riscul iegirii generatoruluidin sincronism(al ambalSriiIrtecanicea rotorului). in cazul
in care acestaeste cuplat ta o relea de putere inlinitd. in acest caz, rndrirea putcrii
lnaxirnese poate face prin mf,rireat.e.m. la rnersulin gol 86, deci prin rntrrireacurentului
de excitalie,/g,prin aga-numitulfenomen deforlare a excitaliei

3.5.6. PUTEREA REACTIVA

de generatorulsincroncu refeauaeste datd de relafia
Putereareactivi schirnbatd
cunoscutd:Q=3UIsing,incare Ugi /suntmdrimiledefazdaletensiuniigicurentului
gcneratorului
sincrontrifazat.
Se considerddiagrarnafazorialdsimplificatd a generatoruluisincron cu poli
inecafi,reprezentatdin Fig.3.7.c,in care proiectdmfazorul 46 pe direclia fazorului !.
gdsindu-se explesia:OD=Eocosd=U+Xslsing. Din relafia de mai sus se deduce
produsul/sing, astfelinc6tputereareactiv[Q, devine:

3lJ(Eocos6-U) 3EolJ-,-* 3Uz

( , 1= - = " CO.td (3.27)
xs xs xs
Dacd se considerdmaginasincrondcu caracteristicdde magnetizareliniard, se
poate consideracf, t.e.rn. indusdla mersul in gol este proporlionaldcu iurentul de
excitafie
Eo=kIs (3.28)
'
astfelincdtputereareactivda rnaginiisincronetrifazatecu poli inecafidevine:

,,
=Y, B =tY
Q=aI,cos6-F;o (3.27',)
Xs " Xs
in care o $i p reprezintddoud constante,dacd tensiunearetelei la care este cuplat
generatorul
seconsider5constantd.
Considerdndrelalia (3.27') a puterii reactive,se pot deduce cdteva concluzii
generatorului
importanteprivind func{ionarea sincron:
. putereareactivda generatorului sincronse poate regla prin varia(ia curentuluide
excitalieal generatorului
gi poatefi pozitivd,negativdsaunuld;

. existdo anumitdvaloarea curentuluide excitalie1j pentrucareputereareactivda

generatoruluiestenul6 (cosq: l), aceastd
valoarenumindu-securent optim de excita;ie
careareexpresia:

I; =p=u (3.2e)
acosd tcosd'

l c3

wd
 . c ur t : n l u l()p ti l n d e c \c i l a l i c c s tc i n vers proporl i or)alcu cosi nusulungl ri ul uii nl crn r\.
cleci. cu cat unghiul irrtcnr cre;te (incircarca gcttcratoruluicrc;rc). cosS scatJctlcci 1,1
crcltc. A;adur. r'aloarcaoptinrii a curcntului dc cxcitalic arc o u;oari crciitcrc odali cu
crc$tcrcaputcrii activc dcbitatedc gcneratorin rclc-a;
. nririrea curentului de excitalie pcsle valoarca oplintii este dcnurrtil'Jsupracxc'itarcct
gcttera!orului ;i corespundesitualiei Q>0, adictrgc'ncratoruldcbitcazi putcre rcactivdin
rcleaua la care este cuplat. irnbunatiitindfactorul dc putcre al rclclei. Accasta rcprczinlii
un inrportantavantajal rnagirriisincronein raport cu nraginaasincrclnf,.

3.5.7. STABILITATEA STATICA A GENERATOIIULUI SINCITON

Stabilitateastaticd a generatoruluisincron caractcrizeazdcomportarcaaccstuiala
varialii mici gi lente ale mirirnilor in jurul valorilor de regim stafionargi se poate studia,
pornind de la expresia(3.26) a puterii electromagnetice P =/(5).
Spunent ctr o magind este static stabild daci aceasta face fa{d oricdrei mici
perturba!ii a un-qhiuluiintern Ad gi igi continud funclionareanormali (cventual dupa
cdlera oscilalii amortizate), dupa ce perturbalia a displrut. Deoarece variafia A6 are
valoare micd. rezultd A62 = 0, A63 = 0. ... gi deci, la dezvoltareain serie Taylor a puterii
electromagneticeP(6), in jurul punctului 6, se pot neglija tenrenii care confin derivatele
de ordinul doi sau rnai nrari:

p(6+AD/=e1Sy{u6=P(5/+P.A6in carer, =d-!==3ElU

cosd. (3.30)
'd6d6x,

puteresincronizarild
P, se numegte Confomrrelaliei(3.30),spunern
specificd. cd
maginasincrondeste static stabilddacd putereasincronizantd specificdeste pozitiva.
intr-adevdr, din relalia(3.30),se deducecA o cre$terea unghiuluiintem 6 conducela o
cre$terea puterii electromagnetice P gi. ca urmare,maginapoatefacefala acesteicregteri
>
nurnaidacdP5 0. in caz contrar,la o cregtere a unghiului6, putereaP scadegi 6 cregte
gi mai nrultpdnacdndmaginaiesedin sincronism.
Ilasirta ere o rezeri'dde stabilitalecu atdt mai marecu cat pulereasincronizantd
specificaestentai mare.Prin unnare,condiliade stabilitate staticda maginiisincronecu
poli inecalieste P. > 0, adicdcos6> 0, deci6 e (-n/2 ...n/2).

3.6.TEORTA GENERATORULUT SINCRON CU POLr APARENTI

Maginasincrondcu poli aparenliareintrefierulneunifonnla periferiainterioarla
statoruf condi!ia6(a)=51s + r / p), in careo esteunghiulgeometric
ui, dar indeplinegte
rlrdsuratintr-un sistemde referinlaFS, fix fafa de stator.Aceastdnesirnetrie conducela
anurniteparticularit5li alenraginiicu poli aparenfiin raportcu maginacu poli inecali.Cea
rrtai ilnportantacste aceeacd maginacu poli aparenfiIru mai estecaracterizatd de o
singurarcactanldsincrondXs, ci de doud:unalongitudinaldX6 gi altalransversald Xo.
3.6.I. DI]SCOMPLTNEREA
MARIMILOR DUPA DOUA AXE
ConfornrIrig. 3.3. in nraginasincroni se definescdoui axe: axa longitudinal5 d
(axa polului rotoric),respectivaxa transversaldq, perpendiculard pe axa longitudinalS.
lnductiarrtagnclicdde reacliea indusului.B2(crcatl de curentulI Siin faz\ cu acesta)se

104
 dcsconrpune,dupdceledoui axe,in doudcomponentc:
una tongitudinald
Bad$i cealaltd
lransversal6
BoO.
in ipotezaneglijlrii pierderilorin miezul feromagnetic statorical generatorului
.
sincron,intr-o diagramtrcombinatl (fazorialdgi vectorial6),fazorul al cu-rentuluieste
I
orientatduptraceeagi direcfiecu vectorulcdmpuluimagneticde reaclieao
1nig.3.9) gi,
in mod asemdntrtor, fazorul curentuluide excitafieraportat/'" este orientat in a"""ugi
direcliecu vectorulcdmpuluimagneticde excitalie,Br.A$a cum s-a ardtatin paragraful
3.5.2' fazorul t.e.m. la mersulin gol este orientatin lungul axei transversaleq- prin
unnare,defazajule dintrefazorii Eo si !_ esteegalcu unghiuldintreaxa q gi fazorul
{.

Fig. 3.9. Diagramacombinati a mirimilor fazoriale(barateinferior) vectoriale

9i
(baratesuperior)la generatorulsincroncu poli aparenli.

Curentulprin fazastatoricdde referinf5U aredoudcomponente:

una longitudinald
16gi cealaltdtransversald
Iq, datede rela{iile:
Id = Is i n € ,Iq = 1 c o s a (3.3l )
Re,zulti aga^-numitateorie dupd cele doud axe a rnaginii sincronecu poli aparenfi.
^ aceastd
In teorie formelede undd ale cdmpurilormagneticede reac;ie longitudinalagi
transversaldrdmdninvariabile,iar amplitudinileacestoraBa4Si 8,,9suntpropo4ionalecu
componentele 16, respectiv1Oale curenfilor:Bo4=kgko4Id, Baq=kgkooln, in care kg
este un factor de proporfionalitatedepinzdnd,in principal, de numdrul de spire al
infEgurdriistatoricegi de rnarimeaintrefierului,iar tu6 gi kuq sunt factorii de fonnd ai
cdmpurilormagneticede reacfielongitudinald,respectivtransversald.Valorile acestor
factorise dauin lucrdriletehnicede specialitate.

3.6.2.ECUATIILE MA$INII $r DTAGRAMELEDE FAZORI

Ecuafiilemaginiisincronecu poli aparenfisevor deduceprin analogiecu ecuafiile
rnaginiisincronecu poli inecafi.Corespunzdtor t.e.m.de reacfie4, definita de relafia
(3.12),in cazulmaginiicu poli aparenfi,sepot defini doudtensiunide reaclienotateEu6
li E q gi numite t.e.m. de reacfie a indusului longitudinaldgi transversald.av6nd

E o4= -jaLad ld, E on=- jaLoqlq, unde'Lo4=ko4L1,Lon=konL1

e.32)

105

,*ttYl
 in care Lad $i Loo suttt inductivitilileciclice proprii longitudinal6
gi trarrsvcrs'1tr
alc-
nraginii,carcde-pind
de factoriide fonndk26gi tnq.
Prinanalogiecu rerafiire
(3.13),pentrur'a$inacu poriaparenliputenrscrie:
Qp =Qu +Qud *Quq, lp = lL + ld + !q, Ep = Eol Eurl* Eor, (3.33)
astfelincdtecuafiade tensiunia generatorului
sincroncu poli aparenlisepoatescrie:
=
Ep Eo+ Eo4 + Eoo Eo- itoLoula - iroLool,t = A+ R!+ jaLo!
Dupdce seconsider5
c6 I = ra + Iq,ecuatiade maisussemaiscrie:

Eo =U + RI + jco(Lo +Loa)!a + ja(Lo +Loq)!q

Se introduc doud mdrimi specificemaginii sincronecu poli aparenfi:reactanla
sirtcrond longitudinaldX6 Sireaclanla sincrond tronsversaldXq:
a( Lo +Lod ) = aLa - X4, a( Lo +Los ) = aLo = X (3 . 3 4 )
n
Ecuafia de tensiunia maginiisincronecu poli aparenfi
capdtafonna:
E o = U + R!+ jX 4 !4 + jX q !q= -jotLo4 I (3.35)
"

i*ol, o

Jd
b.
Fig.3.10. Diagramelede fazori ale generatoruluisincroncu poli aparelli:
a - cu considerarearezistenteiR a indusului; b - cu neglijarearezisienlei
R.

in Fig. 3.10.a,s-a reprezentatdiagramade fazoria generatoruluisincroncu poli

aparen!i' diagramd corespunzdtoare ecuafiei (3.35). Cu linie punctata s-a desinat
diagrama corespunzdtoare ecualiei: E p =(J + R!+ jXo!, care are aceeagiformd cu
ecualiade tensiunia generatorului sincroncu poli inecafi.
construcliadiagrameide fazori se face astfel:se pun cap la cap fazorii u, R!,
si
cunoscdndtensiuneaU, curentulde sarcind1gi unghiulrp.Direcfiafazorului,:o (axa se
a)
-este
detennind addugdndla conturul fazorial A M fazoruljXqI, astfelinc6t axa q
determinatdde inceputulfazorului! (punctulO in diagrarnade fazori) gi de sfbrgitul
fazoruluiiXql (punctulC in diagramade fazori). intr-adivir, din triunghiuldreptunihic
ABC. in careunghiulBAC : e, rezultd, relagiile:XnIn=)'nJ In=l cose, ultima
relaliefiindin concordantd "osr=
cu (3.31).
Dacdneglijdrnrezistenla
indusului,ecuatiade tensiunia generatorului
sescrie:

r06
 E u = U+ jX a La + lX q l_ n , (3 . 3 6 )
sercprczinta
iar diagramadc l-az-ori ca in Fig. 3.10.b.$i la generatorulcu poli aparcnli,ca
5i la gcneratorulcu poli inccali,se face aproxirnalia 6': 5 gi unghiul internal rnaginii
poatefi aproxinratcu unghiuldintrefazorii4o Si U.
Dactr,in ecualiilernaginiisincronecu poli aparcnli,se considerlXA: Xc: Xs se
dcduc ecualiile rnaginii sincrone cu poli inecali. Adesea se fac notaliile:
oL,,4=Xu4, (r)L,,rt= Xun. Cu acestenotafii,relaliilede definifie(3.34)ale reactanlelor
sincronelongitudinaliigi,respectiv,transversald setnaipot scriegi astfel:
Xd=Xo+Xs4i Xr=Xt+X,,t (3 . 3 7 )

3.6.3.CUPLUL ELECTROMAGNETIC
Expresia(3.22)a cupluluielectromagnetic estevalabildgi^pentrumaginacu poli
aparenli.Se va deducecuplul electromagnetic in ipotezaR : 0. In aceastl ipotezd,din
diagrarna de fazori reprezentatdin Fig. 3.'7.c se deduce rela{ia intre tensiuni
E, cose=U costp=Ucos(e-6), relalie care este valabiltrgi pentru magina cu poli
aparenfigi care,inlocuitdin expresiacuplului,conducela:

u =-3?I = -'u"Y" - o) = -YU ncosd

+/7 sind)
O "or" O O'Y
Din diagrarnade fazori reprezentat5 in Fig.3.l0.b se proiecteazl fazorii de
tensiunepe direcfiaaxeid gi pe direcfiaaxeiq, obfindndu-se:
Eo=Ucos6+XaI a ; U sin6=XsI q (3 . 3 8 ) ;
s
I
Sescotcurenfii16qi 1qdin expresiilede mai susgi se introducin expresiacuplului i
i
oblindndu-se:
electromagnetic tf

i
Cuplul electromagnetic al maginiisincronecu poli aparenfiare doud componente:
unaM', caredepindede valoareacurentuluide excitalie(prin intermediult.e.m. Eq: kls)
gi ceade a douaM', careestenenuldgi in lipsaexcitaliei(cdndEs:0) gi carese nume$te
cuplureactivsaude cuplude anizotropie.Seconstatdcd valoareacupluluireactivestecu
atit mai marecu cdt raportulXylXqestemaimare.in mod uzual,acestraportestecuprins
in gama(1,5 ... 2).
Reprezentarea - M:16), pentrumaginacu poli aparenfi,
graficda caracteristicii
se facein Fig. 3.11. Se constatAcI valoareacuplului electromagnetic
maxim se obfine
pentruo valoare5n1mai micl decdt90".
P = -MClsedetennindfindndsealnade relafia(3.39):
Putereaelectromagneticd
f- r // \ I

p =-M{t=l3E=lu
,inl.Yll - -l- lsin2dl=1p'*p,,) (3.40)
Lxo 2 l x , xd ) I

107
 unghiular,l-iI =fl6) a generatorului
Fig.3.l l. Caracferislica sincroncu poli aparelli.

Stabilitateastaticda generatoruluicu poli aparenlisestudiazAasemdndtorcu aceea

a _seneratoruluicu poli inecafi.Generatorul funcfioneazd stabilpentru6 e (0 6n,).
Concluziile referitoarela putereareactivd,care s-au deduspentru generalorulcu poli
inecalirdrndn,in principiu,valabilegi pentrugeneratorul
cu poli aparenIi.

3.7.FUNCTIONAREA GENERATORULUI SINCRON PE RETEA PROPRIE

in aceastasitualie,cdnd generatorulalimenteazdo relea receptoarede irnpedanfd
datd, tensiuneala bomele generatorului,frecventaacesteiagi curentul debitat depind
nutnai de parametrii de curentul de excitalie gi de puterea mecanicd
transrrrisdde motorul-eeneratorului,
primar propriu, care antreneazdgeneratorul.Motorul prirnar
impreuni cu generatorulformeazdun grup energeticindependent(-erupelectrogen),
folosit in locuri izolatein carenu sedispunede o re[eaelectricdgi utilizatmai rar.
in cele ce unneazd,pentrua simplificalucrurile,vorn presupuneci generatorul
sincron are poli inecali, iar viteza de antrenarerdrndneconstantA.Vom studia
caracteristicile alegeneratorului.
de func!ionare

3.7.I. CARACTEzuSTICA DE FLTNCTIONAREiN GOL

Reprezintddependenfa dintretensiunea la bornelegeneratorului,la mersulin gol,
gi curentulde excitatie:Eo = fUr), pentruQ: const.gil:0. Segtiecdt.e.nt.Eq este
proporfionaldcu curentulde excitalie.Caracteristica de mersin gol are forma desenatiin
Fig. 3.12.Cdndcircuitulmagnetical maginiiincepesdsesatureze, cre$terea curentuluide
excitaJienu mai conducela o cregtere proporfionalda t.e.mEo. Existdun anumitcurent
de excitalie,/"t . definit in Fig. 3.12,de la careincepesatura{iacircuituluimagnetical
nra5iniisincrone.
DacI maginaa func[ionatanterior,atuncipentruIe : 0, fluxul magneticnu mai
estenul. ci are o valoareredusd,nwnitdfluxmagnelicrentanenl.
in consecinlE,la
Is:0,
putenrspunecd Eo: Erem.Uzual, t.e.ur.remanentd
reprezintd
numaicdtevaprocentedin
tensiunea norninald a rnaginii.

r 08
 Fig. 3.12. Caracteristicade mers in gol E6 :
"f(Ie) a maginii sincrone.

3.7.2. CARACTERISTICILE EXTERNE

Aceste caracteristiciaratd cum variazd tensiunea la bornele generatorului in
funcfie de curentuldebitat,pentruun anumitcurentde excitafie.Definifia caracteristicilor
externeesteurmdtoarea:U : f(I), pentru,ls: const.gi cosg: const.tn Fig. 3.13 se
prezintd familia de caracteristiciexteme a generatoruluisincron funcfiondnd pe relea
proprie pentru cdtevavalori particulareale defazajuluig. Punctul N de pe abscisa
sistemuluide coordonatecaracterizeazd regimul nominal al generatorului'gizona din
stanga ordonatei dusl prin N corespundecaracteristicilor din regimul normal de
func{ionare.

(JNl

Fig.3.13.Familiadecaracteristici
extemea generatorului
sincron.

Se constatd cd forma caracteristicilorexterne ale generatorului sincron SE

aseamdnl cu aceea a transformatoruluielectric, diferind de aceastaprin cdderi de
tensiunemult maimari de la gol Ia sarcind.

3.7.3.CARACTERISTICADE SCURTCIRCUIT
Este definitdde relatia Iu: f(J, pentru U:0.$i n : const.Caracteristica de
scurtcircuitprezintdo anumitdimportanfdin apreciereacalit5]ilor generatorului.Ecuatia
la scurtcircuitseoblinedin (3. I 7) in carese considerdU : 0:
de tensiunia generatorului

109

irrt
 R!7+ j.Y,!1r=-jt"!'", clacuR=0 = iXr!*=-j)-l =-,0=*
r{

Caractcristica
descurtcircuit cetrcceprinoriginc.
estedcci.o dreapttr
3.8.FUNCTIONAREA SINCRONin pnnnlnl
GENERATORULUI CU
O RETEADE PUTEREINFINITA
Pentru sirnplificare,se va consideraun gcncratorsincron cu poli ineci:ii.
fenonreneledeslEgurdndu-se asemintrtorpi pentru gcneratorulcu poli aparenli.Se
nurnelte relea de putere infinitI, releauapentru care tensiunr:;:i lrecvenfarinrdn
constante,indiferentde rndrimileputeriloractivesaureactiveschirnbate
cu aceasti.

. 3.8.r.CUPLAREA LA RETEA A GENERAI'ORULUISINCRON

Cuplareain paralelcu reteauaa unui generator sincronse poatefaceprin metoda
sincronizdrii -fine sau prin metoda autosincronizdrii. Prima se aplicd generatoarelor
siiiii,rrir saucompensatoarelorsincronein situaliinorrnale,iar ceade a douase aplicd
motoarelor sau cotnpensatoarelor sincrone pornite in asincron, ori generaioarelor
sincronein condiliide avariea re[elei(tensiunea
qi frecvenfarefeleisuntIentvariabile).
a. Metodasincroniztrriifine
in cadrulmetodeisincronizdriifine, generatorulse cupleazdla re(eaastfel incet
curentul,in mornentulcuplarii,sa fie nul. Din ecuafiade tensiunia generatorului
rezulti
curentulde cuplare:
, Eo-U
t-
R* ixrl
in care ! estetensiunearelelei gi Es estet.e.m a generatorului
necuplat(in gol). Din
aceastdecualiese deduce faptul cd gocul de curent la cuplareeste nul, dacd avem
indeplinitdcondiliacornplexd:
Eo=U (3.41)
Condi{iafazoriald(3.41)esteechivalentd cu 4 condiliiscalaregi anume:
. aceeagisuccesiune afazelorrefeleicu fazelegeneratorului;
. egalitateafrecvenlelortensiuniigeneratoruluigi tensiuniirelelei(f: fr);
. egalitatea
valorilorefectivealetensiunilorgeneratorului gi relelei(Eo: A;
. defazajnul intre{o gi ! in momentulcupldrii(opoziliatensiunilor).
Prinreledoua condilii de mai sus asigurdidentitateaplanelor complexede
reprezentareale fazorilor Eo $i U iar urmitoareledoui condifii asigurd egalitatea
modulelorgi argumentelor numerelorcomplexe 4o li U.
Abaterile maxime admisibile la indeplinireacondiliilor de nrai sus sunt
unndtoarele:prima condifie, de succesiune a fazelor, nu adrnite erori, a doua
condilie pemite ca frecvenfelesi diferecu maximurn0,2 yo,condiliaa treiapoatefi
indeplinitacu eroride maximum20 o/o,iar ultimacondifiepenniteun defazajmaxim de
l5o electriceintre4e SiU in momentulcupldrii.
Metodasincronizariifine unndregte indeplinireacelor4 condilii in ordineain care
aufost enutllate.Pentruverificareacondiliilorde cuplare,se folosegteschernade montaj

110
 din Fig.3.l4.a. in schem6, sc lblosesctrei voltmctregi un sincronoscop cu l6urpiS.
VoltntetreleV1 gi V2 se alegde tensiuniegalecu tensiunea rclelei,iar voltmetrulV3 gi
lSrnpilesincronoscopului sealegde lensiuniegalccu dublultensiuniirelelei.
Cele4 condiliide cuplareseverificdexperimental astfel:
r succcsiunca fazelorseverificdcu sincronoscopul S, Ia carecete3 limpi se aprind
gi se stingsuccesiv,d6ndsenzaliaunui foc invdrtitor.Dacdsuccesiunea fazelbrnu
esteaceeagi, cele3 lirnpi se aprindgi se stindsimultan.in acestsaz,Ssinverseazd
doudfazeintre ele la generatorsauIa refea;
. egalitateafrecvenfelorse verificd tot cu sincronoscopul, deoarecefocul inr,drtitor
se rote$tecu o vitezdunghiulardproporfionaltr cu diferenfade frecvent6 f - fr. se
regleazdturafiamotoruluiprimar (prin variafiacuplului activ M^, de antrenaieal
generatorufui) pdnAcdndfocul invdrtitorstdpe loc, cazin caref =ff;
. egalitateavalorilor efective ale tensiunilor Eo gi U se verificd cu ajutorul
voltmetrelorV1 gi V2. Dac[ celedoudvalori nu suntegale,se regleazdcurentulde
excitalie/s al generatorului
pdndcdndcondifiaestesatisfdcutl;
. defazajulnul din momentulcupl5rii se verificd cu voltmetrul V3, care trebuie sd
indiceyaloareazeroin momentulcupldriiintrerup5toruluiK, de punerein paralel
a generatorului
cu re{eaua.
R
S
T
U:

ue'fe

Ie

Fig.3.14.Schetale verificareexperimentali
a condiliilor
de in paralel
cureteaua
a
generatorului
sincron:a - utilizindsincronoscopul
culdmpi; "ujur"
b - utilizAnd
4 voltmetre.
Observa\ie:Condifiilede cuplarein paralelcu releauaale generatoruluisincron.
descrisemai sus,pot fi verificateexperimentalgi printr-unprocedeuspecialutilizdnd 4
voltmetre,montateca in Fig. 3.14.b.in plus, trebuiesd se efectuezeo legdturdelectricl
suplirnentariintreborneleomoloage3 gi 3' ale refeleigi generatorului,iar voltmetreleV3
gi V4, de tensiuninominaleegalecu dublul tensiuniirefelei,trebuiesi fie, analogicegi
identice(ine(ia echipajelormobilesd fie aceeagi). Cele4 condigiide cuplarein paralel
sunt indeplinitecdndvoltmetreleV1 gi V2 aratdtensiuniegale,iar voltmetreleV3 gi Va
oscileazf,lent,in acelagimod, indicdndsimultanvalori maxime gi valori minime. C6nd
voltmetreleV3 gi Va indicd simultan valoarea zero, intrerupdtorulK se inchide gi

ll I

u@
generatomlsincronse considerAcuplat la relea.DacdvoltmetreleV3 gi V4 nu oscileazd
in acelagi mod (unul indicd valoarea minimd gi celdlalt valoareamaximd), atunci
succesiuneafazelor generatoruluinu este aceeagicu succesiuneafazelot refelei gi, in
consecinfd,seschimbddoudfazeintre ele, fie sprerefea,fie spregenerator.
b. Metodaautosincronizlrii
Este aplicatdindeosebila motoarelesincronecare pornescin asincron.Metoda
estemai rapidddecdtmetodasincronizdriifine, putdndu-seaplicapi in
autosincronizdrii
cazuri de avarie,cdnd tensiuneagi frecvenfarefelei variazd.de la un moment la altul.
metodase poateaplicadacl acest$oc nu
DatoritI goculuide curentde autosincronizare,
dep5gegte de 3,5 ori curentulnominal. Metoda va fi descrisdla paragrafulpornireain
asincrona motoruluisincron.

3.8.2.FUNCTTONAREA GENERATORULU STNCRON iN panarEl- CU

O RETEA DE PUTERE INFINITA, LA EXCITATIE VARIABILA $I
PUTERE ACTIVA CONSTANTA - CANACTERISTICILE iN V

in V ale generatorului
Caracteristicile sincronse definescde relafiileurmdtoare:

J\ Y"8=i:,:;i,.
I = f(I)l
_ si cos(p=fu")l ^
'''3==','!,1!,
Se considerdun generatorsincroncu poli inecaficdruia i se neglijeazdrezistenla
diagramade fazoria generatorului
statorici.Considerdrn desenatd in Fig. 3.15.
regim subexcitat
reglm supraexcltat
limita stabilitefii
statice (6 =90 ) (^)

I
Fig. 3.15. Diagramade fazori a generatorului,pentruexplicareacaracteristicilorin V.

Deoareceputereaactivd a generatoruluieste constanrd, 6[-3UIcosgr= const.) gi

curnU: const.,renltd,Icosrp = corSt.:caresemai scrieXslcosrp:AC: const.Pentru
cd refeauaare putere infinit5, fazorul p este fix gi, prin urrnare,Iocul geometrical
vdrfului fazoruluiEe (cdndP : const.gi 1s: variabil) estedreapta deputere egald, nohtA
cu (A) in Fig. 3.15,paraleldcu fazorulU gi dusdla distanJaAC de acesta.
SegmentulAB : Xsl este proporlional cu curentul I. La varialia curentului de
pe dreapta(A), astfel incdt
excitalie /s al rnaginii,vdrful fazorului E6 se deplaseazd
defazajulg dintre tensiuneaU gi curentul1 este variabil. Se constatdcd, la variafia
curentului de excita{ie,mdrimeasegmentuluiAB este variabild, deci curentul ./ este
variabil. Agadar,la putere activd constant5"curentuldebitat de generatorin refea este

rt2
 -FT-

variabil, aviind ttn ntinim penlru curcnlutdc excitalieoptirn /j. Curcirtuloptinr rJe
cxcitaliccorcsputrdc situalieiin carevdrful lazoruluiEo (notatcu E'o) ajungcin punctul
C din diagranrade fazoridin Fig.3.15.
DacI reprezenttrmgrafic dependenladintre curentul/ gi curentul .lg, oblinent
I :f(l) numitdcurbdin V a curentuluistatoric.in Fig.3.l6 se deseneazd
caracterislica
familiile de caracteristiciin V ale curenfilorstatoricigi ale factorului de putere,
corespunz5toare la trci puteri activeP1, P2, P3 (Pt < pz < pl). pe mdsurdce puterea
activi cregte,curbain V se deplaseazd ca in Fig.3.l6. Minimelecaracteristicilorin
V se
depfaseazd spredreapta,agacum sededucedin relafia(3.29).

1 ;c o s g

limita stabilitalii

PltPz
PztPt
P

reglm ,ub"*"itut d regim supraexcitat

in V ale generatorului
Fig.3.f6. Caracteristicile sincron.

in V ale factoruluide puterecosg: fft) suntasemdndtoare

Caracteristicile cu cele
ale curentului, doar ci reprezintl un V rdsturnat. Este evident ci minimele
caracteristicilorin V ale curen{ilor se afli pe aceleagi ordonate cu maximele
in V ale factorilorde putere.Acesteextremecorespunddcfazajelornule
caracteristicilor
dintretensiunilegi curenfiigeneratorului.
Indiferentcd maginasincrondfuncfioneazdca generatorsau ca rnotor, regimul
*
pentru care I n < ./n se nume$teregitn subexcilat,rnaginaabsorbindputerereactivddin
refea,iar regimul pentru careI n > I) se nulne$teregint supraexcitat,nraginadebitdnd
puterereactivdin refea.
Putereaactivl a generatoruluisincronse regleazdcu ajutoruldebituluiturbinei de
antrenarede la arbore,iar putereareactivdse regleazicu ajutorul curentuluirotoric de
excitalie.

3.9. SCURTCIRCUIT TRIFAZAT BRUSC LA GENERATORUL SINCRON

Acesttip de scurtcircuitseintdlnegtecdndceletrei fazeU, V, V, rle generatorului
sunt scurtcircuitatesimultan. Consecinfelenegativeale scurtcircuituluitrifazat sunt:
scddereatensiunii la bornele generatoruluipdnd la valoareazero; curenfi mari de

l r3

vE
scurlcircuit. in primul l)loment.care conduc la forlc elcctrodinamicenrari in capclc'ledc
bobinil ale gcncratorului,ce le pot-dctcriora; cuplul elcctromagnctictranzitoriu lilarte
nlare. carc solicittrlbarle rnult arborelemaginii $i o poate scoatedin funcliune.

3.e.r.CALCULUL CURENTTLOR
DE SCURTCTRCUTT
Calculul curenlilor de Scurtcircuitse face considcrAndunnitoarelc ipoteze
simplil'icatoare: maginase considerdliniari, curenliiiniliali (de regirnpennaneni)sunt
nuli, r'iteia de rotaliea rotoruluise presupune
constanld gi, de asemenea, tensiunea care
alimenteaztr infdgurareade excitaliese considerdgi ea constantS. Generatorulnu are fir
neutru.adicdru a iV + l'W: 0.
Pentrudeterminarea curenlilorde scurtcircuitai generatorului
se folosescecualiile
Parli [31], ecualii care descriucomportarea acestuiain regim tranzitoriu.Calculul
curenlilorde scurtcircuitai generatoruluisincron,in ipotezeleanunlate,se face aplic6nd
rurctodaoperafionalS(transfomrarea Laplacedirectdgi inversi) ecualiilorPark.
Calculelecurenfilorsunt relativ lungi gi se gdsesctratatecompletin manualelede
nraginielectricet5l, t251.
De exemplu, pentru curentul iu(r) din faza de referinld, se gdsegteexpresia
de regimtranzitoriu:
-qeneralA

(3.42)

ExarnindndexpresiaQ. \ a curentuluiig(t), constatdmcI aceasta conline trei

gi anume:
componente
. componenta care,lardndulei, estegi eacompusddin trei componente:
s'intetricd,
tr -t)
stalionarA:{cos(at
- componenta +y1;
X7

-( r - r ) - r rd .cos(att
- componenta
tranzitorie
ErJrl.+
' + l" + y);
\xa ^d)
-A
- componenta
supratranzi
torieEo --Ll, .cos(atr
+ y) .
"U{ +
\xa xa )
t":11
. con?poft€nla
asimetricd - .cosy;
2

1t4
 . contponenla defrecvenld dubld
.cos(2att+ y) .

Curenlii de regim tranzitoriude pe celelaltefaze statoriceV 9i W se deduc cu

ugurinld.PentrufazaY, se inlocuiegte in relafia(3'42)unghiuly cu y'120", iar pentru
I'azaW in loc de unghiul T se pune y - 240". Unghiul l reprezinti unghiul dintre axa
rotoric6 (axa d) 9i axa fazei de refenl5 (axa fazei U), in momentul producerii
scurlcircuitului.
Constantetede timp f) gi f) se numesctranzitorii gi supratranzitorii,?'ueste
X4,X'4,X') suntreactanlele
reactanfele
de timp aperiodicd,
constanta de
longitudinald

regim permanentrrespectiv de regim tranzitoriu 9i supratranzitoriu,iar X.,XU sunt

de regimpermanentrespectivde regim supratranzitoriu.
transversalf,
reactan{ele
Acestemlrimi se exprimi, de celemai multeori, in unitdli relativegi sunt indicate
in cataloagelemaginilor sincrone.Reactanfelesincrone se raporteazl la impedanfa
nominaldde fazda maqiniiZn6 definitdde relalia26= U6l1n1. De exemplu,reactanfele
sincronelongitudinale,exprimatein unitali relative,au expresile:

,o=+ [,.,J,,'o=* [,.r],il=* tu,l (3.43)

in Fig. 3.17,se prezinti schemeleechivalenteale reactanlelorsincronerelativeale

maqiniidin ixa longitudinalda maginii,iar in Fig. 3.18 se prezintdschemelereactanfelor
sincronedin axatransversald.

xo xo ro

tr! LEffi b. c.
Fig.3.l7. Schemeleechivalenteale reactanfelordin axa longitudinal5:
a - pentruxd; b - pentruxt; c - pentrux'1.

echivalente
Fig.3.Ig.S"n"rrl"'r" *0, u*utransversari:
alereactanlero,
t'h.
xq;b - Pentru
a - Pentru

in tabelul 3.1, se prezintavalorile uzuale raportateale parametrilormaginilor

sincrone,funcfiondndin regim de generator(turbogenerator sau hidrogenerator)sau de
motor.

l15

tEt
 Tabelul3. | - ValorileuzualL'alc par:rntctrilor
maginilorsrncronc

Panunctrul Turbogeneratoare llidrogencratoarecu N4otoare

binolare inllsuriri de anrortizare sincrone

.r., Iu.rJ 0,95...r,45 0,60... I,45 1,50...2,20

.t,,Iu.r] 0,92...1,47 0,40...I,00 0,9s...1,40

x,7[u.r] 0,12...0,21 0,20...0,50 0,30...0,60

x4 [u.r] 0.07...0.14 0,13...0,35 0,18...0,38

ro tu.rt 0,08...0,15 0 , r3. . . 0 , 3 5 0,17...0,37

r [u.r] 0,003...0,008 0,003...0,008 0,004...0,01

2,80...6,20 1,50...9,50 6,00...11,50

{i [secJ
Ia [sec] 0,35...0,90 0,50...3.30 1,20...2,80
?"a1sec1 0,02...0,05 0,01...0,035 0,02...0,05

$ocul maxirn de curenlde scurtcircuitdin fazaU se deducedin expresia(3.42),

ludnd in seamAcel mai defavorabilcaz $i anume acela pentru care se neglijeazd
amortizirile pe exponenfiale(toateexponenfialele
se consideriegalecu unitatea)gi se
+
considerd:cos(crlt y) : : =
l, cosy -l , Xd Xo. in acestecondifii,curentulmaxim
posibil de scurtcircuitareexpresia:

='uorf
(it),nu*. (3.44)
Xa
Acest goc de curent se obline dupd timpul t* = (2n - y)/ro de la producerea
scurtcircuituluigi, cum y : n, rezultdt* : r.,lto,
adici dupdo semiperioadd.
Curentulde scurtcircuit,de regim permanent,1g.,(valoarede vdrf), se ob(inetot
din expresia(3.42),IEcdndtimpul sdtindl cdtreinfinit (exponenlialele suntnule),deci:

(3.4s)
Raportul k dintre curentulmaxirn posibil de scurtcircuitin regirn tranzitoriugi
curentulmaxim de scurtcircuitdin regirnpennanentarevalori posibileintr-o gamdlargd.
Expresiaacestuiraportesteunndtoarea:

(3.46)

3.9.2.INTERPRETAREAFIZICA A FENOMENELORLA SCURTCIRCUIT

Maginasincrondaretrei infEgurdrimonofazate statoriceU, V, W gi doudinfdgurari
rotorice:una de excitalie(indice"e") parcursdde curentulrs gi cealaltdde porniregi
amortizare.inldgurareade excitalie-"e"esteplasatdin axa longitudinalS(d) a maginii,
identicdcu a.\a polui nord rotoric. infdgurareade amortizare,implantatdin crestdturile
tdlpilor polare esteasemdndtoare unei colivii rotoricede magindasincrondcu rotorul in

ll6
scurtcircuitgi sc cchivalcazecu doui inlbguririechivalente in scurtcircuit:
prima,notatl
cu "l)". situattrin axa longitudinali(./), li a doua, notatd cu "Q", silttat,{in axa
transvcrsali (q). Agadar,rnagina arellzic 5 inlhgurdri(3 pe statorgi 2 pe rotor)gi
sincrontr
tcorctic6 infhgurdri(3 pe stator- U, V, W - 9i 3 pe rotor- e, D, Q -)'
in funclionarea normaltr,fhrdpendulafiiale rotorului,maginasincron[are curenli
nuli in cele doud inltrgurdridc amortizare(in : ie : 0), iar curentulde excitafieeste
constant, neavdndconrponente variabile.In regimultranzitoriude scurtcircuitbrusc,apar
curentulde scurtcircuitdc
curcnlivariabilianlortizaliin circuiteleD, Q $i e. De exetrrplu,
pe fazaU esternaxirndupdo senriperioadd de la producerea scurtcircuitului,
iar magina
Xa, carearevalori foartemici. Dupd un timp
se cornportlca o reactanlisupratranzitorie
scurt(cdtcvaconstante de tirnp fa ), curenliiip gi iq din circuitelede amortizarese sting
primii. Reginrulin care existf,curenlivariabiliin circuiteleD Si Q se nurnegteregrnt
supralranziloriu.

Dupd cdtevaconstantede timp T) mai rtundn componentevariabile nunrai in

circuitul de excitalieal maginii,caz in care regimul se numegtetranziloriu, maginase
tranzitorieX4,mai maredecdtX4,dar mai micl decdt
comportaacumca o reactan{d
X6. Dupbcdtevaconstantede timp i"7, se stinggi componentele alternativeale curentului
de excitalie, adictr dispare gi regirnul tranzitoriu gi regirnul devine de scurtcircuit
permanent,cdndamplitudinea curentuluieste datd de relafia(3.45).

3.9.3. $OCUL MAXIM DE CUPLU LA SCURTCIRCUIT

in regimul de scurtcircuitpermanent,curenlii statorici sunt practic reactivi,
deoarecerezistenfainftqurdrii estefoartemicd in raportcu reactanlasincrond.In aceastd
situafie,cuplul electromagnetic al generatoruluiestefoarte mic. In regim tranzitoriude
scurtcircuitinsd,cuplul electromagnetic poateinregistragocuriimportante.Acestegocuri
se oblin dup[ un sfert de perioadade la producereascurtcircuituluigi se calculeazdcu
valorilecurenfilorgi fluxurilor din acelmoment.
Cuplulelectromagnetic maxim nu depindede mdrimeaunghiuluiy gi are in cel
mai defavorabil caz valori de pdnl la (6 ... lD)Mn Se cunosc cazuri cdnd arborii
rnaginilorau fost distrugila producereaunui scutlcircuit.

3.10.STABILITATEA DINAMICA A MA$INII SINCRONE

Spre deosebirede stabilitatea statici, stabilitateadinamicl a maginii sincrone
depindeatdt de regimul inilial, cdt gi de naturagi rndrimeaperturbaliei.Sd considerdm,
pentrusimplificare,o magindsincrondcu poli inecalifuncliondndin regim de generator,
unghiulardca in Fig. 3.19, la carecuplul activ M6 de la arboreface un
cu caracteristica
salt bruscde la valoareainifiald M31, corespunzdtoare unghiului intern 61, la valoarea
finaldMv2,corespunzdtoare unghiuluiintern62.Curentulde excitalieesteconstant.
Datoritl inerliei rnecanicea rotorului,in urma saltului de cuplu, punctul de
unghiulardnu seopregtein B, ci ajungepdndin punctulC
funclionarede pe caracteristica
(Fig.3.19),astfelinc6tunghiulinterncregtepdndla valoarea63'

tt7

4b-,
 I)in parteainll'rioari a ligurii 3.19, sc t'rbservtr
cd in r.nomentclc /1 ;;i 13.adictr
atunciclindunghiulinlcrnia valorile51,respcctiv 63,putemscrierclaliilc:
d6l =_l
d6l =( J (3.47)
d!lr=q .dt leB
in final,unghiulinternsestabilizeazd,
dupdcdtevaoscila[iiamoflizatc,Ia valoarea
61. Stabilizareaunghiului intern se produce,prin reaclie,de cltre curenfii indugi in
inthgurareade amortizarea nraginii.

o
t1
t2
I3

Fig. 3.19. Referitoarela stabilitateadinamicEa generatoruluisincron.

Pentrua gdsi un criteriu cantitativde aprecierea stabilitdliidinamicea
sincrone,se scrieecualiadinamici de migcarea subansambluluirotor:
.d o
J --M o -M (3.48)
dt
in careO estevitezaunghiularda rotorului,J reprezintdmomentulde inerfieal rotorului,
.11ueste cuplul activ de Ia arborelegeneratorului,M estecuplul electromagnetic, iar
cuplulde frecdrimecaniceal rotoruluis-aneglijat.ConfonnFig.3.l9, unghiulelectric0
diritreaxeleFS (fixd fafa de stator)pi FR (fixa fafd de rotor) are expresia:0 = ro/+ 6, in
carerb estepulsaliamarimilor statorice,iar 6 esteunghiulinternal maqinii(analogunei
fazeiniliale).Sederiveazdde doudori relafiagi segasegte:

= pa= co+{, ' O = CO n S t . da

p - =-
a26
* t dt
dI dl dt2
-
Ecuafiade migcarea rotoruluisescrieacumsuburmitoareafonna:

!'n'! =M a - M (3.4e)
P d t'

1 r8
 Se anrplilici relalia (3.49) cu r/b/r/t,astl-clincdt putcnr scrie:

r d 2 6d!=(r,r,,-^,r)4!
-'"'u * J ! ( ! l! ) ' = ( M , , - t t . t f !
- \t, u ""
"" ,t! 2p c t r\& )
n ;F' il rh
ecualiade ntaisusitrtreIimitelel1 gi l3 gi gdsirn:
Integrdrn

'3
-.J '3rd(d5\2.
r-r - | dt = l(u.," - u\!9
' at
2p dt\dt ) dt
,J ,i
care. dupd simplificarecu dl gi integrare,cu lirnitelc de integrarecorespunziloare,
devine:

+:i:ffi'ii:' "-M)ctd (*):,,I='i:'.-M)dd

=+l(*)',=,,
findnd seamade relatia(3.47),expresia
de rnaisussescriesub fonna:
63
!<u, - M)dd=o
d1
care,conform propriet5liide aditivitatea integralei,cap5t[fonna:
62 63
! < u , - M ) d 6 =I r*- M ) d d (3.s0)
d1 62
Relafia(3.50)reprezint[exprimareamatematicda condiliei de stabilitatedinamicd
a maginiisincrone,denumitASi criteriul ariilor. Aceastdcondifie exprirndfaptul cd aria
triunghiuluicurbiliniuABD din Fig. 3.19esteegaldcu ariatriunghiuluicurbiliniuBCE.
Agadar,maginafunclioneazdstabildin punct de vederedinamicdacdla un salt de
cuplupe curbaM =16), existdposibilitatea
construiriide arii egaleca in Fig. 3.19.
Caz limitl de stabilitate
in Fig. 3.20,se prezintaun caz limitd de salt al cupluluipAnala care maginaigi
pdstreazf,stabilitateadinarnicd.Dacd maginafuncfioneazdin punctul (Mal, 6), aceasta
permiteun saltrnaximde cuplupdndin punctul(M^2,62),astfelinc6taria S1 sd fie egald
cu aria52.
Dacd se face ins6, incepdnddin punctul (Mut,6t), un salt de cuplu egal cu
Ma3- Mal, astfelincdtMa3> Ma2,maSinaiesedin sincronism.De asemenea, dacl ini{ial
rnagina funcfiona in gol gi se face saltul de cuplu tot p6nd la Mu2, maSinaiese din
sincronism,deoarece ariatriunghiuluicurbiliniuOMazBestemai maredecdtaria 52.
Agadar,stabilitateadinarnicda maginiisincronedepindeat6t de valoareainiliald a
cuplului,cdtgi de mdrimeasaltuluide cuplu.
For{areaexcitafiei
O mdrirea rezerveide stabilitatedinamicdse face prin aga-numitulfenomende
forlare a excitayieiin momentulaparilicisaltuluide cuplu,cdnd caracteristica
unghiularl

l19

,b*d
 dc v ine c a f lc e c a d c s c n a ti i n F i g .3 -2 6 l i cdnd ari a 52 se mtrrcatcconsi dcrabi l ,
ar,6ndo rezen,iide slabilitaternult mai mare.

6F 52 6r=n-6, n
Fig.3.20. Caz limite d. ,tubi-lirut.
dinamici.

Cazul deconectiriigi reanclanglriirapidea generatorului

Sd considerdmun generatorsincroncare func{ioneaz6,, cu un cuplu activ Mx la
unghiul intern 61, cdnd intervine o deconectarea liniei de transmisie,cuplul
electromagnetic al gbneratoruluiscdzdndbruscla zero (Fig. 3.21).Dacdmotorulprimar
nu are regulatorde vitezd, atunci rotorul generatoruluise accelereazd gi unghiul intern
cregte.Sepoatbdetermina,cu criteriulariilor egale(St : S2),careesteunghiulintern52,
carepoatefi atinsde rotor astfelincdt,reanclangdndlinia la acestunghi,generatorulsdnu
iasddin sincronism(sdnu se desprinddgi sdse accelereze).

6l E tr-61

Fig'3'2r' t','jil'Jiil,';fi;?11: I deconectsri

i $i
TIT:i;cazu
Cunoscdndunghiurileinterne51 gi 62, sepoatedeterminatimpul corespunzitorca
rotorul s5-qi varieze unghiul intern intre cele dou[ limite, dat fiind faptul cd, dupd
declangarea liniei gi pdnLla reanclangareaei, cuplulrezistentestepracticnul, iar cuplul
de accelerare estechiarMu.

120.
 3.11.MA$INI SINCRONE SPECIALE
3.1l.l MOTORIJL SINCRONIUIAC'IIV
Motorulsincronreactiv(cu reluctantlvariabilS) arepoli aparentipe rolor,neavdnd
inff,gurare Funclionarea
de excitalie. lui se bazeazdpe cuplul de anizotropiede fonrrdM'
care se mai nurnegte cuplu reactiv.Motorul rcactiv se construie;teatAt in varianttr
rrronofazatd(in carecaz arefaztrauxiliardgi condensalorde defazarepentru pornire),cdt
gi in variantdtrifazatd,prezcntdndavantajuluneiconstrucliisimplegi al lipsei surseide
c.c. necesare excitaliei.Maginareactivdnu seutilizeazlin regimde generator.
Factorulde putereal nrotoruluisincronreactivestetotdeaunainductiv,neavdnd
t.e.m. 86, (datoritAlipsei excitaliei),deci nefiindu-i specific regimul supraexcitat.
Valoareamaximda factoruluide putereinductivestedatdde relalia:

=X'j-r::',
(cosp),.*
gi este cu atAt mai mare cu cdt raportu!X6lXq cstc rnai rnere.La nraginile"irrrnne
obignuite:X6lXq= 1,5, iar la motoarelesincronereactiveraportulreactanfelorsincrone
atingevalori mult mai mari,X6lXqe (8 ... l0).
Motorul reactiv se utilizeazi in acfiondrilede micd putere (la aparatelede
inregistraregi redarea sunetuluigi imaginilor),avdndturafia fixI (la o frecvenfddatd a
surseide alimentare)gi nu prezintdparazilielectromagnetici specificiinelelorcolectoare
maginilorelectricesincronecu excitalieelectromagneticd.
gi periilor,caracteristici

3.II.2.GENERATORUL SINCRON FARA CONTACTE ALTINECATOARE

Generatoarelecu comutaliestaticdnu au contactealunecltoaregi sunt mai fiabile
De asemenea,
decdtcele cu excitalieelectromagneticd. performanlelein regim dinamic
suntmai bune(timp de rdspunsmai mic).
Generatoruleste format din doud magini sincrone incorporate in aceeagi
construcfie:una principal5,de construclienormald(rotorul esteinductorgi statoruleste
indus),notatdcu I (inligurareatrifazatdstatoricd)9i 2 (infbgurarea monofazatdrotoricl)
in Fig. 3.22, Si cealaltdsecundard, de dimensiunimai reduse,de construcfieinversatd
(rotorul esteindusul,iar statorulesteinductorul),notatdcu l0 (infEgurarea monofazatd
statoricA)gi cu 8 (infEgurarea trifazatdstatoricd).EnergianecesarlinfEgurdriide excitalie
a maginiiprincipaleesteintrodusdin rotor nu prin intermediulinelelor colectoaregi al
periilor,ci prin intennediul cdmpuluielectromagnetic, folosindmaginasecundard 8 -10.
Generatorul sincroncu comutaliestaticdconfine,pe ldngdinfbgurdrile1,2,8, 10,
tiristoarelerotitoare5, 6,'1, douddispozitiveelectronicede comandd4 gi I l, un traductor
de cdmp magnetic3 gi o punte redresoue12, alimentatdde Ia infhgurarea9, cuplatd
inductivcu o infEgurare indusdde fazda maginiiinversate(secundare).
Funcfionarea generatorului esteurmdtoarea: pentru a puteafi amorsatdtensiunea
maginii,trebuiesd existe,in circuitulmagnetical acesteia,un flux magneticrcmanent.
deci trebuieca maqinasd fie magnetizatlanteriorlivrdrii (de exemplu,prin alimentarea
inlEgurdrii2 in c.c. cu rotorulin repaus).Prin rotireageneratoruluide c5tremotorul s5u
primar de antrenare, fluxul magneticrelnanentrotoric,inducein infdgurareal, t.e.rn.care
sunt redresate de I I gi producin infhgurarea10,un curentcontinuucare,la rdndul sdu,

12l

tY' I
producc un cemp rna-cneticredus,dar fix Iall de slator.Acest ciinrp nragttelicinducc, in
inlh; ur ar ea 8 . t.e .m . a l te m a ti v e , re d re sal c dc ti ri stoarcl c 5,6,7, carc produc, i rt
inlhgurarea2, un curent continuu carc rlrlrc$tc lluxul ntagnctic retrtancrtlr<lloric.Accsl
Ilux rotoric mdrit induce din nou, in inlhgurarca l, t.c.ttr. gi proccsul se continutr in
avalangdpdntr cdnd, la borncle R, S, T ale gcnerittorului,tcnsiuncaia valoarca norninali,
generalonrl crirtsirle:!:j.-: r.j J Jl(;! :\iillr[.

'- stator

Fig.3.22. Schemade principiua unui generator

sincroncu conrutaliestatici.

Reglareatensiunii la borneleR, S, T (sau men{inereaei constantA)se face cu

ajutorulregulatoruluide tensiunell, careregleazdgi limiteazivaloareacurentuluidin
inftgurareal0 gi cu ajutoruldispozitivului4, care regleazdcurentulde excitaliedin
inlEgurarea2, prin comenzileprimitede la puntea12, respectiv,limiteazdacestcurent,
prin cornenzile de cAmp3.
primitede la traductorul

3.12.ACTTONART CU VOTOARE SINCRONE

UTILIZAzu.AVANTAJE.DEZAVANTAJE
3.12.1.MOTORUL SINCITCN.
Maginasincrondse folosegte, ca generatorsincron,in centralelede producerea
energieielectrice,respectivca rnotorsincron,in acfion[rileelectrice.In conrparafie
cu
rnotorulasincron,lnotorulsincronprezintdanumiteavantaje gi dezavantaje.
Donteniile de ulilizare ale motoarelorsincronesunt dirttre cele nrai variate.
Actuahnente,se folosesc la aclionareapompelor centrifugalesau cu piston, a
colnpresoarelor. ventilatoarelor, exhaustoarelor
suflantelor, de diferitetipuri,a morilorcu
bilc. a unul'concasoare etc.Asociatecu cuplereglabilehidraulicesauelectromagnetice
ori cu convertizoare de frecvenld, motoarele sincroneseutilizeazd9i in nrecanisme16care
necesitlreglareavitezei.in acestfel, s-aajunsla unitalide puteredc ordinulzecilorde
r.neeau,ati,dupd curn motoaresincroncde ordinul rvatilorsau fracfiunilorde u,att se
utilizeazdin aui-"'ir",'i, electronici9i nrecanicd
fin5.
principaleale motoruluisincrci; iali de cel asincronsunturmdtoarele:
i .,ti,t;1ete
. vitezade rotafieesteconslantd(dacdfrecventarefeleirdmdneconstanti);
. cuplul electromagnetic depindeliniar de tensiunea
de alimentare,
fiind mai
pufin sensibilla varialiileacesteia;

122
 . factorulde puterecstetrtuhlnai bun,putendfi unitarsauchiar capacitiv,in
vederea irnbundtiliriilirctoruluide putereal relelei;
. randamenlul eslemai bunin raportcu motorulasincronde aceeagi putere;
. reglarcasirnpld, prin varialia curentului de excitalie, a unorcaracteristici.
Motorulsincronprezintd9i anunritedezavailaiefalI de cel asincron:
.11uarecuplu9e pornire$i deci, reaestemai dificil[ $i nraicostisit_o:re; _
. rendinldde pcndulare sau de iegiredin s!nc1g419rn in clzutg_ogurilorde cuPlu
saumG atelensiuniide alime4larg;
. ur" n"noi" ae o sunsa Ae p.ntto alirn.ntureu excitaliei,iar inelete9i periile
".c. puncte de eventualedefecliuni;
necesitdo intre{inereatenta$i reprezintl
. estemai voluminos9i mai greu,la aceleagi datenominale;
. procesul de fabricalie este mai complicat, indeosebi in comparafie cu
maginiteasincronecu rotorul in colivie gi, in mod firesc,prefulestemai mare.

3.12.2.COMPENSATORULSINCRON
Compensatorul sincroneste o maginf,sincrondfuncliondndin gol, in regim de
motor supriexcitat,absorbinddin refeauad" ulit"t9ry-P9!9l9qi9llygJecesard numai
tru acoperireapf9rdeUlSl-A-9live. De aici rezultd cA, spre deosebirede motoarele
sincroneau arborii mai sub{iri iri gi
9i inftgurdrile
i rtatremal
de excitalie mai
voluminoase, sprea puteaaveasolenalii de excitaliem[rite'
-ompensatoarele compensatoarele sincronedebiteazdputerereactivl in refea,
Fiind supraexcitate,
irnbundtdfindfictorul de putere al retelei. Ele se pornescprin aceleagimetode ca 9i
mffieanominal5acompenSatoarelorsincroneestede60,
100,160qi 200MVar, iar tensiunea nominaldapartineintervalului(6 ... 25)kv.
.9Y Co*p"nsatoarelesincronese monteazdc6t mai aproape de consumatorii de
energiereaitivd, pentru a contribuila diminuareavariafiilor de tensiune,provocatede
variafiilerapidealeputeriiactivecerutede consumator'
in raport cu bateriile de condensatoare, compensatoarelesincrone prezintd
avantaje, prin faptul cd permit un reglaj continuu al puterii reactive, precum 9i o
autornatizare a reglajului tensiunii. In unele situalii, in centralele hidroelectrice,
generatoarele sincronesuntpornitegi funclioneazd in regim de compensator, introducAnd
in relea o importantA cantitatede energie reactivd'

3.I2.3.PORNIREA MOTORULUI STNCRON

Motorul sincron dezvoltl un cuplu sincron mediu numai la func{ionareain
sincronism.La altd vitezd,precumgi la pornire, cuplul sincron este alternativ avdnd
valoareamedienuld.Agadar,motorulsincronnu arecuplude pornire.
pomireamotoarelorsincronese poatefaceprin trei metode:pornireain asincron,
p'mirea prin alimentarea de la o sursf,de frecven[dvariabild,pomireacu motor auxiliar
Mai
de lansare. sunt
ftrlosite primeledoul metode'

Pornireain asincrona motorului sincron (autosincronizarea'1

pentrua pomi in asincron,motorulsincrontrebuiesd fie echipatcu o infhqurarein
colivie pentrupomire,agezatiin pieselepolareale polilor rotorici de excitalie;aceasta
indeplinegte in regimul nonn'alal motorului,rolul de infdgurare
ulierior,la funclionarea
de amortizare.De aceea,aceasta semai numefteinJdsurare depornire Si amortizare.

t23
,.fu.'t
 Motorul sincronporne$te, in acestcaz. la ll'l ca un rtttllorasincroncu rotorulin
colivie.Motoarelesincronede puterenrictrau polii de excitalierealizalidin olel rnasiv.
careindeplinesc rolul inliSuririi ilt colivie.
dirccttr la sau cu
oda ijn luncfie ge__qrreqti_qtqisibili
alsorbili la pornile.ln perioadaporniriiin g;1191_o1r_iqltrgumrca
de excitaliea rnotorului
gste dcconcctamd i con_ectatlpe o_rezistgnlA de descirc-arcR.l, dc
aproximativ5_...l0 ori mai rnaredecdtvalgElqarezistenlci infigurtrriide ex_citalle
R.. in
pe5ioada de pomire.inftsurafqad_e.eicilalirnuse scurtcircuilcazd,
deoarecepoateapdrea
felgmenulGorges $i nici nu se lasddesg$$agaqgcl arputeafi strdpunstr.
. Mergdndca rnotorasincronin gol sau in sarcintrredusS,cu o alunecarcmici, se
conlutAbruscinligurareade excitaliede pe rezistenfa R6 pe relcauadc c.c.,in carecaz,
prin aceastd inligurarecirculdcurentulde excitalie/s gi apureimediatcuplulsincronM,
careareexpresiaaproximativtr:
l; lf

M ='_-,'l .sin(d+s.al)
XrQ
Deoarecealunecareas este rnicd, cuplul sincron variazd lent in tirnp gi aduce
rotorulin sincronism,iar datoritl ine4ieirotorultrecepulin inainteacdmpuluiinvdrtitor
gi, dupi cdtevapendulaliiamortizateale rotorului in jurul cdrnpului,acestaintrd in
sincronism(se "lipegte"de cdmp)gi nrotorulse considerd pornit.Din acestmotiv,toate
motoarelesincronecare pornescin asincronsunt prevdzutecu infhgurdride amortizare
putemice.confecfionatede obicei din cupru, cu parametriicare sd conducdla cupluri
asincrone mari.
in Fi-e.3.23. esteprezentatdschemaautomatdde pomire in asincrona motorului
sincron.Schemade forta cuprindeun intrerupdtorgeneralK, siguranfelefuzibile el,
dublatede releelemaximalede curente2, blocul de releetermicede suprasarcind e3.
infEgurarea de excitalie, avdnd rezistenfa R", este alimentatd prin intermediul
transformatoruluide adaptareTr gi al punlii trifazateredresoare
P.
Schemade comanddcuprindeliniile 4,5,...,8, in careCl gi C2 suntbobinele
contactoarelorde alimentare,respectivde trecerein regim sincron,dl esteun releu de
timp cu temporizarela inchidere(ce are tirnpul de actionareurai maresaue_eal
cu tirnpul
/o de pomirein asincron).precumgi butoanele de pornire gi
bl de oprireb2.
Fur;t::onareasci:entriincepecu apdsarea pe butonulde pornirebl, dupd care
bobinacontactorului Cl estealimentatdgi acestaigi inchidecontactele de fortd Cl din
linia I (rnotorulporne$tein asincron)gi igi automenfine butonulbl. in acelagitimp, se
alimenleazd gi bobinareleuluide tirnp dl, careigi inchidecondactultemporizatdl din
linia 7, dupd timpul reglatlo. Duptracesttimp, se alimenteazd bobinacontactonrlrri fl
careigi deschidecontactulNI (nonnalinchis)C2 din linia 2 $i isi inr : yi. ND
'-'.:ri..utul
(norral deschis) C2 din linia 3, astfclincdtinfEsurarer*'- !;.:,^i^, \.,iii colnutatide pe
rezistenfade descdrcare R3 pe SUrsarie -,:ii 1[ coniinuuP. Apare cuplul sincroncare
introducemaginain si'lc;r,,ric;rr
grntr;torulseconsiderdpornit.
Oprireamotorului se face prin apisareape butonulb2. in cazulunui scurtcircuit
releelerrraxirnale
de curente2 aclioneaza gi igi deschidcontactulNi, e2 din linia 4 gi

124
 PROBLEMA 3.2.
Un turboaltemator tril'azatcu indusulin steaare Sn : 25 MVA; Un : 6,3 kV
(conexiunesteape stator);Xs = 1,5O. Sa se calculeze cldereade tensiunerelativdde la
mersulin gol, la sarcin6nominalSa gcneratorului in sarcin[pur rezistiv(9 : 0), pur
inductivtr(<p nl2) 9i pur capacitivl(tp -nl2) in ipotezaR : 0 9i ,f. = const.
: =

Solulie:Curentulnominalpe fazdal generatorului

secalculeazd
cu relafia:
s, 25.rc6= 2290A
]r,l =
Ji .uu JS.ogoo
TensiuneanominalI pe fazdesteUnp: UnlJi : 6300/Jt =3650 V. Din diagrama
(Fig.3.7.c)sededucemodululfazoruluiEe:
fazorialdsimplificatd

Eo = tl(Urf cosg)z+ (U,tI sinp + X ,l ,I)2

iar cdderearelativdde tensiunede Ia gol la sarcindnominal5areexpresia:

(Eo -U n7)'100
LUI%1.= =t - ll.l00
!nf
rezultate:pentrug : 0, rezult[ L,U = 37,4 o4;pentruq:n/2,
careconduceIa urmdtoarele
LU 94,5%o; iar pentwp = -n12,segdsegte
segAse$te : LU : - 94,5oA.

PROBLEMA 3.3.
Un turboalternatortrifazat cuplat la o relea de puteremare funcfioneazl in sarcind
nominala,la factorul de puterecosg = 0,9. Turboaltematorulare reactanfasincrond,in
unitdti relative,x5= Xs/21 = 1,4 u.r., in careZ1 : Ua/1111 esteimpedanlanominaldde
fazd.in timpul funclionlrii se produceo reducerea tensiuniila valoareaU': 0,8U. Si se
determinevaloareaunghiuluiintern6'gi valoareacurentuluidebitat.f',in valori raportate,
gtiindcI in noul regim curentulde excitaliegi putereaelectromagneticd rdm6nconstante.
SeconsiderdR:0.
Solufie:Din problema3.2.s-adedusexpresiatensiuniiE6 care,lindnd seamade
sincronein unit5lirelative,semai scrie:
expresiareactanfei

Eo =U,rl ,p+ (sinp * t, )2 = 2.02.U,r1,

(0,9)2+ (0,44+1,4)2
"o"2
sincrondraportatd'
in carexs= XslZn: XJnrlUntestereactanfa
Unghiul intem 6, anteriorreduceriitensiunii, se detennini utilizdnd diagrama
BD in doudmoduri:
fazorial|dinFig. 3.7.c,exprimdndsegmentul
* t'-o!
Eo sin6= X rl,,rcosq + srr6 = :-:tr = t" "lf Q = 0,622
2,02'Un7 2,02

Avdnd in vederefaptul cd in noul regimputereaactivi debitatdrdmdneaceeagiqi

Eq rdmdneaceeagi,
cd la curentde excitalieconstant, putemscrierela{ia:
3Eounf sin6_3Eo'0,8u,r.,r'sin6' srn6_
+ srn5,= 0,7g=+ 6,= 5lo.
xs xs 0,8

t27

I
,ii*nl
 ditt lcorenlacosinusuluiaplicati in triunghiul
Pentrunoul re-eimde functionare,
OAB, din Fig.3.7.c,sedcducerclalia:
(X rl')2 = E3 +U'2 -2E,,Il'cosd'= (2,021),,1)2
+(0,81J,y)2-

- 2.2,02'0,8'U?{' cosd'= 2,7U?,1

xr, in unitdlirelativegi gtrsimexpresia:
Exprimdnrreaclanla

6r .+. I,)2= 2,7. u?,f=1,=t,t7. I nf

I rtf
Curentul/' , raportatla curentulnonrinal,arevaloareai' : I'/lnf = l,l7 u.r. Agadar,
'la Ig cons.gi P : const.,sctrderea
= tensiuniireleleicu 20 Yoducela cregterea curentului
absorbitde turbogenerator de la relea,cu numai l7 o/o.

PROBLEMA 3.4.
Un generatorsincron cu poli inecali are datele:Sn : 14 kVA, Un : 400 V
(conexiunesteape stator),n: 1500roVmin,Xr: 15 C) (reactanla sincronl),Xo = I C)
(reactanla de dispersie).RezistenfaR a indusului se neglijeazd.Sd se detennine:
a. Unghiul6'dintre fazorii E6Si U, unghicarese considerd de multeori ca fiind unghiul
intern al maginii (a se vedea Fig. 3.7.c); b. Unghiul 6 dintre fazorii Ee 9i Ep (t.e.m.
rezultant6a maginii),care estede fapt unghiul intern al maginii(a se vedeaFig. 3.7.b);
c. Ce eroarese face dacdse calculeazdcuplul electromagnetic M al maginiiconsiderdnd
= gi
6 6' ? d. T.e.m.rezultantdEp a maginii eroareacarese faceconsider6,,nd U = Ep.
Solulie: a. Curentul de fazd 1 (egal cu cel de linie) gi tensiuneade fazi U se
determindcu relafiile:

I =+-= l j o o o= 2 0 ,2uA;= Y+ = 4 0=! 2 2 v,

43Un a/3'400 ',/3
"/3
Se folosegtediagramade fazori din Fig. 3.7.b,care se redeseneaza
in Fig. 3.24,
considerdndR = 0. Din triunghiuldreptunghicOCB sededuce:
BC = X rI cosg 1 5 . 2 0 ,.2
0,8 =
tgo'- - 0.587+ d'= 30.4o
-oc U + X rI sing 231+15.20,2.0,6

Fig.3.24. Diagramade fazori a maginii sincronecu poli inecali irr ipotezaR = 0.

b. Se determindt.e.m.Ee la mersulin gol, din triunghiuldreptunghicOGB:

128
 ., !\

un = @ =
= .*831 . 0S)' * (23'l . 0,6+ l5 '20,2)2= 478,7v

Unghiul intern 6 dintre fazorii E6 9i Ep se determindutilizdnd Fig.3.24. in

triunghiul dreptunghicOGB, unghiul OBG : [n/2 - (6' +q)]. Unghiul 9 corespunztrtor
factoiuluide putere0,8 are valoareag : arccos0,8 : 36,87o.in triunghiuldreptunghic
OBG, observdmcI unghiulOBG are valoarea90o - (30,4"+ 36,87o):22,73". Agadar
putemscrie:
Xasl.sin22,73" _ 1a.20,2_.:i!22,7?l-__=0,502
1s6= = 6= 26,67"
Eo - Xasl 'cos22,73" 478,7
-14'20,2'cos22,73"

in careXu, = X, - Xa: 15 - I = 14 C) reprezinttrreactan[asincrondcorespunzdtoare

cdrnpuluimagneticde reacfiunea indusului.
c. Cuplul electromagnetic se determintrcu relafia.cunoscutd,
in func{ie de cele
doudvalori ale unghiuluiintern:
t-:+' a78f ' 2?!' silt30'4"=
M (5')=- sind'= -3' -7 1,26
Nm
C)Xs 2r .25-15
M(d)=-+:y.sin d = -3'478'7-'23-l-'si\26'67"
.15
= -63,20Nm
C)Xr 2tt" 25

eyfo/ot=lY9ffilroo=ry#. =rr,3%o
roo
din triunghiul OAD folosind teorema
TensiunearezultantaEp se calculeazd
sinusului:
Ep
=, lP - a E ,, =xol-'-s in (9 9 + ?=_2) 4 8 . 4 v
sinOAD sin(d'-d) t' sin(30,4 - 26,67)
relafiaEp = Uestedatl derelafia:
relativdcaresefaceconsiderdnd
Eroarea
t-= 2a8:!.: t . = 7%o
Lt%t
-
= rco= ?3 too
Ep 248,4

PROBLEMA 3.5.
Un hidrogenerator sincronare datele:Sn : 100 MVA, Un : 10,5kV (conexiune
stea),cosgn:0,8 inductiv,X6= 1,6C>,Xq: lQ. Si se determinet.e.m.Ee indusdla
mersulin gol, putereaelectromagneticdP in funcfiede unghiul intern 5 gi unghiul intem
56, dupdcaremaginaigi pierdestabilitateastaticd.SeconsideriR = 0 gi 6 = 6'.
Solulie: Se noteazdcu U gi .I tensiuneagi curentul de fazd ale generatorului.
Acesteaau valorile:

=+-=J[glou ^ =55ooA
- Ji Jt =6,o6kv,t
u=+=ry . lo3
Jzu, J5.to,s

t29
r/-t'

S e I b l o s e g ted i a g ra rrtad e l a z -o rid i n l :i g. 3.10.b.i n tri unghi ul()C ' J.avcnr:

_ CJ X,Ic o s tP 1.5500.0,t1
lg o = - =0.47=d=25.16'
" OJ U+.Y,,lsintp
tt
6060+ l '-s500.0.6

T.e.nr.E6 sc dcterrrrindastfel:
Eo=U cosd+ Xala = U cos5+ X 1l si n(d+ A )= l 3,25kl t

se delermindcu relafia:
Pulereaelectrornagneticd
f t-
t"ou,, 5 u-
l tt2
(x , , - x I
P = -MQ =l sind + ^
' ")s in2d| .
lXo 2-Y1X,,'" J
conducela cxpresia:
care,dupdinlocuireavalorilorcunoscutc.
P = l50.sin6 +20,7.sin2d [MlYl
dPldS =0, din care
Unghiul 56 se detennindrezolvdndecualiatrigonometricd
:
rezultd5'u 79oeleclrice.
PROBLENTA3.6.
Un hidrogeneratorsincron trifazat are datele: Un : 12 kV (conexiunestea),
X6: 2,2 f), R : 0. Sd se calculezeputereareactivdabsorbitd de maginade la re{eauade
putere infinita, in situa(iain care sunt nule atdt curentulde excitalieal maginii,cdt gi
debitulturbinei.
Solulie:a. Deoarececurentulde excitalieestenul, t.e.m.E6 estegi eanulS;debitul
turbinei fiind nul rezultd cA $i putereaelectromagneticd P este nul6 gi, in consecinld,
unghiul intem 6 : 0. in aceastdsitualie,maginafuncfioneazdin gol ca motor sincron
reactiv.In situaliaEo: 0, din diagrarna de fazoridin Fig. 3.10.b.se deducecdXqlq= 0
:
gi. prin urrnare.U Xala (U: tensiuneade fazd).Curentulmaginiiestepur longitudinal
ar'6ndvaloarea:
I| 12000
L =I =- =J l l u l
" Jlx a "lz.z.z
Jindnd seamaci maginaesteechivalentd cu reactanla longitudinaldX6,
factorul
de putereestenul gi putereareactiv5absorbitd
de magindde la refeaarevaloarea:
t'o#o'
Q = 3(JI singt =r' 3 I 50' I = 65,5'106var = 65,5
MVar
{J

PROBLEMA 3.7.
Lln turbogeneratorsincron este caracterizatde ,Sn: 50 kVA gi Un : 380 V
(conexiunetriunghi pe stator),iar tensiuneade mersin gol are valoareaEo : 500 V.
Reactanla sincrondesteX5 :7,5 Cl,iar rezistenlaindusuluiesteR: I Q. Sdsecalculeze
caracteristica extern5a generatoruluifunc[iondndin sarcinilerezistiva(q : 0), pur
inductivd(,p nlT), pur capacitivd(g : -x/2), rezistivinductivd(cosg= 0,8),in situalia
:
in carecurentulde excitalieal generatorului
rdmdneconstant.

130
 arevaloarca:
Solulie:Curentulnonlinalpe lazt al generatorului
.s 50'103 . .
L', - "" = -- '" =44A
3U, 3'380

iar irnpedantade baztr esleZn : (Jslln : 380144: 8,64 O. in Fig' 3.25, se prezinld
diagranrelede fazofi ale generatoruluifuncliondndin sarcinarezistiVd(Fig. 3.25.a),
pur
inductivl(Fig.3.25.b)9i pur (Fig.
capacitivd 3.25'c).
!"

6 %R!
RI

,,",.,"1J"cupotiinecali:
a - in'sarcinl rezistivS;b - in sarcini pur inductivE;c.- in sarcindpur capacitivd;

in sarcindrezistivd,din diagramaprezentatiin Fig. 3.25.a,se deduce:

n ] = g + N )z +(x s l )z=(J =, 1 n 3- ( x s l) z - N
Relatiade mai susse scriein unitalirelative,a$acum se aratein celece urmeazd:

+=+ll4-,.i7 -nrf-u.= _8,,?- r p

u * En=d;"o=url "=T'-T,P
u n d e :a* {+,r=- 4 , B = !
In
Rezistenfaraportatdare valoarear : 118,64= 0,1l6 u.r., reactantax" = 7,5/8,64=
0,87u.r.,t.e.m.raportatde6:500/380 : 1,32.Expresiaanaliticda caracteristicii externe,
in rndrimiraportate,pentrusarcind este
rezistivd, urmdtoarea:

,. --r[tfi -o,wrf, -o,tt6p

D6nd valori corespunzdtoare factorului de incdrcarep, se obline, prin puncte,
extemd
caracteristica ca in urmdtor:
tabelul

0 0 0,20 0,40 0,60 0,80 I,00 1.20

* 1,285 1,227 1,143 t,029 0,877 0,67
tl

Caracteristicileexteme pentru sarcinile pur inductive gi pur capacitive se

detennindasemdndtor cu cazul sarcinii rezistive.Se folosescdiagramelede fazori din
F ig. 3.25,ob{indndu-se:

purinductiv[:(I) + X rl)2+(RI)2= EZ + U =
in sarcind -(N)2 - Xtl

l3l

il*;n
 -.\'.r1)2+ (R/)2= El = U = rffi -1tU1=* X,t
purcapacitivi:(U
in sarcine
exl erne,i n mi i ri nti raportate,sunt:
E x pr e s i i l ea n a l i l i c ea l c c a ra c tc ri s ti ci l or
l* 2 a
= leu - p-r -fu": tt' = - f 2 r= +ft,
diagranra
in cazulsarciniirezistiv- inductivese folose$te de fazoridin Fig.3.7.b,
din carese dcduce:
(U +N cos(r+,Yr/sinq)2 +(N sinp-Xr.Icos p)z =El
in sarcindrezistiv- induclivdsernaiscrie:
in unitili relative,caracteristica

' E= {"i- -(-qpcosrp - rBsinp)2 - rpcosg - xrpsing

"
Se calculeazdcaracteristicile externe,in valori nurnerice,iar rezultatelesunt
trecutein tabelulumrAtor:

Felulsarcinii B 0 0,20 0,40 0,60 0,80 r, 0 0 1,20

Sarcinapur inductivd u 1,32 t,'t46 0,971 0,796 0,620 0,445 0,269
Sarcindpur capacitivd u 1,32 1 , 494 | ,667 1,840 2,013 2,185 2,357
Sarcinarez.-inductivd u t? ? I,190 I,05 0,896 0,729 0,547 0,347

PROBLEMA 3.8.
Un generator sincron trifazat cu excitalie separatd are urmdtoareledate
Sn : 400 kVA; Un : 400 V (conexiunestea);.fn -- Jg Hz; cos<p: 0,8;
caracteristice:
pierderiledin indus Pn : 8 kW; pierderilemecanicegi in fier Pm + PFe : 7kW;
pierderilesuplimentaredatorateannonicilorsuperioarePs : 5 kW. Sa se detennine:a.
Curentulnominal(de linie) al generatorului;
b. PutereaactivAdebitatdde generator
in
regirnulnominal gi randamentul nominal;c. Putereareactivdschimbat[cu refeauala
sarcinanominald:d. Curentul in cazul excitalieioptime (1, =1, gi randarnentul
generatoruluiin acestcaz,considerdnd pierdericarese diminueazd
cd singurele suntP.12,
restulde pierderirdmdndnd constante.
(egaldcu valoarea
Solulie:a. Curentulnominalestevaloareade linie a acestuia de
fazd,incazulconexiuniistea)gi estedatderelafia:

f _ s, ---=-
_ 4oo.103_ ._-,,
---=- t
I,'
" -

J3 u ,
-

J3.4oo
- J |
^

estePr : Sncos<p
debitatdde generator
b. Putereanorninalf, = 400 .0,8= 320 kW,
iar randamentulnominalsededucecu rela[ia:
Pn Pn 320
'l rl
= 0,94
D ,r - o]
tn- LI Pr+ P 1 2 + Pn r+ P p" + P , 320+8+7 +5

t32
 c. Pulereareactivddcbitatl dc gcneratorcsle pn : Snsing = 400 .0,6 = 240 kVar

d. in cazul I = Ii, curentul debitat dc gcnerator /min, se determind din

"
conservareaputcrii active nontinalePn:
I ,, cosg _ 577.0,8
Pr,= I t, cos(p = I cos(por)r i /rn in _ = 461.5A
^f3u,, ^11u,, rnin coseop I

Joulein indus.la curentulnrinilrr,sedetermind

Pierderile astfel:
raa
PJz = PlzUI I)' = P12' cos' P = 8'0,68= 5,l2kllt
^in
in noul regitndevine:
iar randamentul
Pn 320
nr=J!- ,= = 0,949
Pr,+LP Pu +P12+ Pn + Pp, + P, 320+5,12+7+5

PROBLEMA 3.9.
O rnagin[sincronl trifazatS,cuplatdla o refeade putereinfinitd, func{ioneazdIa
putere activd'constant[. Crescdndcurentul de excitalie, cre$tecurentul schimbat de
rnagin6cu releaua.Se intreab5:a - maginaprimegtesau dd putere reactivdin relea?;
b - maginase comportdca o sarcindrezistiv- inductivdsaurezistiv- capacitivd?;c - cum
esteca valoare,factorulde puterefafl de situaliainiliald?.
Solulie:a - Din Fig. 3.16. se constatdcd, dactrcurentul de excitalie cregte,iar
curentuldebitatin refeacre$te,inseamndcd ne situf,mpe curba in V situatdin regim
supraexcitat.Prin urmare, maginadI putere reactivdin re{ea. b - Deoarecemagina
injecteaziputerereactivl in relea,se comportl ca o sarcindrezistiv - capacitivd.c - in
raportcu situafiaini1iala,factorulde putereal maginiiestemai mic.

PROBLEMA 3.10.
Un turboalternator trifazatcu conexiunesteape statorare datele:Sn : 50 MVA,
Un: 10,5kV, cos<p:0,9ind.,x5: 1,4u.r,./s: const.gi estecuplatla o re[eade putere
infinita. a. Sd se detenninelimita p6ndla carepoatescldealent tensiunearelelei frrd ca
maginasd iasl din sincronism(P = const.)gi sd se calculezecurentuldebitatde magindin
acestcaz. b. Presupundnd cd maginafunclioneazd in regim nominalgi are capacitatea de
suprasarcind km= )'[m/Mn:2, sd se detenninesaltulmaxim de cuplu de la ax pe care-l
poatesuportabruscmagina(pestecuplul nominal),astfelincit sd nu iasddin sincronism
fErSfo(areaexcitaliei.
Solulie:a. Neglijdndpierderilein fier 9i in inlEgurarea
statorului,putem scrie cd
putereaelectromagneticl a maginiiesteegal6cu putereaactivf,debitatl la borne:

P -- Srcosg- 50' 106. 0,9= 45'106W

Curentulnominalal maginiieste:
s,, 5 0 .106=
Ir=lrf= 2750A
. l l u , , . ' ' 6 . to so o

r3 3
Ur$4t
iar tcnsiuneanominald pe fazl, arc valoarca: LJ,,f= IJ,,/Ji = 6,06lll. Inrpcdanla
nonrinaldpe fazd esle 2,, =U,,7 /1,6 =2,2{1, iar reaclanlasincrontrin [O] \'a avea
valoareaXs: xt'Zn: 1,4'2,2=.3,08O.
Din diagrama de fazori prezcntatain Fig. 3.7.c putem scrie, pentru punctul
nominal,relalia:

E " = @mg + x r t 4) 2 =t2.4oov

gi absorbitdin regimulnominal,oblinem:
Din egalitateaputerilorelectromagnetictr
3EoU"1 '
i ^ ^ --^ =-fr-rtnU,
o cosg
S,, =+ d, = J$o

Magina iese din sincronismpentru6 : 90o, care,la P = const.$i /e : const.,se

producenumaiprin sctrdereatensiuniila Ur;n;

p =3u "fEo.sind- -3un.i'Eo .singoo =) Umin= U psin|n =3730 V

Xs " Xs

Mn

o
5n 6x n-6* Tc

Fig.3.26. incircareabrusci a maginiipestesarcinanominald.

Deci,tensiunea minimi de linie este(Ur1n)t = (J minJi = 3730'Ji = 6450V,

curentuldebitatde rnaqindin acestcazvafi:

5 0 .1 0 6 =
44604
Jj-a+so
b. Presupunemci ma$inafunc{ioneazdla Sn, Un, costpn.Cuplul (M* - M1), care
reprezintisaltul de cuplu cerut,se determinldin condiliaca ariile 51 gi 52 din Fig. 3.26
sd fie egale,adicd:
6x t-dx
- M)d6 =
[rr' [tu - M)d5
6n 6x

134
irt careA4= Mttsin}: ksi/"sin6 cstecuplul cleclrorrragnctic
variabilal nra;iinii.Duptr
integrarcarelalieide rnaisus,gisiln:
M, (6, - d, ) + k, M r(cosd'.,- cosd-,,) = k, M r(cos d, + cosd., ) - M, Qr - 26r\
in continuare, punernM^= lr4,rrsin6*:k,nM,.,sin6* gi ecualiaanlerioard dcvine:
(sin d, Xd, + 6,u- ft) + cosd, * cosdr, = Q

care,rezolvatlprin incercdri,conducela solufia61 : arcsin0,78.

Cuptul Myare expresia
M* : Mrlsini* : 0,78'2'Mn : 1,56M,.,.
Prin unnare,saltulmaximde cuplupermisesteAM = Mx - I,In: 0,56M1.Deci,de
la regirrrulnominalmaginasepoatcincdrcalentla2Mrlgi bruscnurrraipdnl la l,56 Mn.

PROBLEMA 3.II.
Un motor sincron cu poli inecafi gi caracteristiclde magnetizareliniar6, care
funcfioneaziin sarcin6,are un factor de suprasarcindkrr.,:P^u*/P = 1,5 gi un curentde
excitatieIs: l,4ls6n.Neglijdndrezistenfastatorului,sd se determinefactorulde puterela
carefunc[ioneazlmotorul.
Solulie:Diagramade fazori,pentrucazulmotoruluisupraexcitat,
esteprezentatdin
Fig.3.27.Din aceastddiagramisededucerelafia:
OC = U n cos(tr- g) = Eo cos(r - A + 6) + -U , cosp = -Eo cos(g- 5)
Magina fiind consideratl liniard, t.e.m. Ee este proportionall cu curentul de
excitaliegi puternscrie:
Eo = kI , = k'1,41sen,darU,,
= kI ,o, + Eo =1,4(J,
astfelinc6trela{iaanterioarf,
devine:
I l1-'4.cosd
cose -1,4(coscpcosS
+ sinpsin 6) +tgcp=
1,4sin d
Din relaliaP : Pp61sin5,
sededucesin6= P/Pmax: 0,666gi deci,cosS: 0,745.
A

Fig.3.27. Diagramade fazori a motorului sincronsupraexcitat,cu poli inecali.

Se detennindtge = -0,0465,careconducela valoareadefazajului,p: 177,15".

Factorulde putere(capacitiv)al motoruluiarevaloarealcospl = 0,998.

PROBLEMA3.I2.
Un motor sincron trifazatcu poli aparenfiare putereanominaldPn = l0 MW,
tensiuneanominaldUn : 6000 V (conexiunesteape stator),factorul de puterenominal

135

)it
 nominal4n = 0,98,iar reactante
= I , randarnentul
lcosrpl XO: 4Q 9i XO: 3Q.
lc sincrorre
de suprasarcini
Si secalculezecapacitalea (&nr: P,no1/Pn).
a trtotorului
Solufie:Curentulnominalabsorbitde motorde la releaarevaloarca:
Pn
Ir=
^llu,,,7,,lcosg,,l
Tensiuneanominal6pe fazaesteUnf : 6000/Jl=3470V. Putereaelectromagnetictr
maximi estedatdde expresia:

, P,, .*(+-]l,inza,,,
sind,,
Xd 2 \Xn xa)

Diagramade fazori a motoruluieste prezentatdin Fig. 3.28, in care Q = n. Din

aceastidiagramdde fazori,rezulti sistemul:
|J,,7sin6 = X oI u; Eo = U,,f cosd + X a I 4i cu I 4 =.I,, sine = /,, sind; I o = 1,, cosS

Rezultdtg6= XqlnlUl6: 0,859i 6 = 40,30' Rezultlt.e.m'Es : 5150V. Derivdnd

relaliaputeriiPr, in raportcu unghiul5p gi rezolvdndecualiaobfinutS,se obfineecua{ia:

6^ +2,24cos6r-0,5= 0, cu soluliavalabild:cos6n- =0,232 e 6r = Jlo.

"or2
Cu'aceastd valoare a unghiului intern, puterea electromagneticd
maximd se
P^: 13,54MW. Rezultdkm: PmlPn: 1,354.
calculeazd

iro

Fig. 3.2E.Diagramade faznria motorului sincronsupraexcitat,cu poli aparenli.

PROBLEMA 3.13.
Un motor sincroncu poli inecali,av6ndputereanominaldPn:200 kW gi factorul
de suprasarcinlkn' : PmlPn:2, funclioneazdingol. Sdse detennineputereamaximf,cu
carepoatefi incarcatbruscmotoru.l , fard,ca acestasAias5din sincronism,in ipotezacd se
neglijeazdinfl uen{acircuituluide amortizare.
Solulie: in Fig. 3.29, se reprezintlvariafiaputerii electromagnetice
in funclie de
unghiul intem gi incdrcareabrusci a motoruluidin gol in sarcinaP*. Putereamaximda
motoruluiestePn.'= kmPn:2.200= 400 kW.
Condilia ca, la incircareabruscdcu puterea Px, clreia ii corespundeunghiul
intem5;, maginasdnu iasddin sincronism, esteca celedoudarii haguratein Fig. 3.29sd
fie egale,adicdsdavem:

t36
 5x r-5 x
Irn -p ,s i n d )d d = -
Jvx Jtr, tina Px)d6
0 6x

Dupd efectuareaintegralelor,rezultS:
Pr(n - 6r)= Pr,(l + cosd'r),undeP, = P, sind't

O 6x r{* 7.
Fig.3.29.Referitoare
laincircarea
brusctr
a motorului
sincron.
Rezolvdnd prin incercdri ecualia de mai sus,se obline solufia 6* = {So.
Putereamaximd cu care poate fi incdrcat brusc motorul sincron, fdrd sd iasd din
este:P1 : P66x'sin6y:400'sin46o= 288 kW.
sincronism,

PROBLEMA 3.14.
intr-o fabricd,receptoarelede putereelectricdabsorbde la relea o putere activd
mediePm 900 kW, factorulmediude puterefiind cos<p6= 0,65. Se instaleazdun motor
:
sincronavdndo putereP : 45 kW, caresd contribuietotodatela imbunltdfireafactorului
de putereal fabricii prin majorareaacestuiala valoareacosg : 0,75. Sa se determine
putereaaparentdnominalda motorului sincronpentru a realiza cre$tereafactorului de
puterela valoareapropusd.
reactivdpe careo absorbreceptoarele
Solulie:Puterea instalatedin re!eaeste:

P'' = P,rtge-= 900'{l ;9'=65 = l050kvar

er, =.l3tJ^I^sing^ - "ingr, 0,65
cos(pm
Dupd introducereamotoruluisincron,putereareactivdluatd din reteatrebuiesd se
reducdla valoarea:

''h-to'2 @
q = 4tsP = (P* + P) = (900+or',.Jt-o'zs2 =g34kvar
*w 0,75
Deci, in funcfionare,motorulsincrontrebuiesd debitezein refeao puterereactivd
e = en - gr = 1050- 834= 2l6kVar,fiind deci supraexcitat.
Rezultdcd in condifiiledate,

motorulsincrontrebuies[ aibdo putereaparentdS = ,[p' * Q' = 220,6kVar.

PROBLEMA 3.I5.
Un motor sincrontrifazatcu poli aparenfiare raportulX6lXq= 3 Si EolU: 1,5
(Eo -- t.e.m. la mersul in gol, U : tensiuneala bome in sarcind nominal[). Sd se

137

'Gtl
dclcnrrineraportuldintre cuplul datoratexcitaliciM' Si ccl dc arrizolnrpicdc lirrnttr,{/"
(pe care-laremolorulin lipsacxcitalici)pcnlruunghiulintcnr6: 30". SAsedctcrminc$i
unghiulcritic 66 , corcspunztrlor
cupluluimaxirn.
Solulie: finenr seamade rclaliacupluluiclectromagnetic al maginiisincronecu
poli aparenli,in caresuntexplicitate
expresiile
cuplurilorM' gi M" gi gisim:
3EoU
,in6
,M,=-= X a{2 !n.
ff = = 0,866
M" w2( t _ r l,-za U
2A Xd
\Xq )
Inlocuindcu dateleproblemei,rezultl t : 0,866, ceeace insearnntr c6 cuplul
reactiv este destul de mare. Pentru detenninareaunghiului critic, se rezolvd ecualia
AMlAE:0, careconducela solulia:

3EorJ ( r r '\ I
^^^" ,3U2 +r cos6,,=ff,
ancA _-J:lEj ).=E0.
ffi"o'o,,.?[t- mtJcos2d',,,,
'
"u u xd ,
* n -'
inlocuindcu dateleproblemei, 2v= 0,75;cos66= 0,544gi 6m: 57o.
rezultd

r 38
 CAPITOLUL 4
V

MA$INA DE CURENT CONTINUU

Magina de curent continuu are mdrirnile exterioare(tensiuneagi curcntul)

principiulci de funclionarebazdndu-se,
continue,iar celc intcrioare(rotorice)alternative,
gi
ca la celelatte magini pe
electrice, legeainduclieielectromagnetice.
Piesacu rol de redresorrnecanic, la generatorulde c.c.,gi de invcrttrrtrrecanic,
la
motorulde c.c., este colectorulmaginii, care se plaseazd intre infEgurarca rotoricSgi
de
exterior,periilefiind elernentul legiturd'

\/ 4.I. ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE MA$INII DE C. C. \

Ca orice magindrotativd,maginade curentcontinuuestefonnatddin doudp6(i: o
parte fixd numitd stator gi o parte mobild numitd rotor. Din punct de vedere
c'elmai adesea,statorulesteinductoral,iar rotorul esteittdusul.
electromagnetic,
Statorul maginii este format dintr-o carcasd din olel masiv (cu rol qi de jug
statoric,pentruinchidereafluxului magneticconstantin timp) 9i esteechipatcu 2p poli i
principali (saude excitalie)Si2ppoli auxiliari (saude comutafie).Pe carcas6,se fixeazd
tdtpile carcasei, cu dimensiuni normalizatepentru fixare, cutia de borne, pldcula
indicatoaregi attele.Pe pdrlile lateraleale statorului,se fixeazf,scuturile laterale, cu
ajutorulcdrorase centreazd, pe axul maginii,subansamblul rotor.
Pe parteainterioarda statorului(carcasei),se fixeazdpolii principali alcdtuili din
tole, poli pe carese gdsesctnfisurdrile de excitalie,^confecfionate din bobineconcentrate
cu conductoare din cupm, rotunde sau profilate. InfEgurdrile de excita[ie, parcursede
curentul continuu de (constant
excitalie.Ig in timp) se inseriazd astfelincdt polii magnetici
si altemezeca polaritate,la periferia statorului. Intre polii principali, se ageazdpolii
auxiliari,care au rolul de a anihila cdmpul magnetic de reacfie a indusului din zona
interpolard,adicd,in final, de a reducescdnteile la colector. In/dsurdrilepolilor auxiliari
suntparcurse de curentulprincipalal maginii.
Rotorul este format din arbore, arntdturaferomagneticd rotoricd. alcdtuiti din
tole crestatela exterior,tnfisurarearotoricd situatl in crestdturilerotoricegi inchisdprin
intennediul unei piese specialenumite coleclor. Colectorul este format din larnele
conductoare din cupru (la care se leagdcapetelebobinelorrotorice),latnele dispusein
coroan6cilindricdgi separatede larneleizolantedin rnicd.Pe colector,se gdsescperiile
maginii,in nurndrpar, egalcu numarulde poli ai maginii,perii confec$natedin grafit,
rotoricd' A,-
infhgurarea
prin intenncdiulcdrorasealimenteazd Y g
4.2. rJTrLrzARE, sEMNE coNvENTIoNALE' DATE NoMINALE
/ /
4.2.I.DOMENII DE UTILIZARE
Motoarelede curentcontinuuse folosescin diverse sistemede acfionareelectricd
'de pomire,cum ar fi: larninoarele,
de turatievariabil6in limite largi gi cupluri mari
nraginile- unelte,troleibuzele,tramvaicle,locomotiveleelectricegi diesel - electrice,
139
 prccun'l 9i ca sen,omotoarede c.c. utilizate irt cclc ntai divcrsc domcnii de activilate.
j u c trri i l o ra l i m e n l a ted e l a batcri i .
inc lus ivin ac !i o n a re a
Generatoarelede curent conlinuu se utilizeazi in serviciile intcrne ale centralelor
electrice, ca generatoare de sudare, la grupurilc Ward - Leonard,ca sursede energic
clectricd pe locomotivele electricesau pe unele nave. In ultinrul limp, gcncratoarelede
c.c. se inlocuiesc cu sistemelede rcdresarc,alimenlatede la releauade c.a.

,n 4.2.2. SEMNE CONVENTIONALE

\ri
\ in schemeleelectrice,maginade curent continuu este reprezentataca in Fig. 4.1.
Marcareabornelor inligurtrrilor maginii de c.c. se face confonn STAS - 3539, agacun1se
ar at din F ig. 4 .1 .
A1

c,

Fig. 4.1. Semneconvenlionale pentrumaginade c.c.:a - cu excitalieindependentd;

b - cu excitaliederivalie;c - cu excitalieserie;d, - cu excitaliemixtd.

puteripesteI kW suntprevdzutecu poli auxiliari.

, De regul6,toatemaginilecu
|
4.z.g.DATE NoMTNALE
Datelenominaleale maginiide c.c.sunttrecutepe pldcufaindicatoare
a acesteia.
Principaleledatenominaleale maginiide curentcontinuusuntunndtoarele:
. Puterea nominald Pn, mdsurati in w sau in kw, este putereautild a maginii
(putereaUnln,la bornelerotorice,pentrugeneratoaregi respectiv,putereaMrenla
ax, pentru motoare),care este putereamaximdpe care o debiteazi maginain
regimul de lungl durat6, in serviciul de funcfionareconsiderat,astfel incdt
temperaturasdnu depdgeascd in nici un punctal maginii,valoareacorespunzltoare
claseisalede izolatie.
o Tensiuneanominald Un, mdsuratdin V, este tensiuneaaleasdde proiectantgi
corespunde
tensiuniila bomeleinfEguririiinduse(la perii).
o Ctu'entulnominal,1n,mdsuratin A, estevaloareacurentuluischimbatde magindpe
la borneleindusului,cAnddebiteazd, putereanorninald,iar tensiuneala borneare
valoareanominalS.
o Turalia nominaldnn, masuratAin roVmin,esteturaliape careo are rnaginacdnd
estealimentatila tensiunea
nominaldgi debiteaziputereanominalala arbore,in

140
l, (,1)
e rc':L
regim de rnotor,sauesleturaliacu careesteantrenataxul, in regim de generator,
pentrupunctulnominalde funclionare
o Tensiuneanominald de excilalie U.n, se definegtenumai pentru maginile cu
excitalieindependent[sauderivafie.Aceastapoatefi egaltrcu tensiuneanominald
a maginii(adesea,in asernenea situafii,nu se mai indic5pe pldcufaindicatoare)
saupoatefi mai mictr,in carecazseinscriepe pldcufaindicatoare.

ARE AL GENERATORULUI DE C. C.

re al generatoruluide c.c. pe cel mai simplu

d in Fig. 4.2. Generatorulare 2 poli (p: l),
iar infdgurarearotorului este formatl dintr-o singurl spird, antrenatddin exterior cu o
vitezdunghiulardconstantdC).

axi de referinltr
(fixI fa15de stator)

Fig. 4.2. Schifaunei maqinibipolarede c.c.

Cdmpulmagneticde excitagie(inductor)-Boestecreat de cele doui infhgurAride\'

excitalie,alezatepe cei doi poli ai maginii,avdndfiecaresolenafiawJs.ln cazul maginii
cu magnefi permanenfi,cdmpul magnetic de excitalie este creat de doi magneli
permanenfi.Cdmpul magneticde excitalieeste constantsub talpa polard, pozitiv sub
polul nord gi negativsubpolul sud.In axa interpolard,numitd Si axd neutrdgeometricd,
cdrnpulmagneticde excita{ieestenul.
Conformcelor spusemai sus,repartifiaspafialda cdrnpuluimagneticde excitalie
aratdca in Fig. 4.3, din care se deducecd aceastaestealtemativdsimetricd,verificdnd
relafiaBo(y)=-Bo(y +a). Unghiuly esteunghiulelectricdintreaxa de referinldFS gi
axaspireirotorice(axaFR), fiind datde relafia:
y = p{2t+lo (4 . 1 )

in carep estenumdrulde perechide poli ai maginii,iar ys reprezintddefazajulinifial al

spireirotorice.
Tensiuneaelectromotoare indusdin spirarotoricdesteegaldcu sumacelor doul
tensiuniinduse in laturileactiveale spirei,situatein crestdturilerotorice,avdndexpresia:

e = I i . (v x Bo) + e(t) = 23 o1r)liv = 2Bo(p{lt + y o)l ;v (4.2)

t4l

4*.,
in care v este vitezaperifericl (tangenlial6)a spirei gi /; estelunginreapirlii aclive a
spirei.agezatdin crestlturtr(lungimeaideal6).Prin unnare,variafiacdmpuluimagneticin
spaliu .Bo(y)reprezintd,la altA scard,variatia in tinrp a tensiuniiindusein spird e(l),
varialiecareestereprezenhtA in Fig. 4.4.

Fig. 4J. CAmpulmagneticde excitalie la maginade curent continuu.

Tensiuneaelectromotoaree(t) indusi in spird poate fi culeasdla doud inele

colectoarepe care calcAdouAperii (contactalunecdtor,asemdn5tor maginii sincronecu
inelesaumaginiiasincronecu rotorul bobinat)gi aceastdtensiuneestealternativd.
Generatorulieprezentatin Fig. 4.2 esteun generatorde curentaltemativ(dacdeste
prevdzutcu doud inele gi doud perii). Pentrua face generatoruldin Fig. 4.2 de curent
continuu, se prevede spira cu un element special numit colector, format din dou6
semiinelesolidarecu spira,cum se aratl in Fig. 4.5.

Fig.4.4. Tensiuneaelectromotoareindusi in spira rotorici.

Extremit5lile spirei sunt conectatela cele doud semiinele.(colector cu dou6

larnele).Pe cele doud semiinelefreacddoudperii P1 gi P2, fixe fa[d de stator,asezatetn
axa neutrd a masinii, deoarececele douf,perii scurtcircuiteazdspira in momentulcAnd
laturilespirei segdsescin zonade cdmpmagneticnul (in axaneutri a maginii).

A2n

Ar-
Fig. 4.5. Schemacelui mai simplu generatorde c.c.

142
 Tensiuncaelectrotnoloare c(t) culeasila periile maginiiesteredresat6mecanicde
coleclorulfonnatde cele doudsemiineledin Fig. 4.5, deoarece, in momentulin careo
laturtrde spirl trecede sub polul nord sub polul sud,t.e.m indusdin spirtrschimbtrde
selnn,dar,in acelagitimp,seschinrbd9i semiinelele subperii gi,prin urrnare,se schimbl
gi sensulde parcursde-a lungul spirei,astfelincdt, la bornelemaginii,t.e.m. aparetot
pozitivS.
Tensiunea la borneleA1 gi ,A2esteredresatimecaniccu ajutorulcolectoruluigi
variafiain timp a acesteitensiuniseprezintdin Fig.4.6.

Fig.4.6. Tensiunea
electromotoare
la bomeleA1 9i .A2ale maginiidin Fig.4.5.

in realitate,maginade c.c. nu are o singurdspird in rotor, ci mai multe, a$ezate

uniform in crestdturilerotorice,iar colectorulnu are numai doud lamele,ci mai multe.
Tensiuneala bornelemaginiiare at6teapulsafiic6te lamelede colectorare magina(Fig.
4.7). AsuprainfEgurlrilorde curentcontinuuvom mai reveni pentru a le clasifica gi a
explicamodulde legarea capetelorspirelorrotoricela lamelelecolectorului.
Prin urmare,o masindde curent continuuse compunedintr-o masindsincrond (de
construclie inversatd) Si un redresor mecanic, numit colector, format din lamele
conductoaregi lameleizolante.

Fig. 4.7. T.e.m.la borneleunui generatorde c.c. cu un colectorav6nd l2 lamele.

Deoareceinflgurarea rotoricd are inductivitate,pulsaliile din Fig. 4.7 sunt

micgorate,iar tensiuneae(t) esteaproximativconstantdin timp, rezultAndun generatorde
c.c. Dacf,intre periile maginiise conecteazd o sarcindoarecarede c.c. (rezistenfdsau
bobind),prin aceastava circulaun curentcontinuugi se va produceo putere electricl
activd de c.c. Agadar, puterea mecanicdprirnitd de generator pe la arbore este
transformat[,prin intermediulc6mpuluimagneticde excitafie,in putereelectricddebitatd
de generatorpe la borne,spresarcind. \.
/
in regim de motor electric de c.i)r, {uSinu este excitatf,, spre a produce c6mp
magneticde excitalie,ca gi in regim de geJ(erator, iar infdgurarearotoricd (spira,in cel
mai simplucaz),estealimentatiidin exteri6riu o tensiunecontinui, inversatiin tensiune
altemativdde colector, rezultdndin ,lnftgurarear.otoricdun curent altemativ. Din
interacfiuneacurentuluiprin inftgurargarotoriceSi cdmpulmagneticde excitalie,rezultd
o forfdelectromagneticd, datdde relafia:
F = i G "E o ) (4.3)

143

iB'4t
 careacliortcazl,in acela$isens,asupratuturorlalurilorspirelor inli;;uriiriirotorice,ddnd
un cuplu elcctrornagnetic
M, carepunerotorulin migcare.Rcz-ult5 ci pulcreaelcclrici
primiti de magini pe la borneleinlEgurdriirotoricesc transforurd, prin intenuediul
cdrnpuluimagneticde excitalie,in pulerernecanicdfurnizali dc nraginipe Ia arborc.
rezultdndun motorelectric.
Cortclwii
l. in regim de electric,curentulprin indusare serrrnult.e.m.induse,iar
-eeneralor
cuplul electromagneticesterezislent,adicdse opunecupluluiactiv de la arbore(regula
luiLenz).
2. in regirnde molor electric,cuplul electromagneticesteactiv, invingdndcuplul
rezistentde la arbore, iar t.e.m. indusa in inlEgurarea rotoricl (numitd tensiune
cortraeleclrornoloare)estede semn opus tensiuniide alimentarea infhguririi rotorice
(regulaluiLenz).
Celedoudconcluziide mai sussuntvalabilepentruoricetip de maginlelectrictr.

-\- 4.4.ELEMENTE GENERALE pRIVIND rNFA$URARTLE DE c.c.

infEgurdrile
de c.c. sunt inchise,fErdbornede inceput9i de sfirgit. Accesulla
infEgurarese face prin intermediulperiilor gi al colectorului,la ale cdrui lamele se
conecteazispireleinlbgurdrii.Elementelede bazdale inlEgurdriisunt seclia $i calea de
curetll.

Secfia,care are ws spire,reprezintdo bobindagezatdin crestdturilerotorice ale

cdreicapetese leagl la doudlamelevecinede colector(saudistanfatecu un paspolar).O
sec(ieare doud laturi de bobind;una agezatdin stratulsuperioral crestdturiirotoricegi
cealaltda;ezatdin stratulinferior.
Caleade curentreprezintdpo(iunea de inftgurarepe care o parcurgem.cdndne
deplasdmpe infhgurareintre doud perii consecutivede semncontrar.T.e.m. indusein
secfiile unei cdi de curentau acelagisernn9i din insumarealor rezultdt.e.m. totall pe
caleade curent,egaldcu t.e.m.la bomelemaginii.Numdrul2a, de cdide curentin paralel
ale unei infEqurdride c.c.depindede tipul infEguririi.
Numdrulde perii la o rnaginlde c.c. esteintotdeauna egal cu num5rulde poli ai
acesteiagi sunt alezateechidistantpe colector,periile de sernnplus alterndndcu periile
de semnminus.Periileplusse leagi intreele gi fonneazl,boma plus a maginiigi, la fel,
periile minus se leagdintre ele, fonndndbornaminus.Totdeauna,periile se ageazdpe
colectorin axaneutrda maginii,adicdoriceperiescurtcircuiteazd o sec[iein momentulin
careaceasta segdsegtecu laturilein zonacdmpuluimagneticnul (sauaproapenul).
infbgurdrilerotoriceale maginilorelectricede c.c.se construiesc
in doud variante:
inJdsurdribuclateSi inJdsurdriondulate.
inftgurarea buclati constadintr-o seriede secfii identice,fiecareseclie avdnd
capeteleleagatela doud lamelevecinede colector.Secliaare fonna unei bucle,de unde
provinegi denumirea de infdgurare buclatd.inseriereasecfiilorse faceprin intermediul
colectoruluiastfel: sfhrgitulunei seclii se leagdcu inceputulsecfieiunndtoaregi, in
acelagitimp,seleagi gi la cdteo larnelf,de colector.
in Fig. 4.8.a, se prezintddoud secfii succesiveale unei inlEgurdribuclate.
^
Infbgurarease executadin K secfii (K esteegal gi cu numdrulde larnelela colector),

t44
a$ezaleuna lengAalta,sprca umple ccleZ cresttrturi ale maginii.Deoareceo seclieare
doud laturi de bobini gi intr-o crestituri se gdsescdoutrlaturi de seclie,rezultdc6
esteegalgi el tot cu K.
nurnirulde cresttrluri

neiinfdqurdri
,L0," o" curentconrinuu:
a - infdgurare
buclatS;b - infEqurare
ondulati.
^t
Infiigurarea ondulatl are capetelelegate la doui lamele de colector distanlate
aproximativcu dublul unui pas polar 2r. $i in cazul infEgurdriiondulate,sfhrgitulunei
secfii se leagdin seriecu inceputulsecfieiurmltoare,in aielagi timp realizdndu-segi o
legdturdla o lameldde colector.Urmdrinddiferitelesecfii,se constati cE acesteadescriu
o seriede undela periferiarotorului,de aici rezultdnddenumireade inftgurareondulatl.
In Fig. 4.8.b,seprezintddoudsecliisuccesive ale uneiinfdgurdriondulatede c.c.
Numdrulde cdi de curentin paralelal unei infigurdri de c.c. se noteazdcu 2a, gi are
valori:
urmdtoarele
f 2 n - oentruinfdsurdri
buclate
Z A= < (4.4)
[2 -pentru infdsurdriondulate
in reprezentarea a unei inftgurlri sau pentru proiectareaacesteia,se
desfdguratd
definescpagiiinldgurdrii.
Primul pas (pasulin spate,saudeschiderea secfiei)notatcuy1, reprezintddistanfa
la periferiarotorului,mdsuratdin crestdturi,intre laturade duceregi cea de intoarcerea
unei seclii.Primulpasesteintotdeauna pozitiv.
Al doileapas (pasulin fa[d)notatcu )r2,reprezintddistanfa,mdsuratdin crestdturi,
intre latura de intoarcerea unei secfii gi latura de ducerea sec{ieiunndtoare.Pentru
infEgurarea buclat5,al doileapasestenegativ(deoarece are sensopusprimului pas), iar
pentruinfbgurarea ondulatdestepozitiv.
Pasulrezultant,y esteegalcu sumaalgebricda celordoi pagidefinifi anterior:
Y=Yl+Y2=numdri ntreg (4.s)
In Fig. 4.9. se prezintdschemadesfEguratd a unei inftgurdri buclate,pentru o
rnagindavdndZ: 16 crestdturirotoriceSi 2p : 4 poli (magini tetrapolard).Primul pas
estediametral avdndvaloarea:lt=r= Z/2p=16 l4= 4 crestdturi. Infdgurarea are doud
straturi,stratulsuperiorestefiguratcu Iinie groasA,iar cel inferior cu linie subfire.

t45

p<t
 sectia I

co lec t or

Fig. 4.9. Schemadesflgurari a unei infEquriri buclatesirnplede olc.

4.5.TENSIUNEA ELECTROMO]
Tensiuneaelectromotoare a ma$inii
indusdintr-o cale de curent a acesteiagi sr
periilernaginii.T.e.m.indusi intr-o calede
tensiunilerindusein toatesecliileinseriate
al
tl nt
Eo =L@rrc.tie)j = l2liwrBoi@)v (4.6)
i=l j=l
in care m reprezintl,numarul de secfii pe calea de curent, urseste numdrul de spire pe
secfie,Bo(x) esteinducgiamagneticddin dreptulsecfieii, mlsuratdla distanlax de perie
(Fi-e.4.10.a),iar v estevitezatangenfialS
a rotorului.
in Fig.4.10.a,s-a considerat cd periile sunt plasatein axa neutra,iar caleade
curent este a$ezatesub un pol nord. Cu r s-a notat pasul polar, dat de rela[ia:
r=rDl2p = D/Z=qt/r, in care D este diametrulrotorului.Viteza tangen[iatda
rotoruluise poatescrie astfel:v=(2D/2=2nn.rp/n=2npr, in careo esteviteza
unghiularda rotorului iar n este turafia acestuia.Se inlocuiegteviteza tangenfialain
relafia(a.6)9i segdsegte:

Eo -- 2li'.rZrp, .iBoi(x) = 4liwrnpr. ntBor,r4 (4.7)

i=l

Fig.4.10.Referitoare la calcululinducfieimagnetice medii:a - periile

sunt plasatein axa neutri; b - periile sunt deplasatedin axa neulri.

146
 Fie Qstluxul magnetic polar al rnaginii,creatdc infigurareade excitalie:
rv u .o = tl1 B o , ru4 (4.8)
e xp rc s ia( 4. 7) a t . e. m .a ma g i n i id e c .c . d e v i n e :
It-
o=
Eo = 4wsmp. nQ o = k Bn@- o - Koo (4.e)
*,r*
in care kg: 4wrtttp reprezinti o constantdconstructivaa maginii. Uneori se preferi
exprimareat.e.m.cu ajutorul constanteik : ke / 2x (numi6 adeseaconsta,rtamasinii),
ea aparegi in expresiacupluluielectromagnelic
deoarece M al maginii.
T.e.m. indusl intr-o cale de curenta maginiiestedirect proporfionalf,cu turafia
rnaginii9i cu fluxulmagnetic polar(deexcitalie).
Dactrperiilenu suntplasatein axaneutrl a maginii,atuncisumadin expresia(4.7)
a induc{iilorBei$) conlineatdt ordonatepozitive,cdt gi ordonatenegative,deci Bon,o4
scadegi fluxul magneticpolar (Do,la fel scadegi t.e.m.
scade(Fig. 4.10.b)gi, prin urTnare,
Ee. Deplasareaperiilor din axa neutrd conduce,a$a cutn se va ardta in paragrafele
unndtoare,gi la alte neajunsuriin funcfionareamaginii de c.c., cum ar fi aparilia
scdnteilorla colector.
Observalie
La mersul in sarcindintervine,pe ldngd cdmpul magneticde excitalie Bo, li
cdmpulmagneticde reacgiea indusului(a se vedeaparagraful4.7), astfel cd in magind
apareun cdmpmagneticrezultant.Acest cdmp creeazlun flux magneticpolar !D, diferit
de Os gi cevamai mic decdtel, iar t.e.m.indusl arevaloareaE, pufin mai micd decdtEo.

4.6.cuPLUL ELECTRoMAGNETIC AL MASTNII/ c. c.

Vom determinamai intAicuplulelectromagnetic ce se'o4ercitdasupraunei seclii a
maginii, aplicdnd teorema forlelor generalizateapoi, prin insumqreacuplurilor tuturor
secliilormaginii,sedetermin5cuplulelectromagnetic al acesteia.
Sd presupunemcd inftgurarearotoricdesteparcursdde curentul14 (curentul la
perii). Curentul,Io printr-o cale de curent a maginii, va fi: I o = I A /2a in care 2a
reprezintlnumdrulde cdi de curentin paralelale maginii.Fie o secfiecu w5 spire,aflatI
intr-unmomentoarecarel, c6ndlaturasa de ducerese gdsegte sub polul nord, la distanla
r de axa neutrd,iar laturade intoarceresub polul sud,la distanlax + yt (Fig. 4.ll), y1
fiind pasulsecfiei.in momentulconsiderat,energiade interacfiunea secfiei cu cdmpul
magneticde excitalieva fi:

w, = Iowrg, in care ,, = Bo@)tidx

[*n
unde95 estefluxul magneticfascicularprintr-ospirda sec[iei'

Jindnd seamade relafiao-: xlR dintrecoordonata unghiulardgeneralizatA o (in

raport cu care se calculeazAcuplul) gi coordonataliniard x (in raport cu care se
pozigioneazA exercitatasuprasec{iei:
sec[ia),putemdeducecuplul electromagnetic

l4'l

Ai.rl
 , =(#),=.o,.,,.= RIa*s(+),--,,,,,,,.= r'r) - B,(')l'
' ^'o','i[I]uG+

Fig..f.I l. Ajutitoare
pcntru cuplului
calculul electronragnetic.
in ipotezaadmisdin ma.joritatea cazurilor in carelt : r, avem relafia evidentd
Bo(x+r)= -Bo(x), againcdtcuplulcareseexercitd asupraseclieidevine:
Ms =-2Nau'rl;Bo(x)
Semnulrninuscare aparein relafiade mai sussemnificl faptul ci acestatinde sd
micgorezecoordonatageneralizaticr. Cuplul electromagnetic Ms este variabil in tirnp
odatdcu pozilia secfiei,ins6 estemereude acelagisemn.intr-adevdr,cAndsectiaajunge
cu latura de ducerein dreptul unui pol sud, Be(x) devinenegativ,dar gi curentulprin
laturade ducereschirnblde semn,againcdtcuplul r[mdneintotdeaunade acelagisemn.
Cuplul electromagneticcare se exercitdasupraunei cdi de curent se obline prin
insumareacuplurilorcare fiecaresecfiea aceleicdi de curent:
caracterizeazd

u o =f u ri = -2RIaws,,'iu',(t) = -2N awsli'm8o,,,"4

i= I

Cuplul electrornagnetical maqinii, datorat celor 2a cdi de curent in paralel va fi:

M =2aMa =u"'T'*'wrl1ntBo,,,r4 =-*rn*" =-klAo.o (4.10)

al maginiide c.c. esteindependent

Cuplul electromagnetic de tura{ian a acesteia.
El estepropo(ional cu curentultotalIA qi cu fluxul polar(util) (Do.
Puterea electromagnetici a maginii de c. c. se definegtein mod analog cu
celelaltemaginirotative,utilizdndecuafiagenerali P = M{2. Sp rnai folosescrelafiile
(a.9)gi (a.10)Siseoblineexpresiafinalda puteriielectrontagneti$e
de forma:
P = M{l=(l&11).O = (tOO).1e = EI ti (4.1l)
\
4.7. REACTIA INDUSULUI LA MA$INA DE CURENT\'--- CONTINUU
Dacdrnaginade c.c. funclioneazd in gol, in magind^existd
numaicArnpulmagnetic
de excitafie,creatde infbgurdrilestatorice(de excitafie).In sarcind,prin cdile de curent
ale rotorului(indusului)circuldcurentul Iq: I1/2a, careproduce gi el un cdmprnagnetic
propriu,in rnagindexistdnddoudcdmpurimagnetice:unul dat de infbgurareainductoare
(de excitalie)gi altul produsde curentul1o(dereaclie).

148
 Se nutnegtereaclie a indusuluifcnornenulde suprapuncrea cdn.rpuluimagnetic
irtductor(de excitalie)cu cdnrpulrnagnetic
creatde curenliirotorici(dereaclie)ducind la
oblinereaunui cdmpmagneticrezultant, careexistiin magindla funcfionarea in sarcinla
acesteia.
- \ ;,
4.7.1.REACTTATRANSVERSALA A INDUSULUI '...
in Fig.4.l2, se prezintdschifaunei maginide c.c. bipolare,indicdndu-se
spectrul
cdrnpuluimagneticde excitaliegi spectrulcdmpuluimagneticde reacliea indusuluiin
situaliain careperiilernaginiisuntdispusein axaneutrd.Din spectrulcArnputuimagnetic
de reac{ie,reprezentatin Fig.4.12,sededuccdtevaconcluzii:
. pe o jumdtate de talpd polar5, cdrnpulmagneticde reacfieintlregte cdmpul de
jumdtate,ilsldbegte;
excitaliegi,pe cealalttr
. subtalpapolard,cdmpulmagneticvariazdliniar,fiind nul in axapolului principal;
. intre tilpile polare,cdmpulde reaclieestefoartesc[zut, deoareceacolo intrefierul
maginiiestefoartemare;
. cdmpulmagneticde reacfieesletransversal,adicdliniile de cdmp ale acestuiase
inchid,in majoritate,de-alungulaxeitransversaleq - q' a maginii.
in Fig.4.l3, se prizintd curbelede varialiespatialdale cdinpurilormagneticede
excitalieBo, de reaclieBo gi rezultantB. Seconstattr
cd,in axaneutrdgeometricd(punctul
in caresegisegteperiaP2),cdmpulmagneticnu mai estenul, ci arevaloareaBoo.
Dacd maginaeste nesaturatd,atunci fluxul magnetic@o rdmdneconstantde la
funcfionareain gol la funcfionarea
in sarcind,deoarece fluxul magneticde reacfie,carese
scadepe o jumdtatede talpdpolari, esteegalcu fluxul carese adundpe cealaltdjumdtate.
in realitate,maginaestesaturatdgi ceeace se adundpe o jumdtatede talp5polard
estemai pufin decdtceeace se scadepe cealaltdjumdtategi prin unnare,fluxul magnetic
polar in sarcinf,<Dscadepufin fafd de cel de la funcfionarea
in gol @6.Scddereafluxului
esteproportionald cu aria haguratddin Fig. 4.l3.La fel scadegi t.e.m..Ela mersulin
sarcind,in raportcu t.e.mE6 de la mersulin gol.

*"1" cdmp de reactie

camp
de excitalie

q'

Fig.4.l2. Explicativhla reac{iatransversalE

a indusului.

149

b+ l
 l)coarececAnrpulnragncticde reacliea indusului,descrisnrai sus (cdnd pcri i l e
sunl a$ezatein axa neutrd),se inchidetransversalin raportcu cAnrpul tnagncti c de
excitalie,reac!iaindusuluisenumegletransversali.

Fig.4.l3.Repartilia a c6mpurilor
spafial5 magnetice
dinnragirra
dcc.c.
Din explicafiile date pAnI acum, se pot deduceefectelereacliei transversalea
indtuului la maginade curentcontinuu.Principaleleefecteale acesteireac(iisunt:
. sclderea,cu cdtevaprocente,a fluxului magneticpolar in sarcindO, in raport cu
fluxul magneticde mersin gol <D6;
. scidereat.e.m.in sarcinf,E, in raportcu t.e.m.de mersin gol Ee;
. cregterea,la mersulin sarcind,a cdmpuluimagneticin zonainterpolar5,la valoarea
Boo,cu efectenegativeasupracomutalieimaginii;
' crestereapierderilorprodusein fierul dinlilor rotorici cu efecte negative asupra
randamentului maginii.
Eliminarea efectelor nedorite ale reacliei transversalea indusului se face, in
principal,prin dirninuareacdmpuluimagneticde reac(ieal rnaginii.Pentruaceasta,doud
metode sunt mai' folosite: folosirea infbgirrdrii de compensaregi utilizarea polilor

InlEgurarea de compenSarese foliosegtela rnaginilecu regimuri grele de

funcfionare.Aceastdin{Egurareesteplaselpin crestdturipracticatein tdlpile polareale
14 al maginii. inldpurareade
polilor principali gi este parcursdad-Cuieriful"-rotp,ri9
cotnpensare producein intrefierulde sub talpa polardun cdmpmagneticde senscontrar
cdrnpuluide reac{iea indusului,diminudndu'lconsiderabil.
\\i Polii.auxiliari (saude comutalie)suntprevAzulicu bobinepolareprin carecirculd
tot curentul Is, ca gi prin inlEgurareade compensare.In mod aselndndtor,acegtia
dinrinueazdcdmpulmagneticde reacfiedin zonainterpolarda rnaginii.Cdnrpulmagnetic
de reacfiea indusuluiesteproporfionalcu curentul1a. Din aceastA cauzd,infrgurdrilede
cornpensare gi polii auxiliari anuleazdautomatreac{iatransversald a indusului,la orice
curent14, deoareceatatinfE$urarea cdt gi polii auxiliari suntparcurgide
de compensare,
acelagicurent 11'.Dacd maginase satureazagi devine neliniari compensarea reactiei
indusuluinu rnaiestepropo4ionalA.

150
 4.7.2.REACTTALONGT|UDINALA A TNDUSULUT
/
Dacdperiilenu ntai suntptasalein axaneutr6,atunci,pe ldlga reacliatransversalii
a indusului(intotdeauna demagnetizantd), mai apareincAo reaclierilmita longitudinald,
care poate fi magnelizantd(s6 creasci fluxul de excitalie), sau demagnetizantd(sI,-l
scadl).Pentrua inlelegemai bineacestfenomensd observdrn Fig. 4.14.a,in careperiile
nu nrai suntplasatein axa neutrd,cazin carecdrnpulmagneticde reactieBo esteorientat
chiarin lungul axei periilor,descompundndu-se in doul componente:unaBol transversalI
gi cealalt5.BoTlongitudinali.Componentalongitudinaldesteparaleldcu cdmpulmagnetic
de excitalie,pe careil inliregte,reacfielongitudinaldfiind, in acestcaz,magnetizantd.
Daci periile se deplaseaztr,din axa neutrd,in senscontrarca in Fig. 4.14.b,atunci
reaclia indusului este longitudinald demagnetizantd. in acest caz, fluxul magneticde
excitaliesereduceconsiderabil gi,in mod analog,qi t.e.m.E a maginii.

A2 Al

3i;;

Fig. 4.14. ReacfialongitudinalEa indusului:a - magnetizanti;b - demagnetizantd.

V 4.8. coMUTATTA LA MA9INA DE cURENT coNTINUU

Prin comutalleseinfelegeansamblulproceselorelectromagnetice careseproducla
trecereaunei secfiia infbgurdriirotoricedintr-o calede curentin alta. Aceastdtrecerese
realizeazd sub perie,c6ndcurentulse schimbdde la valoarea*Io,la valoarea-Io,in
=
care I o I A / 2a. Intereseazdtimpul ZL in care peria scurtcircuiteazd seclia care
comutA,cdndcurentulprin perieestevariabil,variafiatotalda acestuiafiind A1o - 2I o.
in secliacarecomutd,se induc,in principal,doudtensiuni:o tensiunede autoinducfiegi o
tensiunede rotalieindusdde cdmpulmagneticde reac[iea indusului.
Tensiuneade autoinducliese producedatoritdvariafiei curentuluiin secfiacare
comutAcu N o = 2I a .Expresiageneralda acesteitensiuniesteunndtoarea:
2I^
e r=( l r* ^r)t =(/s +dh=(/r + N = Cp I t r @.12)
"
in care/, esteinductivitateapropriea seclieicarecomut6,z?5€St€inductivitateamutualS
dintre secfiacare comutd gi celelaltesecfii care comutdsimultan cu ea, v; este viteza
tangenfialda colectorului,Dl esteldlimeaperieigi C1 esteo constanteconstructivd.
Tensiuneade rotafie indusd datorita rotirii secfiei care comut5, in cdmpul
magneticde reacliea indusuluiB6q?telconformrelafiei(4.2),expresia:
eo = 2wrvliBoo = C2nl a (4.l3)

l5l

N4t
 in carc B,,rt(precizatlin Fig. 4.13) estc inducliamagncticidin axa neutri a ma;inii,
proporlionalicu./4,iar v estevitezatangenfialia rotorului,proporlionalicu turalia.
Comutalia uneimaginide c.c.estebunddaci sumaer+e. csteciit rnairnici. irr
accslcaz,nu aparscdnteila colector,saudacdaparsuntraregi slabe.
Metodelede imbundtdlirea contutalieise referi la rnicqorarea t.e.rn.rezultante
€r * €a din seclie,sau Ia mtrrirearezistenleitotalea circuituluide comutalie.Surna
€r * €a se scadeprin reducereainductivit5lilornr, gi /r, precurngi prin conrperisarea
reaclieitransversalea indusului maginii (reducereainduclieiBoo prin folosireapolilor
auxiliari sau a infigurdrilor de compensare).Micgorarealui /5 se face prin reducerea
numdruluiru" de spire pe seclie,adicdprin mdrirebnumdruluide larrrelela colector.
Perltrurnaginilecu o bunl comutatie,trebuieca ws: l, saurr,r:2. Micgorarea lui zl" se
faceprin alegereafavorabilda scurtdriipasulqibobinajuluirotoricfafdde pasulpolar.

4.9.REGIMUL DE GENERATOR AL MA$IN|I DE CURENT CONTTNUU

\iX in regim de generatorelectric, maginatransformdputereamecanicdprimitd la
arborein putere electricddebitatdla borne,conversiaelectromecanicllbcdndu-seprin
intermediulcdrnpuluimagnetic(de excitalie)din magini. in regirn de generator,cuplul
electromagnetical rnaginiiesteantagonist(se opunecupluluiactiv de Ia ax), iar t.e.m.
indusdin infbgurarea de la bornelegeneratorului.
rotoricl areacelagisemncu tensiunea
Dupd modul de conectarea infbgur6riide excitalie,generatoarele de c.c.pot fi cu
excitalieindependentd(separati)gi cu excitafiederivafie(autoexcitate),
darpot fi excitate
gi cu magnefi permanenfi.Generatoarelecu excitalie serie nu se folosescpractic,
deoarece au zonede instabilitatein funclionare.

4.9.r. GENERATORUL DE C.C. CU EXCTTATTETNDEPENDENTA

Schemaelectricda unui generatorde c.c. cu excitalieindependentl(separatd) este
prezentatd in Fig. 4.15, in carecu Ua gi /a s-aunotattensiuneagi curentulde la bomele
rotoriceale generatorului.S-aumai notat:RA, R" - rezistenfele infdgurdriiindusuluiqi
excitaliei; Ue, Ie - tensiunea9i curentulinfEgurdriide excitalie;E - t.e.m. indusi in
in{Egurarea rotoricd;{2 - vitezaunghiularda rotorului. /

Fig. 4.15.Generatorde c.c. cu excitalie independenti. Fig. 4.16.Caracteristica

de magnetizare.

a. Ecua{iilegeneratoruluiin regim permanentsevor deduceconsiderdnd regula

de la receptoarepentrucircuitul de excitatiegi regulade la generatoare
pentrucircuilul

152
 rl ">\

r o l o ri c. Av dnd in v ed e re n o ta fi i l e d i n F i g .4 .l 5 g i sensuri l eal ese pentru tensi uni gi

curenli. sc pot scrie unntrtoareleecualii,valabilein regim pennanent:

UA=E-R,ql,a-LUo M=k@It
Uu=RrI" @ = "f(1") (4.14)
E = k@(2 M+Mr*Mp"=Mo
In ecua{iile(4.14), a'urreprezinttrc6dereade tensiunepe perecheade perii, Mm}i
Mp6 sunt cuplurilecorespunzdtoare freclrilor mecaniceale nraginii,respectivpierderilor
in fierul ann5turii rotorice,@ : lUJ estefuncfia careexprimtranalitic caracteristicade
magnetizarea generatorului, reprezentat5 in Fig.4.t6. in cazul in care maginaeste
liniartr, funcfia de mai sus esteo dreaptdde ecua]ie@ : tq,1s,in care k6 se numegte
constantadeflw a maginii.Sistemul(4.14)are6 necunoscute: U6, 1p,,Ig, E, M, e.
b. Caracteristicilegeneratoruluide c.c.cu excita{ieindependenti
in Fig. 4.17, se prezintdschemaprincipial5pentrudeterminareaexperimental6a
caracteristicilor
de funcfionareale generatorului
cu excitalieseparatd.

Fig. 4.17. Schemdpentrudeterminareacaracteristicilorexperimentale

ale generatoruluide c.c. cu excitalieindependentd.

d9 lelq{ia 49.: J(1"), pentru n : const.9i

gpl spd_eflir.ggte
Caracteristicadg,1n_9rq.in
:
/a 0. no.mucaiaCleristiiiide mersin gol seaseamdnd *"6u a leneratoruluisincron.
",

-o
un
I"n
/"o

Fig. 4.18.Caracteristicilegeneratoruluicu excitalie independentd:

externA;b. caracteristicade reglaj.
a. caracteristica

153

&tt
 C'aracteristicaexlerrtd reprezinttrdcpcndcnladirrlrc tcnsiunea la bonrelc
gencratorului Ua gi curentuldebitatde acestaIn; Ua:/Uil, cdnd/s: constgi n: const.
In Fig.4,18.a,se prezinti fonrracaracteristicii externcdin carese deducectr,odati cu
crc$lcreacurentuluigeneratorului, tensiunea la bornelcacestuiascade.Sctrdercatensiunii
in sarcindse producedatoriti,pe de o parte,ciderilordc tensiune R4/4 gi AUo gi,pe de
altAparte,scdderiiin sarcinia t.e.m.din cauzareaclieitransvcrsalea indusului.Cdderea
de tensiune de la gol la sarcind
nominal6 arevaloride (3... 10)%din tensiunea nonrinaltr
a generatorului. cdderilede tensiunemai rnici intdlnindu-se la generatoarelede putere
mai mare.
Caracteristicade reglaj este definiti de relafia Ie:/Ue), c6nd U4 = const gi
,l : const.gi arat6 modul de varia(ieal curentuluide excitalieal maginiipentruca
tehsiunea la borneleacesteia sdsemenlindconstantd, pentruoricesarcind.In Fig.4.18.b,
se prezintdcaracteristicade reglaj a generatorului,din care se deducec5, Ia cregterea
curentuluide sarcinS,rnenlinerea tensiuniiconstantela bomelegencratoruluise fabeprin
cre$tereacurentuluide excitalie. I
4J.2.GENERATORUL DE C.C. CU EXCITATIE DERIVATIE ,_
Schema de c.c.cu excitaliederiva[ieesteprezentatd
in Fig.4.19.
-seneratorului
Ie

,r
Fig.4.19. Schemageneratoruluide c.c. cu excitaliederivalie.

a. Ecuafiile generatoruluicu excitafiederivafiein regim permanentse vor

deduceconsider6ndregulade la receptoarepentrucircuitul de excitaliegi regulade la
generatoare
pentru circuitul rotoric.Avdnd in vederenotafiiledin Fig.4.19, se pot scrie
urmdtoareleecuafii,valabilein regimpermanent:
UA=E-R,al.e-LUo=RrI, M=lc@.Il
IA=l+Ie @ = .f (1") ( 4.1s)
E = k@{2 M+M,r,+Mpr=Mo
Sisternul(4.15)are 7 ecuafiigi 7 necunoscute: U4, 16,I, Is, E, M,@. Restulde
mdrimi se dau (Mo, M-, Mre, (2) sausuntparametriicunoscufi(RA,R", k, LUp).
b. Autoexcitarea generatorului de c.c. cu excitafie deriva(ie presupune
alimentareainfhgurdriide excitaliea acestuiade la bornelerotoriceproprii (de la perii),
llrd sd mai fie necesardo sursI de c.c. separatS.
Autoexcitareasepoatefacenumaidacd
suntindeplinitetrei condifii:
. in rnaginasd existeun flux magneticremanent;
. inlbgurareade excitaliesd dea un flux magneticin acelagisenscu fluxul magnetic
remanent(celedoudfluxurisdfie adilionale);
. rezistenfatotalSa circuituluide excitaliesdfie mai rnicddecAto valoarecritic5R"..

t54
 Pentru a explica fenotncnul de autoexcitareal generatorului de c.c. derivatic, sA
reprezentAmpe acelagi sistcrn de coordonate caracteristica de mers in gol Es = /(1") a
nraginiigi dreaptacircuitului de excitalie Ue: Eo: Rele,a$acum se arat6in Fig.4.20.

U 3) (2)
U" =Eo

Eo--f(Ie )

4 ue--ReIe
El
E.t

Fig. 4,20. Explicativi la autoexcitareageneratoruluiderivalie.

Magina fiind antrenati din exterior, fluxul magneticremanentinduce in rotor

t.e.rn.Elgnr,care alimentdndinfdgurareade excitalie creeazdprin ea un mic curent de
excita1ie1s1.Acest curentproduceun flux magneticde excitaliecarese aduni cu fluxul
rernanent (conform condiliei a douade autoexcitare)
$i dd nagtereunei t.e.m.El > Er" .
T.e.m. E1 creeazdcurentulIsl, cdte,la rdndul lui, dd na$tereunei t.e.m. E2 > \ gi
procesul se repetd pdnd cdnd se ajunge in punctul A, moment in care procesul de
autoexcitares-aincheiat,t.e.m.la bornelema$iniiavdndvaloareaE6: (J6.
PunctulA este un punct stabil de funcfionare.-Pentruca el sd existe,trebuie ca
pantadrepteiOA sd fie mai micd decdtpantaporfiunii liniare a caracteristiciide mersin
gol, adica sd avem cr ( cr61, ceeace inseamndctr trebuiesd avem indeplinitd gi a treia
condiliede autoexcitare:Rs < Rsc.Daca o ) ocr dreaptaOA are pozilia (3), maginanu
semai poateautoexcita,tensiuneala bornelemaginiifiind aproximativegaldcu Erem.

generatorulce excitaliederivatie

1La In /k,

Fig.4.2l. Caracteristicileexterneale generatoarelorde c.c.

Caracterislicile generatorului derivasresunt asemdnAtoare ca formi cu cele ale

generatorului
cu excitalieihdependentl, cu urmdtoarele precizdri:
. caracteristica
de nrersin gol nu sedefinegtepentruIA:0, ci pentru1: 0 gi Ie: Ie'
. caracteristica
externda generatoruluiderivafieestemai cdzdtoaredecdt a celui cu
excitalieindependent5;

155

)ilru'l
 . un scurlcircuitla bornelegeneratorului derivalienu cstepcriculosilr conrparalie
cu
un scurtcircuitla bornele generatoruluicu excitalieindependentS, care csle foarte
periculos. Acest lucru se poate explica observdndcaracleristicileexlerne ale
generatoarelor, prezentatein Fig.4.2L Se constaticd valoareacurentuluide scurtcircuit
1k6= ElsmlR4,la generatorul derivalie,estenrult mai nricddecdtvaloareacurentuluidc
scurtcircuit115: E6lR4,la generatorulcu ex

4.I0. REGIMUL DE MOTOR AL I

in regim de rnotor,cuplulelectromag
turalia rotorului), iar t.e.m. indusl in infdgurarearotoricdare polaritatbopusl tensiunii
aplicatela bornelerotoriceale motorului,numindu-selensiunecontraelectromoloare.
'
Dupd modul de conectarea infdgurlrii de excitalie,motoarelede c.c. pot fi cu
excitalieindependentd, cu excitalieserie gi cu excitaliemixt6, dar pot fi excitategi cu
magnetipermanenfi.Motoarelecu excitaliederiva[iesunt,de fapt, identicecu rnotoarele
cu excitalie independent5,deoareceatat infla$urarea de excitalie, cAt gi infdgurarea
indusuluisuntconectate re[ea
la aceeagi de c.c.
\
4.10.r. MOTORUL DE C.C. CU EXCTTATTETNDEPENDENTAp\Va1rA)
Schemaelectricl a unui motor de c.c. cu excitalieindependentd
esteprez'EntatA
in
Fig.4.22,in carenotafiilesuntanaloagecu celefolositeIa generatoarele
de c.c.
a. Ecuafiilemotorului derivafiein regim permanentsevor deduceconsiderdnd
regula de la receptoareatet pentru circuitul de excitafie,cdt gi pentru circuitul rotoric.
Avdnd in vederenotafiiledin Fig. 4.22 Si sensurilealesepentrutensiunigi curenfi,sepot
scrieunnltoareleecuafii,valabilein regimpermanent:
UA = E+Rral ,a+LU p = RrI, M =lcq-Il
I=IA+Ie A=fUr) (4.16)
E=lcoC) M=Mr+Mr,+Mp,
cu aceleadin relafiile(4.I 5).
in ecualiile(4.16),notafiilesuntanaloa-se
Iel

4c uA

Fig. 4.22. Schemamotorului de c.c. cu excitaliederivafie.

Sistemul(4.16)are 7 necunoscute: I, 16,Ie, E, M, <D,C).Restulde rndrimise dau

(Mr, UA, M^, MF.) sausuntparametriidafi ai maginii(Ra, Rs,k, LUp),inclusivexpresia
analiticda caracteristiciide magnetizare
a maginii.
b. Bilanful de puteri activegi caracteristicarandamentuluimotoruluideriva{ie
se trateazdpornindde Ia ultimarelaliedin sistemul(4.16),amplificatdcu vitezaC):

156
 -lK)= Il r{l+ M n,{>+M p"(l
Se noteazdcu P=.t/Q putereaelectromagneticd a maginii.PulereaP2 : MrC),
reprezintdputerea activd lransmisl la ax maginii de lucru, Pm : Mr,(2 reprezintl
pierderile mecanicede frecaregi ventilafie$i Pr. : Mpe{2 sunt pierderilein miezul
rotoric.findnd seamacd P = E/4, ecua[iade puteride mai susdevine:
P2+ Pr, * PF, = P +P2 + P^ + Pp, = (U rt - Ri I - A,U, )I,t

Puterea absorbitAde motor pe la bornele rotorice este P1=U4.FU/|(;,6+1").

Rearanjdndaltfel termeniidin relafiade bilanfde mai sus,oblinem:

P,r=(Jil = PFe*Pr,+L,IIol1+R/)+U/r+P2= P2+EP, (4.17)

in care XP, reprezinti sumatuturor pierderilordin motorulconsiderat.in Fig. 4.23, se

prezintddiagramade bilanf a puteriloractivealemotoruluide c.c.cu excitaliederivafie.

P=EIn Pz=M'{'

'ff11\^",,^i'
IJgI"=R"(
Pt= Rolf,
Pa"
i'
Pm

Fig. 4.23. Bilanful puteriloractive la motorulde c.c. cu excitaliederivalie.

Randamentulmotorului de c.c. se determindcunoscdndsuma tuturor pierderilor

careseproducin acesta,utilizdndrelafia:
u tl -',P
qn'=-n)I (4.18)

Pentrugeneratoarele
de c.c.,randamentul secalculeaz[folosindrela(ia:
U rll
as=;;--
u al +EP
(4.18')

experimentaleale motorului derivalie,

Fig.4.24. Schemi pentrudeterminareacaracteristicilor

c. Caracteristicile de bazl ale motorului de c.c. cu excitafie derivafie sunt:

vitezei la mersulin gol gi caracteristica
caracteristica mecanic5.in Fig. 4.24, se prezintd

157

,[+ttt
schcnra principiald pentru dctenrrinarcaexperimentaltra caraclcristicilordc funclionare
ale rnotorului de c.c. cu excitaliederivalie.
Caracteristica vitezei la mersul in gol se define;;te de rclalia n : JU), pentru
U4 : const. 5i i4r: 0. Din ecuafiade tensiunia rnotoruluigisim luralia acestuia:

U 1- R,al1- LU p
ll= (4.re)
2rk@
in care s-a consideratci R4/4 + AUp = 0, iar caracteristica a maginiis-a
de nragnetizare
=
consideratliniard( <D k6/" ).

fro z?
lln

ol ;l ; O
-
/.r* Mn

Fig. 4.25. Caracteristicilemotorului derivalie:a. caracteristicavitezeiin gol; b. caracteristicamecanici.

Din relafia (4.19) se deduceo concluziefoarteimportantdpentrutoatemotoarele

de c.c.: turalia unui motor de c.c. estedirectproporlionald cu tensiuneade alimentareSi
inversproporgionaldcufluxul magneticde excitayie(cu curentulde excitalie).
Caracteristicavitezei la mersul in gol este desenatdin Fig. 4.25.a,din care se
deduce faptul ci reglarea vitezei motorului derivafie se face simplu, prin variafia
curentuluide excitafie,cu consulnmic de energie,deoarece putereade excitaliea maginii
de c.c. esteredus6,fiind in jur de ( I ...5)7odin nominald:P, e (0,0L..0,05)Pn'
puterea

Caracteristica mecanicda motorului derivalie se definegte,prin analogiecu

celelaltetipuri de motoareelectrice,cu relatian:flM pentruU4: const.qi./g= const.
Din ecuafiilede tensiunigi de cuplu ale motoruluise glsegte(dupdneglijareacdderiide
tensiunela perii),relafia:
M
* ==rl=-
,r=un -_*,n=' = k o -k o M (4.20)
2nlcQ ^n
2nlrvl. 2n.(l&)z
".M
in care16 reprezintdturaliade mcrsin gol a motorului,iar ke esteo constantdde valoare
relativ rnicd in raportcu res.Caracteristicamecanicda motoruluiderivafieesteo dreaptd
cu pantAnegativ5,in planul (n, M),prezentatd. in Fig. 4.25.b(curbal). Dacdmotorulare
reacfia indusului necompensatd atunci caracteristicalui mecanicdare fonna curbei 2.
Aceastd formd crescAtoare se explicd prin faptul cd, odatdcu cregtereacurentuluide

158
 datoritdreacfieitransversale
sarcinlal molorului,scadefluxul de excitalieal acestuia, a
indusului,decituraliacre$te.
Agadar,motorul derivalie are o caracteristicdmecanicddurd (sau tare), turafia
menlindndu-se aproximativconstantf,in sarcind,ceeace face ca motorul sf, fie folosit,
printrealtele,in aclionlrile electricede turafieconstantd.

4.I0.2.MOTORUL DE CURENT CONTINUU CU EXCTTATTESEzuE

Schemaelectricda motoruluide c.c. cu excitalieserieesteprezentatlin Fig. 4.26.
a. Ecuafiile motorului serie ln regim permanent sunt asemdndtoare
cu cele ale
motoruluiderivalie.Ele au forma:
U t = E + ( R1 + R, )I 1+ L,Ur; E = l&C2; M = lcQItj
(4.2t)
@=f(lrt); M=Mr+M-+Mp"
It: I"

Fig.4.26. Schemamotorului de c.c. cu excitalie serie.

Sistemul(4.21\ are 5 necunoscute:16,E, M, @, O' Celelalte mdrimi care apar in

sistemse cunosc.in Fig. 4.27, se prezintd schemaelectric[ pentru incercdrile motorului
cu excitalie serie. Dacd intrerupdtorul K2 este deschis, se detenninI caracteristicile
naturale ale motorului. Cu K2 inchis, se determind caracteristicileartificiale (cu flux
diminuat),utilizatela reglareaturafieimotorului.

IeJ I"

R" I s-,p luo

Fig. 4.27. Schemi pentrudeterminareacaracteristicilormotorului serie.

Reostatulde pornire ROestenecesarpentru reducereacurentului de pornire. DacI

motorul are convertizor de tensiunereglabild, astfel incdt tensiunea U6 variazd de la
valoareazero,lavaloareanominald,reostatulde pornirenu mai estenecesar.

159

bM
 b. Caracteristicamecanictra motorului serieestedefinittrde relafian =
pcntruU4: const,Determinarea expresieianaliticea caracleristicii
mecanice a motorului
^nO,
seriese faceconsiderdndcaracteristicade magnetizare a motoruluica fiind liniar6,IIuxul
magneticfiind proporlionalcu curentul/A, absorbitde motor,adic6avern:4>= kol ,l .

Cuplul electromagnetical motorului se scrie M = kkalze= k* t|, fiind

propo4ional cu pdtratul curentului absorbit.Curentul se poate exprima in funclie de
It
astfel:I,q =tl M / k . Ecuafiade tensiuniamotoruluisescrie:
cuplulelectromagnetic

' lJA =ZnknD + ( R1 + R, )I ,a =2nk' nI A + Rtrrl1

mecanice:
din caresededuceexpresiaanaliticda caracteristicii

n= 'n -&+=-4--b=-L-b (4.22)

. lM 2nk' zrrrlt''Ju JM
"-o' 1t'
in care d este o constantd(dac5tensiuneamotoruluirimdne constantd),iar D este,de
asemenea, o constantA.
Caracteristica mecanicda motorului serieesteelasticl,adic[ tura{iavariazdmult
cu sarcinamotorului. Cuplul de pornire al motorului serieestefoartemare.Din acest
motiv, el se folosegtecu succesin tracfiuneaelectricd.
Pe mdsurdce convertizoarele de frecventdvor devenimai ieftine gi mai fiabile,
acliondrile electrice de curent continuu (cu motoareserie sau derivafie)tind si fie
inlocuitede acfionlrileelectricede c.a (cu motoareasincrone
sausincrone).
Schimbareasensului de rotalie al unui motor electric de c.c. se face schimb6nd
sensulcuplului electromagnetic al motorului.Din rela{iacuplului M = lcQII se deduce
cd sensul cuplului se schimbd,schimbAndfie semnulfluxului magnetic(se schimbd
bornele infdgurdrii de excitalie intre ele), fie semnulcurentuluirotoric (se schimbi
borneleinfdgurdriirotoriceintre ele).

hiperboldde grad112

Fig.4.28. Caracteristicamecanicda motoruluiseriede c.c.

De aici se desprindeconcluziacd motorul serie poate funcfionagi in curent

altemativ,deoareceschimbarea polaritaliitensiuniide alimentare
ducela schirnbareaatdt
a semnuluifluxului de excitalie,cdt gi a semnuluicurentuluirotoric. Pe acestfapt se

160
bazeazAprincipiul de funcfionareal ntotorului universalserie cu colector, care produce
cuplu dacl estealimentat,fie la tensiunecontinud,fid la tensiunealternativa.

4.11.MA$INI DE CURENT CONTINUU SPECIALE

4.II.I. MOTORUL LINIVERSAL SERIE CU COLECTOR
Motorul universalcu colectorpoate funcfionaamt in c.c., c6t gi in c.a. gi este
utilizat in acfion[rilede micd putere,in aparateleelectrocasnice,
aparatelemedicale,de
birou etc. Motorul universalcu colector prezintdavantajul esenfial- in compara[ie cu
celelaltemotoarede c.a. de micd putere- de a dezvoltaturafii ridicatein gama 3000 ...
20.000roUmin,alimentatede la refeauade c.a.de 50 Hz. Motorul seriede c.c. are cuplu
gi in c.a., deoarece,prin inversareapolaritafiitensiuniide alimentare,se schimbdatdt
semnulfluxului de excitalie,cdt gi semnulcurentuluirotoric,deci sensulcuplului rdmdne
acelagi.
Din punctde vedereconstructiv,motoruluniversalnu diferdde o magindelectricl
de c.c.cu excitalieseriecu utilizareexclusivdin c.c.,cu excep(iajuguluistatoric,carese
realizeazddin tole pentru a se micgora pierderile in fier, dat fiind faptul cd fluxul
magneticde excitalieestealtemativ,la alimentarea in c.a.a motorului.
Schemaelectricda motoruluiuniversalesteprezentatdin Fig. 4.29. De reguld,
infagurareade excitalieesteprevAzutdcu prize carepermit ca la conectareala o sursdde
c.c. a motorului,numdrulde spiresd fie mai mare.Necesitatea micgordriinumdruluide
spire la funclionarea in c.a. este legatdde obfinerea aceleiagi tura{ii la acelagicurent
efectivde sarcin[gi la aceeagitensiuneefectivl aplicatd
in c.a.ca gi in c.c.
de la releauade c.a.curentul:
cd motorulserieabsoarbe
Sdpresupunem
it=ItJ2sinat

curentcare,strdbdtdndgi infEgurarea
de excitalie,creeazdfluxul magnetic<p6,defazatfa[d,
de curentcu un unghi 0, avdndexpresia:
Qo=Qosin(ot-0)
Confonnrelalieigeneralea cupluluielectromagnetic
al rnaginiide c.c., se gdsegte
al motorului,de forma:
expresiacupluluiinstantaneu
=.J2'lc@oI
m= k<poiA lsinat sin(at -0)

deprincipiua alimentiriimotoruluiuniversal
Fig.4.29.Schema cu colector.
Valoareamedie pe o perioadda cuplului motorului universal esteurmitoarea:

tt =!'l*a, -Ji'tg'"t t'fr,rr, r,rr^t-o)dt =P{4rore

ri r d "lz
t6r
ltt
 produsulde sinusuriin sumd.
La calculul integraleide mai sus,s-adescompus
Motoarele de c.c. cu excitafiederiva]ienu pot fi folosite la alimentareain c.a,
deoarecenu pot dezvolta un cuplu suficient pentru a pomi. Acest lucru se intdmpld
deoarecereactanlainldgurdrii de excitalie este foarte mare gi din aceastdcauzdse reduce
curentulde excitalie(la alimentarea inc.a.) la valori foartemici, deci se reducegi fluxul
de excitalie gi, in ultimd analizd,,
sereducecuplul electromagnetic.

4.II.2. TAHOGENERATORUL DE C.C.

Principial, tahogeneratorulde c.c esteun generatorde c.c. cu magnelipemanen[i,
astfel incdt t.e.m. a tahogeneratorului este propo(ionald cu turafia acestuia.Magina
funcfioneazdca traductor de vitezd - tensiune.Tahogeneratorulde c.c. esteutilizat, fie
pentru mdsurareaturatiei, fie in buclelede reglareautomatd(bucletahometrice).
Avantajele tahogeneratoarelor de c.c. constauin faptul cd nu introduc erori de
faz6, cum introduc cele de c.a.,iar tahogeneratoarelecu magnelipermanenfidau un cdmp
magneticde excitaliecarenu esteinfluenfatde variafiilede temperaturd. Ca dezavantaje,
se amintesc semnalele parazite introduse de comutalie gi imbdtrdnirea magnelilor
permanenligi deci necesitateade reetalonarein timp a tahogeneratorului.

4.11.3. SERVOMOTORI_iLDE C.C. CU MAGNETI PERMANENTT

Datoritd progreselor inregistratein construclia magnefilor permanenli,maginile
electrice excitate cu magnefipermanenliau cdpltat o largd aplicare.Astfel de magini au
avantaje importante printre care amintim: construcfiemai simpl6, greutatemai micd gi
dimensiuni de gabarit mai mici, pierderi mai mici gi randamentmai ridicat. In acelaqi
timp, maginile cu magnefi permanenfiau un pre! mai marein comparafiecu maginilecu
excitalieclasicd,datoriti prefuluiridicatal magnefilorpermanenfi,

4.12.ACTTONART ELECTRTCE CU MOTOARE DE C. C.

Motoarelede curentcontinuuse utilizeazdin mod curentin aclionarileelectrice.
Pomirea, frdnareagi reglareaturaliei acestormotoarese fac relativ u$or gi cu metode
sigure gi economice. Limitarea folosirii motoarelor de curent continuu in acfiondrile
electrice este legat6 de existenlacolectorului.Acestaconducela scddereafiabilitAtii
schemeide acfionare,la o intrefineremai costisitoare gi, in multe cazuri,la producerea
incendiilor.
4.I2.I. PORNIREA MOTOARELOR DE C.C.LA TENSII-INECONSTANTA
Pornireamotoarelorelectricede c.c. alimentatede la o sursdde tensiuneconstantd
se face prin folosirea unui reostat de pornire, in trepte,inseriat cu indusul pentru a se
redupecurentul de pornire.
Ecualia de tensiuni a motorului(alimentatla tensiunenominald)se scrie astfel:
Un: E + Re1e. La pomire, turafiamotorului estenuli, deci t.e.m. E : 0, againcdt
curentul de pornire are o valoarefoartemare:

ro=fie00...20)In (4.23)

La pornire, se folosegteun reostat de pornire de valoare total[ Rp, care se

calculeazlastfelincat curentulde pomiresdia valoriin gama (1,2 ...2,0)In.

t62
 lr ,P D
I o=!1,2..-2,0)l
n=kJI,,-|!lJ!-, unde, r=ih
k1
(4.24)
!!.'" ==u = 1,"u=-3on
n = d i n ca re =) R,
- UrQ, R1+RO kI ' P,
Reostatulde pomireRp seimpartein trepteprintr-unprocedeugrafo-analitic.
4.12.2.PORNIREA MOTOARELOR DE C. C. LA TENSIIINE VARIABILA
in cazul in care se dispunede o sursdvariabildde tensiunereglabild (redresor
comandat,chopper),pomireamotoarelorde c.c. se face ftrI reostatde pornire.Varia{ia
tensiunii se poate face din comanda sursei variabile, iar pornirea se realizeazdprin
cre$tereatreptatdgi controlatda tensiunii aplicatemotorului, astfel incdt curentul de
pomiresdfie limitat la o valoaredoritd,de cdtreo bucldde reglareautomatd.
4.12.3.FRANAREA MOTOARELOR DE C. C.
Se vor trataproblemeleprivind frdnareamotoarelorde c.c. cu excitaliederivatie.
^
In cazul frdndrii motoarelorserie, apar problemespecifice,legate de inflgurarea de
excitafie.Frdnareamotoarelorderivaliesepoateface,ca gi in cazulmotoareleasincrone,
prin trei metode:frdnareain regim de generator(recuperativd),
frdnareacontracurentgi
frdnareadinamici (nerecuperativd).
a. FrAnarea in regim de generator cu recuperare se produce atunci cdnd
tensiuneacontraelectromotoare a motorului depdgegte
valoareatensiunii de la bomele
rotorice.in acestcaz, se schimbdsemnulcurentuluirotoric gi, cum semnultensiuniide
alimentarerdmdneacelagi,se schimbdgi semnulputerii active.Maginaintrd in regim de
generatorde c.c., putereade la bornelemaginii este introdusdin refea. Metoda se
folosegtein specialin tracfiuneaelectricd.De exemplu,un tren antrenatde un motor de
c.c.derivatie,careurcl o pantdarepunctulde funcfionarepe caracteristicamecanic6din
Fig. 4.30.a,in A. La un moment dat, trenul incepe sd coboarepanta gi punctul de
func{ionarese deplaseazd in B, cdnd curentulabsorbitde motor estenul. Dacd panta
cre$te,cuplulgravitafionaldevineactiv,punctulde funcfionareajungein C, curentul14
al rnotoruluischimbdde semn gi o parte din energiagravitationalda trenului este
introdusdin re{ea,trenul fiind astfelfrdnat.

b.

Fig. 4,30, Cu privire la frAnareamotoarelorderiva{iede c.c.: a - frAnarearecuperativi

in regim de generator;b - frdnareacontracurent;c - frdnareadinamicd.

t63

{ fut*
 b. Fr6narea contracurent se intdlneEtein numeroaseac[iondrila care se cere
oprirearapidda instala{iilormecaniceantrenate de motoarede c.c.Pentrua ne fixa ideile,
sf, ne referim la cazul ac{iondriiunui laminorreversibil.in asemenea instalafii,se pune
problemaca dupd ce maginaelectricda funcfionatin regim de motor, rotind valfurile
laminoruluiintr-un sens,sa se frdnezerapid instalaliagi apoi sd se accelereze
valgurilein
senscontrar.in acestscop,dupdce maginaa funcfionatca motor intr-un anumitsensde
rotalie, se inverseazdsensultensiuniiaplicatemotorului(indusului),excitafiardm6ndnd
neschimbatlgi maginatrece in regim de frdnl propriu-zisd,pdnd cdnd vitezasa devine
nul5,apoi,in continuare,intrdin regimde motor,cu sensinversde rotafie.

SA considerdm caracteristicamecanicd naturald din Fig. 4.30.b, magina

func{ion6ndini{ial ca motor in punctul A, pe caracteristica(a). Se intrerupe brusc
alimentarea,se schimbdpolaritateatensiuniirotoriceU4 gi, in acelagitimp, se introduce
in rotor rezisten{ade frdnareRp. Punctulde funcfionaresarebruscdin A in B, turafiarz
scadela zero (in punctulC), dupdcaracteristicamecanicl(b). Dupa schimbarea sensului
de rotalie, pentru a accelerasistemulin sens invers, se scurtcircuiteazd.o parte din
rezisten(a Rp gi rnotorulfuncfioneazd mecanicd(c).
in cadranulIII, dupl caracteristica
c. Frinarea dinamicl (nerecuperativl)se poateexplicapornindde la regirnulde
motor de c.c. functiondndin punctul A al caracteristiciimecanice(Fig. 4.30.c).Dacd
dorim sd frdndm motorul, se deconecteazd maginade la refea gi se inchide circuitul
rotoric pe o rezistenfiR, excitafiamotoruluirdmdndndcuplati la re{ea.Maginacontinud
sd se roteascdin acelagisens,din inerfie,gi devinegenerator,caredebiteazdenergiepe
rezistenfaR. Aceastdenergieprovinedin energiacineticda maselorrotoricein migcare,
carese transfonndin cdldur6,frdn6ndastfelmagina.Punctulde funcfionaresaredin A in
B, apoi se deplaseazlspreC, cdndmaginase opre$te.Frdnarea estecu atatmai eficientl
cu cdt rezistenfaR estemai micd. +-

4.t2.4. REGLAREA TURATIEI MOTOARELORDE CURENT CONTINUU

Turafiaunui motor de c.c. cu excitaliederivafiesededucefolosindexpresia(4.20)
a caracteristiciimecanicea motorului:

,=#-ffi, (4.2s)

Relalia de mai sus aratdci, la cuplu de sarcinddat(M = Mr), reglareavitezei se

poateface modific6ndtensiuneade alimentareU4, fluxul de excitafie@ saurezistenta
rotoruluiR4.
a. Reglareaturafiei prin modificareatensiunii de alimentareU4
Aceastareprezintl una dintre cele mai rdspdnditemetodede reglarea tura{iei
folosite la motoarelede c.c. Aga cum s-a ardtat,turalia unui motor de c.c. este direct
proporfionali cu tensiuneade alimentaregi invers proporlionaldcu fluxul magneticde
excitalie.
mecaniceale motoruluide c.c. la variafiatensiuniide alimentarese
Caracteristicile
prezintdin Fig. 4.31.a,pentrumotoarederiva{ieqi in Fig.4.3l.b pentrumotoareseriede
c.c. Se remarcdfaptul cd viteza de rotalie poate fi variatdcontinuu,dacd se variazd
continuutensiuneaU4.

164
 Reglareaeste monozonaldinferioard,,vitezaputand fi variat[ numai sub valoarea
ei nominald,din c4uzasaturafieimotorului,saua sohcitdriiizolafieiacestuia.

9,75Utl

decaracteristici
a,r. o.lr. Familia mecanice
.,. rno,our.lo.
o. ..".'
a - cu excitaliederivatie;b - cu excitalieserie.

lfari4fia tensiuniimotoruluise poateface folosind un redresorcotnandatsau un

g4qpp@ni-aCiivE pentru sursadE tenslune,in-sensufc{ pe
l6ngdparametriiZa gi R4, acestamai introducein circuit gi o tensiuneelectromotoare
E
de sensopustensiuniiaplicateU4 la bornelemotorului.Acest fapt conduceIa anumite
motoarelorde curentcontinuualimentatede la redresoare
particularitd(iin funcfionarea
comandate.
Dacf,nu se dispunede o refeade c.a.,nu sepot folosi redresoarecomandatepentru
alimentareamotoarelorde c.c. In aceastdsifualie,se folosegteo releade c.c. (troleibuze,
tramvaie,metrou) sau o bateriede acumulatoare(electrocare,electrostiluitoare) la care
reglareatensiuniicontinuese face prin folosireaunui contactorstatic numit chopper.
Valoareamediea tensiuniicontinuela iegireacontactoruluistaticestefuncfie de factorul
de acoperireal acestuia.
in unelelaboratoarede incercdriale rnaginilorelectricede c.c., esteincd folositd
modificareatensiuniide alimentarefolosindgrupul generator- motor (grupul Ward -
Leonard),care constdin alimentareaunui motor de c.c. cu excitafieindependentd, cu
ajutorulunui generatorde c.c. cu tensiunevariabild,ob{inutdpebazavariaJieicurentului
de excitalieal generatorului.Generatorulde c.c. este antrenatde un motor aSincron
trifazat.
b. Reglarea turafiei prin variafia fluxului magnetic de excitafie
Esteo metodd uzualdde reglarea turaliei unui motor de c.c Ai se realizeazdadesea
in combinafiecu varialiatensiuniide alimentarea motorului.Turafia motorului de c.c.
esteinversproporfionaldcu fluxul magneticde excitafie<D.intrucAt o cre$terea fluxului
de excitaliepestevaloarealui nominaldconducela saturareacircuitului magnetical
maginii,se recurqela scddereafluxului. Din aceastdcauzd,metodaregldrii turaliei prin
modificarea fluxului de excitatieGF denumitd adeseagi metoda subexcitdrii siu a
sldbirii deflux, fiind vorba deci, de o reglaremonozonaldsuperioarS,turafia putdnd fi
variati numaiin sensulcregteriiei pestevaloareanominald.
La motorul cu excitalie separatd(sau deriva[ie), modificarea curentului de
excitalie,deci a fluxului de excitalie,se face simplu, frrd pierderi mari de energie.

165
Scddereafluxului are drept urrnarereducereacapacit5lii de incf,rcarea motorului prin
reducerea
cuplului.

no4
Ia ' l n
no3
It: In
no2
nol

IAt In

Mn

Fig, 4.32. Familia de caracteristicimecaniceale motoruluiderivagieprin sldbireade flux.

in Fig. 4.32, se prezintdcaracteristicilemecaniceale rnotoruluiderivafiein cazul

varialiei fluiului magnitic de excitalie.Trebuie,.,r,ur.ut6!tui-8, dacdcuplul ramene
constant,atunci,odatdcu micgorarea fluxului de excitalie,curentul1a absorbitde motor
cre$te.Dacd acestcurentdepSgegte valoareanominald,funcfionareain acestregim de
depdgirenu estepermisddin motive de incdlzire.In Fig. 4.32, s-a trasatqi hiperbola
echilaterdcarecorespunde ecuafieiMQ = Pn : const.gi caredelimiteazddoud domenii.
Func{ionarea motoruluiin dorneniuldin dreaptanu estepermisd,fiindcd Ie> Ir.
in cazul moto+$f{e c.c. cu excitatie tqlui d-e-excita{i;se
faceconectdnd_ cu
pq?!e_l infd$urarea
de exciErtie
un reostatvariabilt----
ll
c. Reglarea turafiei motorului de c.c.prin modificarea rezistenfeiR4
La un cuplu de sarcinddat,cregterea circuituluirotoric,prin addugarea
rezistenfei
unei rezistenfeRp in serie, conducela scddereaturafiei motorului de c.c. (reglare
monozonaldinferioard).Introducereaunei rezistentein serie cu rotorul are ca efect o
scdderea randamentului regldrii.Gamade reglareestecu atdtmai mare(metodaestecu
atdtmai eficientd),cu cdt cuplulde sarcindestemai mare.La sarcinireduse,metodaeste
ineficientl.

fro

o
0,25Mn Mn

alemotoruluiderivafie
Fig. 4.33. Caracteristicilemecanice la varialiarezistenfei
rotorice.

166
 'FT

Aceastdconcluzieeste evidenfiatdgi de caracteristicilemecanicedin Fig. 4.33,

ridicatepentruun motorderivafie,la variafiarezistenlei
rotorice.

4.13.PROBLEME CU MA$INI DE C.C.

PROBLEMA 4.T.
Un generatorde c.c.,cu excitafieseparatd (independentd) aredatele:E:Eo: l27Y
(seneglijeazdreacfiaindusului),LUp: 2Y, R6: 0,5C),Pm : l50W (pierderimecanice),
Ppg: 100 W. SA se determine:a. TensiuneanominaldUn, dacdcurentulnominal este
.In : 30 A; b. Rezistenlade sarcindR; c. PutereaprimardP1 absorbitdde la motorul
primar; d. Randamentulnominal qn al generatorului,considerdndcd putereanecesard
inldgurdrii de excitafie este3 %odin putereautil6; e. Cddereade tensiuneAUn de la gol la
sarcindnominalS;f. Cuplul Mq necesarmotorului primar pentru a antrenageneratorulla
turafian: 1500rot/min.
Solufie:a. Tensiuneanominaldsedetermind,din regimulnominal,cu relafia:
U, = E - RAII - LU p =127-0,5'30-2=170V

sarciniigeneratorului
b. Rezist'en(a imediat:
secalculeazd

R=ur=l1o=3.670
In 30
c. Putereaprimarf,P1, absorbitdde la motorulprimar, se obline insumdndputerea
electromagneticd cu pierderilein rotorP* 9i cu pierderilein fier Pps:
dezvoltatd,
P1= EI n + Pm+ Pre =127' 30+ 150+ 100= 406014/
d. Randamentulnominalse deducecu rela[ia:
u-I
,1n=2= =0,794
P1+P, 4060+0,03.Unln
in carePe esteputereapierdutdin infdgurareade excitalie.
e. Varialiade tensiunede la gol Ia sarcindnominaldva fi:
LU, - E -U n =127-ll0 =l1V
f. Cuplul motoruluide antrenareM6 areexpresia:
Pr 40i9:60
*o= n =25,BNm
e)=r;= zr.lsoo
PROBLEMA 4.2.
Sd se dimensionezereostatulde pornire, sd se determinenumdrul de trepte 9i
pe fiecaretreapt6ale unui motorde c.c.derivafieavdndurmdtoarele
valorilerezistenfelor
datenominale:Pn = 3 kW; Un:ll0V; 111:33A;nn:1500 roVmin.Cuplultranzitoriu
de pornire trebuie sd fie cuprinsintre 1,2 Si l,8M6 iar excitaliamaginii se menline
constantlin perioadapornirii.

t67

tW
 Soluyie:l) Se determindcuplul nominalM11: Pnl(2nni: l9,l Nm, randamentul
nominal qn: Pnl((InI) : 0,826.Rezistenfarotorului R4 se determinddin ipotezaca
rotorici sd reprezintejumdtatedin totalulpierderilordin motor,
pierderiledin infEgurarea
ob{indndu-se:
(l-!t!)un
R//, =0,5.(1-r1n)UrIn + R.t - = 0,2890
^ 2ln
in perioadede
Rezultl valorile graximdgi minimi ale cuplului electromagnetic
pomire Mmax=34,4Nm $i Mmin:22,92Nm;
2) Constantade flux Zxle@se calculeazidin ecuafiade tensiunia motoruluiscrisd
in punctulnominalde funcfionareoblindndu-se:
110-0'289'33
=4,o2Vs
, 2nffi=Ut-Riln -
nn 25

3) Se determindexpresiaanaliticl n : J(M, a caracteristiciimecanicenaturalea

motorului,datl de relagia:
U
, = 4_ '-D = no- 0,ll2M
.''" 'n ,-.M = 2 7,36- o1lzM
2t:ke (znro),
4) ConsiderdndU6 = const.$i O = const.,familia de caracteristici
mecaniceale
cu
inseriate
motoruluila variafiarezistenfei are
indusul expresia:
+
(R't+ 4r ) .
, = n^ -2fr 6 -0,389. (0,289
M = 27,3 + RI)M, (4.26)
(znrc)z
in care R| este rezistenlaadifionalStotald corespunzdtoare caracteristicii(k), din
Fig.4.34, de undese detennindgrafo-analiticnumlrul de trepteale reostatului,rezultdnd
4 trepte;
*
5) Se determind,cu relafia(4.26),rezisten[aR4 (rezistenlatotald
a reostatuluide
pornire) din ecuafia dreptei (a) din Fig. 4.34, scrisd in punctul A, in care cuplul
MA: M^u*: l,\Mn= 34,4Nmgi rz: 0. RezultdRi : t,ZSSO;

0 5 l0 1520 25 3035 40

la dimensionarea
Fig,4.34.Explicativ6 depornire.
reostatului

168
 6) Tot din ecuafiadreptei(4) scris[in punctulB, rezultdturalians: 27,36- 0,389.
(0,289+ 1,755).22,92:9,13 rot/s;
Z) Scriind cd ng : n6 (in momentulscurtcircuitdriiultimei trepte a reostatului
tura{iardmdnepractic aceeaqi)9i aplicdndecuafia(4.26) punctului C (34,4 Nm; 9,13
rot/s)rezulti nj : t,OZfC);Sedetermind din aceeagi
ecuaJie ne:15,21rotJs;

8) In acelagimod,se determindni:O,ell Q, np: l9,l rot/s,Rf :0,328 A;

"
ny1: Zl,B5rot/s.PunctulI, obfinutla intersecliaunei paraleleprin H la axa absciselorcu
dreaptaparaleldcu ordonatele M: M-u*, poatesd fie pe caracteristica naturald(0), sub
ea sau deasupraei. Numdrul de trepte se determind deci, atunci cdnd punctul I (sau
se
analoglui I in construcliagrafo-analiticd) afl5 in imediata vecindtate a caracteristicii
naturile (0). in cazul exemplului tratat, punctul de pe caracteristica naturald
corespunzitorcuplului maxim este(34,4Nm, 23,49 rot/s) deci punctul I se gdsegte sub
acestpunctla 1,66rot/s. Eroareaesteacceptabili,decireostatulare4 trepte;
reostatuluide porniresunt:R1 : Ri :
9) Valorile celor4 trepteale rezistenfelor
: 0, 3 2 8Q ; R z : n j - n i :0 ,3 0 9 Q;R t=n i - n i :0,436QeiR4=
ni - ni:0,6820

PROBLEMA 4.3.
Un tramvaiesteac[ionatde un motor de c.c. cu excitalieindependentd cu datele
urmdtoare: Un = 800 Y; nn= 1350roUmin;,fn: 100A; Re:0,4 O' Sd se detennine:
a. Cuplul electromagnetic Rp necesardfrdndrii dinamicedin
al motorului;b. Rezisten{a
mersulcu vitezanominald,astfelincdt,in primul moment al frdndrii,cuplul de frAnaresd
fie egalcu cel electrornagnetic.
:
Solulie:a. Ecualiade tensiunia motoruluieste Un 2nknnQ+ RA1n,din care
:
deducemconstanta2nl& = (Un - Rnln)ln11 33,77 V. Cuplul electromagnetical
motoruluiesteM: l&'In:537,7 Nm.
b. in momentulcdndincepefrdnareadinamicd,Ud: 0 qi in acestregim,in prirnul
moment,se poatededuceecuafiade tensiunia motorului,din carerezultdrezistenfade
frdnare:

)ln + Rp
2nkn,,@=(R1+Rp =2tr\rna- - Rl=7,2 e>
' In

PROBLEMA 4.4.
Un motorseriede c.c.cu caracteristicd magneticiliniard(@ : tola), alimentatla
: :
tensiunea(Jn: 440V are R4 a Re : 0,2 Q, 2nkka 0,07 Vs/A, 'I1 2004,' Sd se
determinerezisten{ainseriatdcu indusul motorului Rp pentru ca acestasd coboare
jumdtate din cuplul
uniform o sarcintr careimprimd la arboreun cuplu rezistentegal cu
s5unominalla o turafie egalacu jumdtatedin turafiasa nominald.
Solugie:Din ecuafiade tensiuni,scrisf,in regimul nominal,se determindturafia
nominaldzn:

169

A*
 U n=2rkkal nnr+(R6+ Re)In+ nn=28,57rot I s
Cuplul electromagneticM se calculeazd,
cu rela{ia:

Mn=kke'12, =446Wm
Pentrua deducerezistenfade frdnare,tp se scrieecualiade tensiunia motorului,
considerdndcE turafiaigi schimbi sensul,avdndvaloareans: 14,285rot/s iar cuplul de
frdnareesteMr : 223 Nm:

Ms
U n = -2nkk6lnr+( R1+ Rr+Rp )I,cu 1 = =+ Rf =3,917Cl
kka
. PROBLEMA 4.5.
La pornirea unui motor derivafie de c.c. se face schemade pomire cu reoastat
inseriat in circuitul principal, dar se face o confuziegi se conecteazdinfe$urareade
excitaliein seriecu infbgurareaindusului.a. Ce se intdmpl[ la pornire?b. Sd se rezolve
aceeagiproblemdpentruun motor serie,la careseconecteazd din gregeald,
infbgurareade
excitaliein derivaIie.
Solu{ie: a. Rezistenla infEgurdrii de excitalie este foarte mare, fal6 de cea a
indusului,deoarececurentulde excitaliela maginilederivafieestede cdtevaprocentedin
curentulnominal. Deci, prin inseriereainfEgurdriide excitafiecu indusul,curentulprin
magindva fi mic (Ie: I"), iar fluxul de excita[ieva aveavaloareanormald.In schimb,
M : l&Ie: l&Ie va fi foartemic (cdtevaprocentedin cuplul de
cuplul electromagnetic
pornirenormal)qi rnotorulnu va puteapomi.
b. in cazul pornirii motorului serie, cu infbgurareade excitalie conectatdin
derivalie, rezistenfainfbgurdrii de excitalie este de acelagiordin de mdrime cu a
infSgurdriiindusuluigi prin cele douf,inftgurdrivor circulacuren{iaproximativegali(16
: 1.). Alimentareamotorului prin reostatulde pornireduce la limitareacurenlilorprin
infbgurarea indusuluigi prin ceade excitalie,motorularecuplude pomiregi pomegte.Pe
mdsurdce reostatulde pornirese scoatedin circuit,curentulprin infbgurarea de excitalie
va creqtefoarte mult, qi aceastava fi supusdunui regim termic foarte dur. Fluxul de
'excitalie al motorului se va mdri pdnd la valoarea de saturafie, deci cuplul
electromagneticse va pistra la o valoare importantd,motorul va continuasd se roteascd
gi, dupd un timp scurt, inftgurareade excitaliese va arde.in aceastdsituatie,rotorul
rnotoruluise va ambala,putdndu-se deterioragi din punctde vederemecanic.

PROBLEM A 4,6.
Un motor de c.c. derivafieare datelenominalePn: 12kW, Un : 220 Y , In = 64A,
Rs= 0,243 O, Re : 115,8C2,ftn:685 rodmin.Sd se determine: a. produsulft(Dnal
maginii; b. cuplul electromagnetic nominal al rnaginiila On; c. turafiala mersulin gol
ideal n6 gi turalia realdnol la mersulin gol; d. sd se calculezecaracteristica
mecanicda
motorului n : "f(M pentru tensiunile Un gi U1l2; e. valoarearezistenfeiinseriate cu
indusulastfelincdt n : n1/2,men[indndcuplulgi fluxul la valori nominale.
Soluyie:a. Din ecuafiade tensiunia motoruluideducem:

t70
 -!'lI 'a" = K =2,85vs
r-?=oz,t,s; > l&n" -un 2nn,
I An=l
Re
. nominalsededucecu relafia:
b. Cuplul electromagnetic
M n=kQrI trn=2,85'62,1=l78Nm
c. Turafiade mersin gol idealse deducedin relafiarno = Unl(2nK): 220/17,95:
= 12,26rot/s : 735 rot/min. Cuplul nominal la ax este:fu/, = Pn/(2nn): 167 Nm;
Cuplul motoruluicorespunzdtor pierderiloreste:fufp: Mn- Mn:178 - l6F ll Nm.
TuraliarealSde mersin gol se deducedin relafia(4.26)in careseinlocuiegteM cu lufp Si
seconsiderdX*t : 0:

,95 - (2n'0,243'll)117,952= 12,2roVs: 732 rot/min.

n61= 220117
d. Presupunemcaracteristicilemecanicedrepte cu pantd negativE;pentru Un
ecuafiaacesteidrepteavdndexpresia:

. n= no - Jnlz-' M =12,26 -0,00474M. [rot/s]

lzrcl+O)'
iar pentru Unl2 expresiacaracteristiciimecanicea motorului va fi:
n = nJ2 - 0,00474M=:6,13 '0,00474M [rotls];
e. Pentrudeterminarea rezistenfeiinseriatecu indusulastfelincdt turafiasd scadd
la jumdtate,sefolosegte
relalia:
nn 2n(R1+Rr)lt'r
-=n6----+. + R, =1.6329.
2 "
Qd&)z

PROBLEMA 4.7.
Un motorseriede c.c.aredatele:Un=220 V,1n: 104A, Ra + Re:0,157 O. Se
inseriazl cu rotorul rezistenlaR : 0,35 O. Sd se determineraportul dintre turafia pentru
Un gi tura{ia pentru Unl2, curentul1n,fluxul @ gi rezistenlaR rdmanandneschimbatein
celedoudsitualii.
Solulie: Relafiaturalieimotoruluiin celedoudsitualiisescrie:
rt -In(Rt+Rr+R)
nr=w ti' .-' -0,5'U"-Ir(Rt+Rt+R)
^,
2nrro.,

Fdcdndraportulcelordoudturafiiseglsegteexpresia:
nn _ Ur-In(Rl+R"+R) =2,9;
Seconstatd !24!
n' 0,5Un-In(R1+Rr+R) "5, n' U'

PROBLEMA 4.8.
O magind de c.c. cu excitalie independentdeste caracterizatdde tensiunea
Un= 220 V, curentul1t1: 50 A, turalian1: 1200rot/min,LUp = 2Y, Pps+ Pm : 900 W.

t7r

lv,
Sdse determine:a. SumapierderilorXP din maginS;b. PutereacedatdP2r, primitdP1, gi
randamentulr1g,dacdmaginaar funcfionain regim de generator;c. Putereacedatd,P2n,
primitd Pt'n $i randamentulq6, dacdmaginaar funcfionain regim de motor; d. De ce
apardeosebiriintre P2gSiP26'.
Solulie:a. Sumapierderilordin rnagindestedatdde relafia:

2P = Ril2t + LU iI 1 + Pp, + Pn = 0,4' 502 + 2' 50+ 900 = 2000W

b. in regim de generator,putereacedat[ este:P2g = UnIn : 220.50: l l kW,

putereaprimitd estePlg : PZC+r,P : ll + 2 = l3 kW, iar randamentulestearevaloarea
\g: Pzg/Pry: 13/11= 0,845.
'
c. in regim de motor,putereaprimitd arevaloareaPry: lJ1I11:220.50: 1I kW,
putereacedatf,estef2g : PtC >,P: ll - 2 :9 kW, iar randamentulesteare valoarea
116: P2s/P111.1 : 9/11: 0,818.

d. Degi datelenominaleale rnaginiisuntaceleagi, putereaabsorbitaa acesteiaeste

cu 2 kW mai rnicdin regim de motor,decdtin regimde generator. Acestlucru conduce
la,randamente diferiteale maginiiin celedoudregimuride funcfionare,degipierderilede
putere sunt acelagi. In regim de generator,aceeaqimagind asigurl conversia
electromecanic6 a unei puteri mai mari decdtin regim de motor. Suplirnentulde putere
esteegalchiar cu IP.

PROBLEMA 4.9.
Un motor deriva{ieare datele:Ue,: 440 V, 1n = 50 A, R4 : 0,6C),AUo : 3 V,
nn : 800 rot/min, Re: 176 O. Sd se determine:a. TensiuneacontraelectromotoareE
indusd in regimul nominal; b. Cuplul electromagnetic al motorului; c. Randamentul
motoruluidacdP. : 500 W $i Pre : 600 W; d. Cuplulutil Ml transmissarcinii.
Soluyie:a. T.c.e.m.E se deducedin ecuafiade tensiuniE: Un - Relen - AUo, in
care14n: In - Ie: In - Un/Rs: 50 - 440/176
: 47,5A,rezultdE= 408,5V.

seafl6 scriindputereaelectromagneticd
b. Cuplul electromagnetic in doudmoduri:
EIl, 408,5.47
,5.60=231,7
P = E Itrrr= M Q + M= -- Nnt
^ 2n.800
c. Randamentulnominalse deducedupdcalcululsumeipierderilorin motor gi a
rndrimiiP1:

zP = Ril 1 + R, I | + Po,+ L(I o I A + PFe=3696W; Pt=U AI, =22.000W

in careP1 esteputereaabsorbitdde motorde la refea.Randamentul sedetermindastfel:
-3696
22.000 = 0,832
22.000
d. Cuplul electromagnetic
transmisde cdtremotorsarciniiestedatde relafia:
(22.000- 3696).60
=218,6Nm
'r='t#= 2n.800

172
 PROBLEMA 4.10.
Un motor derivafiede c.c. are datelenominale:Pn = 20 kW, U, : 220 Y,
qn : 0,85; R4 : 0,15 C), Rs : 44 O. Sa se determine:a. Curentulnominal1n al
motorului; b. Rezistenfareostatuluide pornirepentruregimulin careIr: l,ZIn.
Solugie:a. Curentulnominalal motoruluisededucecu relafia:
Pn 44!-=1971
1-- =
" Ur4, 220.0,85
b. in momentulpornirii n : 0, deciE: 0 gi din schemaechivalentdse deduce:
r-Un-Un =
'o- RnR, Rp+RA
R*Y R1+R"
fI
R, = rz.
Rezistenlareostatuluide pomire€St€: - RA= ?' ,0- - o,l5= r ,563
o
' Ip " =
r ,2.r 07
PROBLEMA 4.11.
Un motor serie de c.c. are datele:Pn: 60 kW, Un= 440V, Re: 0,4f), R4: 0,1O,
:
f n 0,85, nn : 1500roVmin 25 rot/sec.Sd se determine:a. Rezistenfareostatuluide
=
pornire astfel incdt motorul sd aibd Mpomire= 1,6 Mn, motorul fiind consideratliniar;
b. Constantatko a motoruluidacdse neglijeazdpierderilemecanicegi in fier; c. Tura{ia
motoruluila un curentegalcu 0,4h.
Soluyie:a. Avem relafiacupluluielectromagnetic:

M =kka .I el A= kko . I2A

Scriindrelafiade mai susin celedou6regimurigi fbcdndraportulavein:

rt / r r2
'3=l +l ro=rnJ-1,6
sau
Mn ll, )
Se determindintdi curentulnominalIn: PTtl(11U):60.000(0,85.440): 160A,
apoicurentulde pomire/p: 160..ttS :203 A. in regimulde pomireE:0, deci.putem
scrieecuafiaUn = 1p(Re+ R" +Rp) din carededucemexpresiarezistenleireostatuluide
pomirenecesar:
R ^=u n - R, - R. =440 -0.4-o,l=1.66c)
' IP 203
b. Scriemexpresiacuplului nominalin doud moduri,primul cu expresia puterii
nominalegi al doileacu relafiacupluluide mai sus,dupdcaresededuceprodusulAfrq:
P ^ P 60.000.60
*= kko .I i + kk6=-+=-::::1_::-=0.015" ^^.-Nm;'
tffin 2n'lfin, 2x'160' '1500 A'
c. Aplicdm,ecuafiade tensiunia motoruluiin regimulI : 0,41n qi gdsimrelafia:
U1: kk6 n (0,41) + (Ra + Re).0,41n,
din caresededucenouavaloarea turatieimotorului
= :
n 68 rot/sec 4082rot/min.

173

'lp
 ANEXE

A.1. TRANSFORMATOARE TRIFAZATE iN REGIMURI NESIMETRICE

A.I.I. GENERALITATI
Funclionareatransformatoarelortrifazate in regimuri nesimetriceconducela inrdutdlirea
performan{elor acestora:creqtereapierderilor in fier gi in infEgurdri, supratemperaturilocale,
undelor tensiunilorde linie gi de fazd,micaorareacuplului maqinilor electricede c.a.
defo;rmarea
Regimurile de funclionare ale transformatoarelor electrice funcliondnd in sarcind
nesimetricdse impart in doud categorii:regimuri nesimetriceechilibrate Si regimuri nesimetrice
dezechilibrate. Regimurile nesimetrice echilibrate sunt acelea la care nu apar componente
homopolarede curenfi sau tensiuni. Aceste regimuri sunt specifice schemelorde conexiuni )'y,
Yd; Dy Si Dd. Regimurile nesimetrice dezechilibrate sunt caracterizate de existenfa
componentelorhomopolarede tensiunegi curent $i sunt specifice schemelorde conexiuni lyo,
Yoyo,Dyo, Ydyo@u infbguraresuplimentardter{iard conectatdin triunghi), YzoSi Dzo. in toate
acesteultime cazuri,indicelezero semnificdexistenlapunctuluinetrual steleisauzig-zaguluiqi
existenla unui curent nenul pe firul neutru. Regimurile nesimetrice ale transformatoarelor
electricesevor studia in ipotezaneglijdriicurentuluide mersin gol.

A.1.2. REGIMUL NESIMETRIC ECHILIBRAT

Acest regim fiind caracterizat de lipsa componentelor homopolare,curenfii din secundar
se reflecte in primar, astfel incAt solenaliile primard gi secundari de pe aceeagifazd sunt
echilibrate.Se vor nota curenfii de linie de inaltl tensiunecu !n,!n,!c, curenfii de linie de
joasd tensiunecu !o,!6,!", tensiunilede linie de inaltd tensiunecu U,ln,U,g,Ug^ Si
tensiunilede linie de joasd tensiuneav Uab, (J6r, U"o. in cazul in care curenfii de fazE au
aceleagivalori cu curentii de linie, cum este cazul conexiunii stea, notarea curenfilor d,e fazd,
rdmdne aceeagicu curenlii de linie. La fel se intdmpld gi in cazul conexiunii triunghi cdnd
tensiunile de linie gi de fazd se noteazdidentic. Curenlii de fazd,in cazul conexiunii triunghi, se
noteaz1cudoiindici (1 o6, I6r, l.o,respectiv I1s, I6g, I6),iar tensiuniledefazdincazul
conexiuniistea se noteaze. cu un indice (Uo,U6, U., respectivU1,Us, Ua). Mdrimile
secundare(tensiuni sau curenli) se considerd raportate Ia primar gi se noteazd cu indicele
superior "prim". Se consider[ transformatorul cobordtor de tensiune (infEgurareade joasl
tensiuneesteinfEgurareasecundare).
in cazul conexiunii steain primar sauin secundar,sepot scrie relaliile:

I n+I , +lc =0 ; l,+ !; + l; --0 (A .l .l )

Dacdinfbgurareaprimardsau secundardesteconectatAin triunghi, avem relafiile:
I ,q=!,aa- I cn , I n=lac- !,0a,lc=I ct- !nc
(A.1.2)
!'o= I-'ot-!'ro, !t= !'t"- lot, !"= !'"" - Li"
in cazul regimului nesimetric echilibrat, componentelehomopolare fiind nule, orice
sistem nesimetric trifazat (de tensiuni sau curenfi, din primar sau din secundar)este format
numai din doud componente:directe gi inverse.Prin urmare,suma mdrimilor fazoriale de linie
sau de faz6 ale tensiunilor saucurenfilor estenuld. Acest lucru conducela constatareacd, dacdse
formeazdun triunghi cu laturile egale gi orientateca gi fazorii m6rimilor de linie (tensiuni, la
conexiuneastea,respectivcurenli la conexiuneatriunghi), atunci fazorii mdrimilor de fazd au
origineachiar in centrul de greutateal triunghiului 9i v6rfurile in vArfuriletriunghiului.

t74
 in Fig. A.l.l.a se prezintd diagramade fazori in sarcini nesimetrici echilibratd a
curenfilor de linie gi de fazd, in cazul conexiunii tritrnghi, iar in Fig. A.l.l.b o diagramd
analoag6,pentru tensiuni in cazul conexiunii stea.
b

t !'" U;^
a. b.
Fig. A.1.1.Asupradiagramelor nesimetrice
defazorila sisteme echilibrate:
a - diagrama triunghi;b - diagrama
curenfilorIa conexiunea tensiunilorla conexiunea
stea.
Lipsa componentelor homopolare din sistemele de tensiuni gi curenli situeazd
transformatorul in conditii analoage cu regimul simetric de funclionare, adicd procesele
electromagneticepe cele trei faze sunt independente[48].

A.I.3. REGIMUL NESIMETzuC DEZECHILIBRAT

in cazul regimului nesimetricdezechilibrat,comp.onentelehomopolarenu mai sunt nule,
iar solenafiilepe coloandsuntdezechilibrate. Existentacomponentelorhomopolgre.de. curenfigi
tensiuni, in primarul sau secundarultransformatorului, este func1ie de felul conexiunilor. La
fiecare conexiunein parte trebuie sE se analizezeprezenla componentelorhornbpolare.Ne vom
referi in continuare doar la conexiunea Yyo, la care vom analiza cdteva'situalii de sarcini
nesimetrice.
Sarcini nesimetriciiin cazul grupei de conexiuni Yyo
Se considerdun transformatorcu grupa de conexiuni Yyoa cdrui schemdeste prezentatd
in Fig. A.1.2. Impedanlape firuI neutruse noteazdcv Zo.

l
l,
lr
l
Fig. A.1.2.Transformator I'ye, in sarcindnesimetrici.
trifazatcu conexiunea i
I
in circuitul secundarsistemul de curenli are componentdhomopolarddatoritA existentei
firului neutru.Fie aceastlcomponenttinotatdcu..1rr.Cu sensurilecurenfilor din Fig. A.1.2, avem:

!,E +Is+ !c=0 ; !; + !;+ ! ; = I |= 3 1 ' h (A.1.3)

Aplicdndlegeacircuituluimagneticpe contururilef gi It din Fig. A.l .2, putem scrie:
'

175

v,
 It+ !,- !L- !-n=0; ln+ lL - ! , -lc = 0 (A.1.4)
Din ecualiile(A.1.3)9i (A.1.a) sededuccurenfiidefazfpimari:

!t=-
-A -!"
u *4 =- L:+l
3
-u = nni In=- LL*3 $=--!i" + L n :! c = - L * +3= - L , + L i ( A . r . 5 )
) :D

Curenfii de fazdprimari (egali 9i du curentii de linie) nu confin componentdhomopolard,

deoareceneexistdndfir neutru,aceastanu are pe unde seinchide.Diagramade fazori a tensiunilor
priniareesteanaloag6cu aceeadesenatdin Fig, A.1 .1.a.
Curenfii homopolari secundari produc in miezul feromagnetic al transformatorului
componentehomopolarede flux magnetic,sinfazicein toatecele trei coloaneale miezului, care
se inchid pe un traseu cuprinzdnd porfiuni de aer gi de elemente constructive ale
transformatorului (scheld metalicE, cuvd etc.). Aceste fluxuri homopolare induc in infbgurdri
tensiunihomopolare.
in infrgurareaprimar6, de exemplu,acestetensiunisunt sinfazicepe cele trei faze gi tind
sd modifice potenlialelebomelor A, B, C. Considerdnd,cd transformatorulestecuplat la o retea
de puteremult mai mare decdtputereasa nominald,potenlialelebomelor primare nu vor putea fi
modificate. In acest caz, se va produce deplasareapunctului neutru al triunghiului echilateral
construitpe fazorii tensiunilorde linie ai relelei de alimentare,din centrul de greutateG, intr-un
punct O, cum se arat6in Fig. A. 1.3. Aceasti deplasareestedatd de fazorul E .tn= Z n!on, in care
2,, esle impedan{a homopolard a transformatorului.in acest caz, se produce o nesimetrie a
tensiunilor defazdprimare cu consecintenegativedsupraconsumatorilordin secundar.
La transformatorul trifazat cu flux fo4at
(obignuit) impedanfa homopolard este mare gi
deplasareapunctului neutru este mic5. La grupul
transformatoriccu grupa de conexiuni Yyo, care
funcfioneazdin sarcindnesimetricddezechilibratd,
se prevede intotdeaunao infEgurareconectatd in
triunghi (conexiunea devine Ydy) care si
\0"' compenseze,prin reacfie, acliunea sistemului de
succesiunehomopolarE.Astfel, curenfii homopolari
secundarise reflectd in infhgurareabonectatd in
triunghi gi acegtia,la rAndullor, prin reacfie,reduc
rr
:/A -- liAh in final fluxurile homopolaredin miez.
puncturui
A'r'3' radeprasarea
Fig'
::"ill]'* t,t**r?tlt'Xllliiri:'fl?
,u:iff'J"Xfrir'ffi:'il
cazulgrupului transformatoriccu conexiuneaYdy,
Se considerbacum doud cazuri de sarcindnesimetricdnetd,in cazul grupei de conexiuni
IJ.; gi anume:sarcindcuplatdintre o fazd secundardgi nul gi sarcindcuplatdintre doudfaze.

Sarcind cuplatd intre o fazd secundardSi nul

Schemaelectricdin cazul unei sarcininesimetricede impedan{dZ s cuplateintre faza "a"
secundard, in Fig. A.1.2 legdturaelectricE
de exemplu,9i nul (Fig..A.l.2) se oblineconsiderdnd
efectuatd intre punctele m gi n gi pundnd Zo=Zu=/"= *. In acest, caz avem:
!'" = Ii ; li = !, = 0. Conformecuafiilor(A. 1.5)curenliiprimariau expresiile:

t^=-Tth=!, t.=* (A.1.6)

t76
 Se constati cd in cazul grupei de conexiuni lyo, sarcinacuplatdin secundarintre o fazd gi
nul se reflectEin circuitul primar prin existenlacurentilor pe toate cele trei faze. Acest lucru este
pozitiv deoarecenesimetriaputemicd din secundarse reflectd in primar printr-o nesinretriemai
pulin pronunFE.
Sarcind cuplald intre doudfaze secundare
SchemaelectricE,in cazul unei sarcini nesimetricecuplateintre faza "a" secundari gi fdzg
in Fig. A.1.2, o sarcindZ*cuplatd intre punctelem gi p 9i pundnd
"b", se ob;ine considerAnd
Zo =Zb= / , r = Z o= a. i n a c e s tc .v , a v e m : I-" = 0 ; ! r= -IL + Ia= 0. C onform ecuafi i l or
(A. 1.5),curen{iiprimari au expresiile:

!,t= - l o i !a = l o ) l g= Q (A.1.7)
in acestcaz, sarcinaconectatdintre doud faze secundarese reflectd in primar, de asemenea,ca o
sarcindconectatdintre doul faze.Gradul de nesimetrieal circuitului primar esteacelagicu gradul
de nesimetrieal circuitului secundar.

A.2. FENOMENE TRANZITORII iN TN.INSTORMATOARE

Fenomeneletranzitorii care au loc in transformatoareleelectrice
aparla trecereade la un regim stationarla alt regim stalionar.
a

t,
il1
A.2.T. CONECTAREA TRANSFORMATORULUI LA RETEA
Presupunemun transformatormonofazatce se conecteazdin gol la
refea (Fig. A.2.1). Fie n, tensiuneaaplicatd infrguririi primare a
ill
o" transformatorului, avdndexpresia: ur(t) = UrJisin(olt + y). Vom
determina gocul maxim de curent care parcurge inftgurarea
primard dupd conectarea la retea. Aplicdnd legea inducfiei
F ig. A . 2 . 1 C o n e c t a r e a
de-alungul infagurdrii primare, gdsim:
electromagnetice
in gol a u n u i t r a n s f o r m a to r .

da d<t "D -
u r ( t ) =R,i ,o +* r # , wrl=Lu4s* wr;.i:'q=ut J 2 s in (ro r+ y ) (A . 2 . 1 )

in ecualia de mai sus s-a considerat transformatorul liniar avdnd inductivitatea de

magnetizare/u, constanttr.Condilia iniliald, pentru rezolvareaecualiei este g(0) = O,.m, in care
O*, reprezintdfluxul magneticremanentdin miezul transformatorului.Ecualia (A.2.1) este
liniard de ordinul intdi cu solufia:

q (t ) = @r le- ilr ' co s T - c o s (o r + y )] + Qrrr,' € - ' /' , unde r= ru / R r

@ .2.2)
in care r este constanta de timp a transformatorului la funcfionarea in gol, iar @. este
amplitudineafluxului magneticdin miezul magnetic.La rezolvareaecualiei(A.2.1), solulia de
regim permanent(t + o) s-aobtinut in cazul in careRt = 0.

Cazul cel mai defavorabilse obline cAndfluxul <pare valoareamaximd posibild. Acest
caz se produce cdnd y = 0 li @tn = n, adicd la momentul t : nla dupd conectare.Se obline
urmdtoareavaloaremaximdposibilda fluxului magneticdin miez:
@,nu"f 20^ + @r"^7 (2,1,.,2,2)O.
Curentul maxim posibil (i,dr* la conectarea in gol a transformatorului, se obline
printr-o metoddgraficI, folosind caracteristicag = f(i1e),aSacum se aratdinFig. A.2.2.

177

v
 I
2@ + (D
rm anenl

q : f(,to)

/lo p"rr"n"nt i l o r.*

grafici a goculuimaxirnde curentla conectare.

Fig. A.2.2. Determinarea
Curentulmaxim posibil se obline dupd o semiperioadd de la producereaconectdrii,dacd
aceasta se face in momentul trecerii prin zero a tensiunii instantanee de alimentare a
transformatorului (y = 0). La conectareatransforrnatoruluitrifazat la retea existi intotdeaunao
fazdla bomele cdreia tensiuneaeste apropiati de zero (sau chiar zero), in momentul conectdrii.
Pe faza aceea,gocul de curent de conectareeste maxim, pe restul de faze curentul avAndvalori
mai mici.

A.2.2. REGIMUL DE SCURTCIRCUIT AL TRANSFORMATORULUI

Vom presupunecd bomele secundareale transformatoruluise scurtcircuiteazd gi vom
determina curenlii maximi de scurtcircuit gi forfele electrodinamicecare solicitd infbqurdrile
transformatoruluila scurtcircuit.
a. Curentul maxim de scurtcircuit la tensiunenominalS
Pentru determinareavalorii maxime a curentului de scurtcircuit se integreazdecuatiade
tensiunia transformatoruluila scurtcircuit,dedusddin schemaechivalentdsimplificatd,ecuatie
careare forma:

+ 4+=UrJis in (a t
Rpir1, +y)
dt

Condilia iniliale necesardrezolvdriiecuafieide mai susesteirr(0) = 0, deoarececurentul

de regim permanenteste neglijabil in raport cu curentul de scurtcircuit.ConsiderAndipoteza cd
inductivitatea globalS I* a transformatorului este constantd, se determind solufia analiticd a
ecualieidiferenlialede ordinul intdi, din regimulde scurtcircuit,de formaurmdtoare:

\r,U)= l,oJ7fsinlarr+y-rpi)-sin(y-q*)
'"tr'1, under,=L1,1
Rr (A.2.3)
in care r reprezintd constantade timp a transformatorului la scurtcircuit.Valoarea efectivd a
curentului de scurtcircuit de regim permanent/,s gi defazajul<p*,au expresiile:
,u, 100, @L'.
qk = arctgn: (4.2.4)
'" urI%ol
J RI + (aL)2
SituaJiacea mai defavorabildare loc cdnd (y - qD : -nl2 9i (<ot+ y - qt) : n/2, carese
producedupdtimpul t = nlo (dupdo semiperioadi),de Ia apariliascurtcircuitului.
Curentulmaxim posibil de scurtcircuitse obline din ecuafia(A.2.3) in condifiilede mai
susgi are expresiaurmdtoare:

178
 ( :) [ ,- so
(i1p a, uu*) (A.2.5)
)max=rrrJz.[t*"
)=t*Ji'lr*" )=tu,Ji'ki
in care ,ti se numegte factor de regim tranzitoriu gi are valori uzuale in gama (1,2 ... 1,8).
Agadar,in regim tranzitoriu de scurtcircuit,valoareainstantaneemaximd a curenfului este:

(4.2.6)

in care /,n este curentul nominal al transformatorului(valoare efectivd) gi a*[%] este tensiunea
nominald de scurtcircuit exprimatd in procente. Forlele electrodinamicede scurtcircuit care
acfioneazdasuprainfdgur[rilor transformatoruluise calculeazl la curentul (i,r).o.

b. Forfe electrodinamicede scurtcircuit

Vom considera cazul infdgurdrilor cilindrice boncentrice de indlfimi egale distribuite
uniform. Forlele globale, radiale gi axiale care actioneazdasupra infEgurdrilor se calculeaza,
pomind de la energiamagnetici totalll/^,localizatii in cdmpul magneticde dispersie:

r 'r t( *? '). =L"kii

- ') lz
"
e z .l=)l ro,
IV,.=1(Lofi * 42$ il ro',lil =vonD^k,w?(,!L:
.\ * .-),
-.
2f --),
wj 2 2H B '\ 3 'rr)il
Ultima parte a relafiei de mai sus sebazeazdpe rezultatuldemonstratin aplica]ia 2.5. din [30].
Forla radiald globali .{, se determind prin derivarea energiei magnetice irl raport cu
coordonatageneralizatda1r,mdrimecares-armodifica sub acfiuneaforlelor radiale. Agadar,

,,=Wl,, )^ft kn('n)z

=",,,,.= (^.2.7)

Aceastil fortd actioneazdasupra ambelor infdgurdri, tinz6nd sd mdreascd coordonata

generalizatLarr, adicd tinzdnd sd micaorezediametrul infEgur6rii interioare gi sd mdreascd
diametrul infEgurErii exterioare (Fig. A.2.3.a). Forta F, aclioneazAde jur imprejur pe toatA
periferia gi pe toatd indltimea infburlrilor, uniform repartizatdpe periferia acestora.Ea supune
la intindereinfdgurareaexterioardgi la compresiunepe ceainterioard.

de

inf6gurarea
de

forfelordescurtcircuit:a - fo(ele radiale; b - forfeleaxiale.

Fig. A.2.3.Sensurile

Forfa axiali totali care aclioneazAasuprainfdgurdrilor se poate calcula prin derivarea

energieimagneticein raport cu inlllimea inlbgurdrilor,mdrime czuear tinde sd se modifice sub
ac{iuneaforfelor axiale.Putemscrie:

179

b
 =W1,, -Ir'H o op)1*1iv
12 (A.2.8)
'; =co,?st ^(u?.
Fo4a F], calculatdcu relafia(A.2.8),reprezintdforla totaldpentruambeleinfEgurdri,iar
pentru o singurdinfrgurare forfa axiali-va fi:

tr n D -. (a .,+ a ,
r - ' a - - 1 -; k^[-J-.-3* otz
).
wrtr)
.2
( .2.e)
"2 4Po )(
Semnul minus din fala expresiei (A.2.8) arctd cd forla axiald tinde sd micgoreze
coordonatageneralizatd,
Hr, adicdsolicitd in{Egurdrilela eforturi de compresiune(Fig. A.2.3.b).

A.2.3. SUPRATENSILINI iN TRANSFORMATOARE

Pe linia de transport a energieielectricela care esteconectattransformatorul,pot apdrea
supratensiunidatorate proceselor de comutalie, deranjamentelor,sau fenomenelor de origine
atmosfericd (descdrcdri electrice in apropierealiniei). In toate aceste cazuri, unda de
supratensiunese deplaseazdpe linia de transportcu viteza luminii gi pdtrundein transformator.
Supratensiunileprovocatede proceselede comutaliedepdgesc
de 2 ... 4 ori tensiunea
nominald de fazd a liniei, cele datorate
deranjamentelorde 7 ... 8 ori gi cele de origine
atmosfericd
de 8...12ori.
Schemaechivalentda transformatoruluila
aparilia supratensiunii conline numai capacitdli, PA
deoarece frecvenla proceselor este foarte mare
K
I
(mii de kHz). In Fig. A.2.4 se prezintdschema
echivalentd la supratensiuni a unei iniEgurdri
cilindrice intr-un strat. Cu C s-a notat capacitatea
K .------ -L
T
ct
unei spire fald de masd (transversald)gi cu K K
capacitatea dintre douE spire (longitudinah). I
Inftgurarea este eihivalentd cu o capacitate
K
L*
globalSC,.

Fie ao valoareasupratensiuniiundei care

ajungela bomeletransformatorului. La intrareain Fig'A'2'4'Schema echivalenti
lasupiatensiuni'
transfomrator, unda se gesette in prezenla capacitdlii C, de intrare a transformatoruluigi se
refleitA. incdrcareaeapacitAliiC; nu se face instantaneuci treptat,deci gi fenornenulde reflexie
al undei se va producetreptat. Tensiuneaa,r,la borneletransfonrratorului,estein primul moment
aproximativegalScu de doui ori tensiuneaao
a. Distributia supratensiuniide-alungul infiguririi
in Fig. A.2.5, se prezintdschematransformatoruluipe o porfiune dx, x fiind coordonata
de lungime mdsuratd de la sfdrgitul infrgurdrii de lungime totald l. Se noteazd cu c ai k
capacitdliletransversale,respectiv longitudinale,pe unitateade lungime ale infigurdrii. Pe
lungimea infinitezimald dx, capacitatealongitudinal6estekldx gi capacitateatransversaldccfo.
Aplicdm definilia capacitdlii(C: Q/V) pentrucondensatoarele k/dx $ cdx,cu referirela
Fig. A.2.5 9i gdsimrelaliile: k / clx= q,l du,; cdx= dq,/u,. Renun!6mla indicelex gi relaliilese
mai oot scrie:
du _q. dq
a.x K ax

180
 dx'xi
-I du-
4y+ dq
Ao-
-
--a-\"qx -

ux*

a unuielement
echivalenti
Fig. .A.2.5.Schema dx al transformatorului.
DerivAndprima ecuatiede mai sus in funcfie de x gi findnd seamade cea de a doua, se
gdsegteecuafiadiferenlialdverificatd de tensiuneaz gi solulia acesteiade forma:
dzu= = E cu solutia:u(x) = I shax+.Bchox (A.2.10)
oru,
# " {;,
in careI gi B sunt doud constantede integrare.Determinareaconstantelorde integrarese poate
facein doudcazuridistincte:
- inftgurareatransformatoruluieste legatd la masd, cdndcondiliile la limiti se scriu: x : 0,
a 0 $i x : l, tt: 4, in carecM soluliaecualiei(A.2.10Jdevine:
:

shq.r
tt\x) = Up ' - 1 - 1 (A.2.11)
sncL,

- infEgurareatransformatoruluieste izolatdfald de masd cdnd conditiile la limitd sunt: x : 0,

: 0 x = l, u = U6 in carecaz solufiaecuafiei(A.2'l0) devine:
4 $i
chqr
u \x ) = U y .;-1 ( .2.12)

in Fig. 4.2.6, se prezintd grafic repartilia undei de supratensiunein lungul infhgurdrii

transformatoruluiin cele doud cazuri distincte: cu infbgurarealegatd la masd (Fig. A.2.6.a),
respectivcu infEgurareaizolatdfaf6 de masd(Fig. A.2.6.b). Rezultatelesunt prezentatein mdrimi
adimensionale.

*1un I + lut
Axl A

1. 0 t,0

0.8 0,8

0.6 0,6

0.4 0,4

0,2 0,2
0 0
1,0 0,8 0,6 0,4 0,2 0 I,0 0,8 0,6 0,4 0,2
a. b.
tensiuniide-alungulinfhgurdrii:a - legatila masE;b - izolatdfafi de rnas5.
Fig.A.2.6.Distribufia

181

[,
It
 Din graficele prezentate in Fig. 4.2.6, se desprind cdteva concluzii referitoare la
repartizareaundei de supratensiunede-a lungul infrgurdrii:
- rcpartizarea iniliala (la t : 0) a undeide supratensiune se faceunifonn, dacdal: 0, deci este
de dorit ca parametrulcr sd fie cAtmai mic;
- dac ic r / > 5, r e p a rti l i a i n i l i a l [a i n tre g i i s u p r atensi sefacepeoporl
uni i unede(15 -25)% de
la capdtulde intrare a infEgurdriicaretrebuie sd aibd izolalia intAritd;
- dacdal > 5, repa4i{ia iniliali de tensiunepe inlEgurarese faceaproximativin acelagimod,
fie cd infEgurareaestelegatd la masd,fie cd esteizolatdfal6 de masd.

A.3. ELEMENTE DE BAZA PRIVIND FAZORUL REPREZENTATIV

in teoria unitard a maginilor electrice trifazate de c.a., se lucreazd cu o mdrime
fundamentali numitd,fazor reprezentativ.Acesta este o mdrime complexd care permite studiul
maginii trifazate cu un numdr mai mic de ecuatii gi, in plus, permite interpretiri fizice
lnteresante.
Valorile instantaneeale mdrimilor alternative
sinusoidalecare formeazdun sistem trifazat simetric
(FR): pot fi considerateca proiecliile le, !e, /g, ale unui
fazor invdrtitor Y, pe trei axe OA, OB, OC care
formeazdintre ele unghiuride 120oelectrice,dacdin
orice moment de tirnn. sunra celor trei mdrimi
altemativeestenuld.in u."tt. condilii,fazorul Ipoate
fi determinatgi cu ajutorul proiecfiilor pe un alt
sistem de coordonate,fie el fornrat din doud axe
rectangulare Od gi Oq, form6ndcu axa OA a celuilalt
sistemunghiulvariabil0. Se alegeaxa FS, fixd fap de
stator, chiar axa infdgurdrii de fazd A gi axa FR, fixd
Fig. A.3.1 Fazorulreprezenlativ. fald de rotor, aceeagi cu axa rotorului, (axa
longitudinaldd, a sistemuluirectangularrotoric).FazorulinvArtitorIface unghiul01 cu axa OA
gi unghiul 0 - 01 cu axa Od, cum se aratdin Fig. A.3.1.Proiectiilefazoruluiinvdrtitor IZpeaxele
sistemul trifazat gi pe axele sistemuluibifazat au, respectiv,expresiile:

tA = I' coslt,yB = Y cos(01

-4 l, lc = Y cos(0,
*! t ( A.3.r )
3"" 3
-0), tq = rcos(0-el +;) = -/sin(O-0r);
-v,/=)'cos(O
( .3.2)

Expresiileproiecliiloryogiyo pot fi exprimate9i cu ajutorulidentitdlilortrigonometrice:

t . . t= y c os ( |-e , ry ? l " o r0 c o s e l .+ c o s (0 2 )c os@-4

, )+ cos(0+ 4 l ror,e,* ?1l l
Jl JJJi )

2lrind.osd, 't- 1
)'q=-Ysin19-fi)=-r,t +sin(0-4 ---,-, -4,*rrnre *!
1ro116,
3 3, 3)cos@t.;r)
carese mai pot scrie,ludndin seamdgi relafiile(A.3.1),subformaechivalentd:
)f 1n 't- 1
,o =;l /7 co so +/p -!l+ r c coste+ f)
co s(o
| (A.3.3)

n =-llt ^sin0+v3sinfe
- +v. ,inte
f)
*
fl]
yo gi.1'o
Fie mdrimeacomplexdy* definitdin funcliede componentele in felul umritor:

182
 2]l
I n = ta + iyq = l. U n {"o"e- 7sin0)+ ys [cos<e- - i tin(O- .
ln
2n ZT

+ y6[co(o + 4) - 7 sin(O
.']lll = .r- i0 + y 6 . r- i0 .e *v-,e-j $.e'3 )=
1r, u
J

' (A.3.4)
. 2t 2 n
=1 f,ru+ ay s + a2y g).s -1 0 = l s .e -i T , u n d ea = /T si a2 = e-tT
J

in relatia(A.3.4) se introduceo mdrimeimportantdin studiulmaqinilorelectricede c.a.9i

anumefazorulreprezentalivy, al mdrimilor y*.ys, .yc,scrisin referenfialul FS gi definit astfel:

y,= ?O,q + ays + a2yg) (A.3.5)

J

Mdrimea y* definitd de relalia (A.3.4) este fazorul reprezentatival aceloragimdrimi

statorice le, !s, lc scrisin referenlialulFR 9i definit in functiedey, cu relalia:
y^ = yre-le (A.3.6)
Se constatdcd amplificareafazorului reprezentativcu conducela trecereaacestuia
"-j0
dintr-un sistem inilial de referinld,in alt sistemde referinld,oblinut din sistemul inilial prin
rotafia acestuiain sens direct cu unghiul 0. ASadar, un fazor reprezentativ se trece dintr-un
sistem de referinld in alt sistem de referinsd,pozilionat in sens direct c.u unghiul 0 fa;d de
primul, prin tnmullir, ,u ,'iQ.

A.4. ECUATIILE MA$INII ASINCRONE iN REGIM DINAMIC

Ecuatiile motorului asincron trifazat intr-un regim oarecareelectromagneticSi mecanic
(modelul matematic)se vor scrie in urmdtoareleipotezesimplificatoare:maginaeste nesaturatd;
pierderile in fier sunt neglijabile; maqina prezintd perfectdsimetrie electricd, magneticdgi
constructivd;armonicelesuperioarespafialeale c6mpurilormagneticestatoricegi rotorice sunt
neglijabile;intrefierul se considerduniform. Vom considerac[ maginaare rotorul bobinat cu
fazelelegatein scurtcircuit.

A.4.T.ECUATIILE MA$INII ASINCRONE CU FAZORI REPREZENTATIVI

Se vor utiliza indicii A,B,C pentru m6rimile care caracterizeazdcele trei faze ale
fazelorrotorului.
statorului,respectivindicii ab,c pentrumdrimilecaracteristice
Modelul matematical motoruluiasincronse determindin ipotezeleformulatemai sus.Se
aplicd legeainducliei electromagneticepe fiecarefazd statoricd(Fig. A.a.l) gi adoptAndregula
semnelorde la receptoare se ob$n ecualiilemotoruluiasincronin coordonatelefazelorstatorice:

= R1i.4.ff, us= R1is++; uc=R,t,*+

tt.q (A .4.1)

Se definesc,aseminitor cu relafia(A.3.5),mdrimilereprezentative
statoriceus, is, rpj. De
statoricdareexpresia:
exemplu,tensiuneareprezentativd
=?Q ni aus* o'u r ) (^.4.2)
",
c u) 2 /3 ,a d ouacu2a/3 pi atrei a cu,2a2/3
S eam plif ic d p ri m a e c u a l i e (A .4 .1 gi seadund,
oblindndu-seecualiastatoricdin mdrimi reprezentativea maginii asincrone:
dq'
u, = Rlir+ (A.4.3)
dt
Analog, se procedeazdgi pentru rotor, obfindndu-seecuatiarotoricd, scrisd in mdrimi
reprezentative:

183

,*
 dq'
o = R2ir+ (A.4.4)
dt
in care11gi rp7sunt mdrimi reprezentativedefinite analogcu relalia(A.4.2).
Relaliile (A.4.3) 9i (A.a.a) definesc
comportareamotorului asincron trifazat prin
R doud ecualii diferenfialede ordinul unu, cu
5 coeficienticomplecgi.In sistemulde ecualii
T aparpatrunecunoscute: rs, gs, lr li qr.
F.R. e _
Se remarcdfaptul cd ecuafia(A.4.3)
este scrisd in sistemul F.S., iar ecuatia
(A.4.4) este scrisd in sistemul F.R. Aceste
ecualii fiind scrise in sistemede referinfd
diferite nu sunt operante.Ele se vor transcrie
intr-unacelagisistemK, definit in Fig. A.4.2.
Sistemul K formeazdunghiul 0. cu sistemul
F.S.9i unghiul1,: 0* - 0 cu sistemulF.R.
Pentru a trece cele doud ecua{ii
fazorialeale maginii asincronein sistemulde
referinldK se aplicd regula datd de relalia
Fie. A..1.1 Scherra electric6a motorului asincron
(A.3.6). Pentruaceastase amplificd ecualia
(A.4.3) .u ,ito , iar ecuafia(A.4.4) cu e-ir

iAt- dgs
-
us € "- n = pri""-iok * ,-loft
ot
(A.4.s)
-rx do" -rx
0 = Rzire r ' - + " e r "
dt
Folosind
relaliageneral6:
dQx =9;-<o-e -re l+ i 9 o -e -re .
d t "-ja d t' ' ^ ' ' dt' *
qi considerAndcd dl/dt = 61=pO, ecualiilede mai suspot fi scriseastfel:

ury= Rliry.Y + ipQxesx

(A.4.6)
Att ,,
o= R2i,1q.ff +jp(ax-oh,r
undemirimile cu indiceleK suntscrisein sistemulK, av6ndexpresiile:

us K = u s e -i 0 k .,i rK = i re -i 0 k ' i rK = i rr-i L; e* = l $t

^ p dt'
(^.4.7)
i T kI qrK =grr-i L:Q=
gsK =g se
+#
f)* esteviteza unghiulard a reperului K, iar C) esteviteza unghiularda rotorului, ambeleviteze
fiind u.r.lsurate
in sistemulF.S.

184
 Legdturile intre fluxurile magneticereprezentativegi curenlii reprezentativi,se deducpe
baza relafiilor lui Maxwell pentru inductiviteli, scrisepantru mdrimi reprezentative,ca gi pentru
mdrimi reale,in sistemulde referinfdK:

9r , t : 2" is K+ Lnir K

Q r K= Lr ir K+ Lm is K (A.4.8)
In relafiile (A.4.8) mdrimea 25, reprezintii inductivitatea ciclicd statoricd proprie, care
reprezintdsumadintre inductivitateaciclic6de dispersieZo, a statoruluigi inductivitateaciclic6
util6 a acestuiaZ,,, astfelincdt putem scrie:Z5 : Lor * Lrr.
Analog, inductivitatea L1 reprezintl inductivitatea cicli cd
FS
rotoricd proprie, fiind suma dintre inductivitateaciclicd de
dispersie Io, a rotorului gi inductivitatea ciclicE util6
rotoricd Lrr, astfel incilt L1 = Loz * Lrr. Mdrimea L^
reprezinti inductivitatea ciclicd mutuald dintre stator Si
rotor, dal6de relatiaL-= 312.M^,in careM^este valoarea
maximd a inductivit5lii mutuale dintre o faz6 statoricd gi
una rotoricd, mdsuratd cdnd axele celor doud infEgurdri
coincid.
Fig. A.4.2. Sistemede referinld- De remarcat simplitatea relagiilor dintre fluxuri gi
curenti in cazul utilizdrii fazorilor spaliali; formal se
aseamdnltotal cu relaliile dintre fluxurile magneticegi curenli in cazul a doudcircuite electrice
cuplatemagnetic.
in sistemulde ecualii(A.4.6)apartensiunileelectromotoare
de migcare€r^ |i er^i

er^: -ipC)ag,y i e,^= -jP(Qy - C!)e,r

Acestet.e.m. se induc atdtin circuitul statoricc6t gi in circuitul rotoric, deoareceambelecircuite

suntmobilein raportcu sistemulK.
Cu notaliile @x--pQx 9i <o:pO, sistemul(A.4.6)devine:

u r1 = R l i ry * Y* t@ KgsK
(A.4,e)
o = R2i,y*99.r-* r1.r - oh,r
dr
Relaliile (A.4.9) impreundcu legdturiledintre fluxurile magneticegi curenli (A.4.8)
precumgi ecualiamigcarii;

/+= M-M, (A.4.lo)

dt
formeazi modelul matematical maginii asincronecu rotorul bobinat.

A.4.2. CUPLUL ELECTROMAGNETTCAL MA$rNII ASTNCRONE

Dacd se considerdcoordonatageneralizatdca fiind unghiul geometric a : 0/p care dd
pozilia rotorului in raport cu statorulla un momentdat, iar lI/4 energiamagneticdlocalizat6in
cdmpul magnetical celor gaseinfdgurdricuplatemagnetic,cuplul electromagneticexprimat cu
ajutorul teoremeifo4elor generalizateeste:

* =(u*-) (A.4.1l)
| 0 a )i = c t.

185

Jt
 Se exprimd energia magnetici in funclie de fluxuri qi curenfi, se aplici proprietdlile
fazorilor reprezentativi gi proprietatea de invarianfd a energiei in raport cu sistemele de
coordonate.Se fac calculele matematice,descrisepe larg in lucrarea[30] gi se gese$te,in final,
expresla:
3 .,..*. 3 (4.4.r2)
m = p L^lm(i,i|)= n L^Im(r,xtx)
i i
in care s-a avut in vederefaptul cd in raport cu sistemulde referin{dales,cuplul electromagnetic
esteinvariant. Cu ,,Im" s-a notat parteaimaginarda unui numdrcomplex.

A.4.3. MODELUL MATEMATIC AL MA$INII iN SlSrsUUr r

Modelul matematic al maginii asincroneformat de ecualiile (A.4.9), completat cu
dat de (,4.4.12),se
ecua{iile(A.4.8) gi (A.a.l0) in care se introducecuplul electromagnetic
prezintdsub urmdtoareaformd generald:

u,y= Rli ry+ 99j{ + 7t 6.pr5 ;

o=R 2i ,y .Y +i (o x - o h ' r
!+=1o U,tm(isKi:K)-
Mr (A.4.r3)
pot t "

QsK=LsisK+LntirK=Lloiry*rQu
Qry= Lriry* LrrirK= koirX+9,
<Pu=Lo,(ig *iry)= Lo,i,n1q
in ecualiilede mai sus,scriseintr-un sistemde referinldK oarecarece se migcdfald de
stator cu viteza{11r,cu gu s-a notat fluxul magneticreprezentativutil, care inldnluie atAt spirele
infhgurdrii statorice,cdt gi spireleinftgurdrii rotorice, iar cu ln'* s-anotat fazorul reprezentatival
curentuluide magnetizareal maginii,scrisin sistemulK.
in funclie de scopulpropusmodelul de mai sus se poateprezentain diferite variantein
funclie de mdrimile independenteconsiderate.

A.4.4. ANALIZA VARIANTELOR MODELULUI MATEMATIC AL MA$INII

in cazul in careserezolvi numericsistemulde ecualii(A.4.13),intereseazdca rezultatele

sd fie cdt mai precise gi sd fie oblinute intr-un timp cdt mai scurt. Acesteadepind atAt de
referenlialulales,cAtgi de variabileleindependente(srrilile)alese.
Sistemelede referin!6folositepentruscriereaecualiilormaginiiasincronesunt: sistemul
de referinldfix fald de statorF.S.,fix fald de rotor F.R. gi sistemulde referinldsincroncu cdmpul
inviirtitordin intrefier,notatcu K. Celemai folositesistemede referinfdsunt sistemeleF.S. qi K.
Din aceastdcauzd,in acestparagraf,se vor prezentacAtevaproblemegeneraleprivind modelele
matematiceale maginiiasincrone,scrisein sistemelede referinli F.S.9i K.

(c, 0, 0)
a. Modelul maginiiasincronein sistemulde coordonate
Sistemul de referinld (cr, 0, 0) este fix fala de stator gi este format din doul axe
rectangulare Oo gi Op. Curentulreprezentativ i5 scrisin acestsistem,fiind o mdrimecomplexd,
=
se scrieis iro + jirpl i.o gi iru se numescproiecfiile(componentele) fazoruluireprezentativ
dupd
axelerectangulare
Oa gi OB.

r86
 wc\

in sistemul de referinlS F.S., ecuafiile maginii se vor deducedin sistemul(A.4.13)

considerdnd@r:0 gi toli fazorii reprezentativiscrigi'in sistemulF.S. Ecualiile motorului in
mdrimi complexereprezentative,scrisein sistemulF.S. sunturmdtoarele:
d9'
us= Rti"+
"t dt

o= R2i,s.#-./oers
td, ?
M' (A.4.14)
P dt iot'rm(i'ii)-
gs : Iro is + <Pu: Ls is + Lm i,s

grs: Lzo irsi 9u : Lr i,s + Lry tg

gu :L m(,J + r.s )= L n ti ,s

M6rimile reprezentative statoricedin sistemul(A.4.14) s-aunotatcu 95 gi 15gi nu cu <pr,

fi iss,pentrua simplifica scrierea.Formd ortogonald(pe componente)a ecuafiilor(A.4.14) este
urmitoarea:

uo=R14o++f
: u1=nr;,p
+ff
0= Rzi,r.++c,rg,g; 0= Rzi,f+Y-r*,, (A . 4 . 1 s )

=|nL*Q,pi,o
- i,,*r,e)-
M,
i#
AcestmodelarecAtevaavantaje:
- nu este necesardcunoagtereafrecvenlei tensiunii de alimentare pentru calcularea
mErimilor fizice din spafiul st6rilor. Spre exemplu,dacd se cunoa$te15atunci in , iu Si i, se
calculeazddirectcu relaliile:

i A =i ,o, i B =-7.* ,* , ic=-T-*,* (A .4.16)

deoarece axa de referinldF.S.identicdcu axa Oq, s-aaleschiar axa fazeistatoriceA.

- dacd maginaare conexiuneastea fdrd fir neutru gi este alimentatdde la un sistem
simetricde tensiuni,atuncimerimilede fazdin regim permanentse deterntinddirect: i : i,t : i,o
:9't = Qro etc'
I
Modelul matematic( .4.14)al maqinii,util pentru analizacomport[rii maginii asincrone
ca elementintr-un sistem de acfionareelectricd,estedescrisde mdrimilers li qs, pentrustator,
irs $i g.s pentru rotor gi de turafia rotorului ro (in gradeelectrice). Pentru a descrie comportarea
circuitelor statoric Ai rotoric se pot alegeca stEri,in principiu, oricare doud din cele patru mdrimi
rs li qs pentru stator,respectivi,s $i g.s pentru rotor. in total, rezultd Ci=A posibilitali de a
exprimamatematiccomportarea celor doud circuite,Totugi,din punct de vederepractic,prezintd
anumite avantajeurmdtoarelevariante: modelul exprimat prin curenlii statoric 15,respectiv
rotoric f,5; modelul exprimat in termeni de flux statoric As, respectiv rotoric e,5l modelul
exprimat prin curentul statoric l5 qi fluxul rotoric gr5i modelul exprimat prin curentul statoric 15
gi fluxul din intrefier94

187
 Pentru simplificarea scrierii ecuafiilor, se vor face urmdtoarelenotafii:

(f=-
R.>
- ? - , o =l - - L , y = tr yR? - + r4i 'Ll!=
, p= oLrL,'
JD '
-- (4.4.r7)
Lr LrL, oLrLl oL" 2J

Modelul exprimatprin curenlii statoric is, respectivrotoric i7-

Folosindrelaliile de legdturdintre fluxuri gi curenli gi notaliile( .4.17),modelul maginii
asincrone(A.4.14),avdndca variabilede starecurentii,seprezintdastfel:

9t = +-f9* * FRzi,s
- iag(L,i,s
+L*i,)
& 6L, oZ, "
dr,s= l p^ r
. -;i'*+io:(;'"s+PZ"i')
-Fu,+FRr'" (A.4.18)
d,
-M,:
$ =uz .Im(,s i s )
Acest model este util in cazul rnotorului asincroncu rotorul bobinat. la care curenlii
statoricgi rotoricpot fi mdsurati.

-l(odelul exprimatprinJluxurile statoric <ps,respectivrotoric Ar,

=u r-R t@#
*=u r-R r,,
=,/oed - Rz,,s
- Jrog,s
- RrL'a6'!^q' (A.4.19)
#
= u,l
S u0rm(e
,,oir)-
Modelul.(A.4.19)estedescrisprin relafii foartesimple.Evidenfiereastirilor se facedirect
din modelul (A.4.14). Din acestemotive, rezolvareanumericda sistemuluide ecuafii scris in
temreni de flux se face in timpul cel mai redus.Dezavantajulprincipal al acestuimodel estelegat
de mdsurareadificild a mdrimilor de stare.Degi s-au imaginatdiverse metode de mdsurare
directd a fluxului statoric Ai rotoric, acesteanu gi-au dovedit utilitatea in plan.practic. in
aplicafiile moderne,se utilizeazl la motoareleasincronede micd putere (cu parametriirelativ
constanli) estimatori de flux carese bazeazd,in principal, pe ecualiarotoricd din sistemul (A.4.I 9)
scrisdastfel:
de,s
=.roerS- RzirS=.rogr.S-a(qrS - L,rir) (4.4.20)
?
Posibilitalile de estimarea fluxului rotoric au ftcut posibild realizareapracticd a
schemelorde comandd vectorialdale maginii asincrone.Pentru analiza acestorsistemeeste
avantajossd se exprimesistemul(A.4.14)prin curentulstatoricrs gi fluxul rotoric <py.

l,Iodelul exprimatprinJluxul rotoric qr ;i curentulstatoric ig

Dacd se comandd.magina asincronl prin metoda orientdrii dupd cdmp este necesard
exprimarea sistemului dinamic prin curentul statoric Ai prin fluxul rotoric, necesar pentru
elaborarea
strategieide comandd.In raportcu acestestdri,sistemuldinamicse scrie:

r88
 r

*f=/o e ,s-0 (e ,s-1 ,i ,)

= oFr,,-,roe,s- ti, +j;u, (A.4.21)
*
- M,3
ff=u!'^('"qir)
in cazul maginilorde puteremediegi mareestimatorulde flux nu dd rezultatesuficientde
precise in toate cazurile. De aceea,in cazul in care constructorul a prevdzut magina cu doud
bobinesonddplasatein axelecr,respectivp, sepoatemdsuradirectfluxul la nivelul intrefierului.
Esteutil in acestcaz sd se exprimesistemulde ecualii(A.4.14)prin curentulstatoricr5 gi fluxul
din intrefier <p4.
Modetul exprimatprin curentul statoric i5 SiJluxul din intrefier 9y

-R1i,
*r,"[o,0, -$,, -^lff-rr"u*).#,,,]
-Rzgi,
Ti=er,
/\
dt" Rr
- R zF i--;i
' ' - ir[Y- Lzo1i,l.** (^.4.22)
? = o *, \ oL, ) oLs

9 9 = p I m ( i ,<pr,5
:)-
Modelul maginii asincronedupd fluxul din intrefier are avantajulcd nrdrimile de stare se
pot m6suradirect,dar relaliile suntcomplicategi din acestmotiv nu ajutd la sintezaschemeide
reglare.Faptul cd ambelestdri sunt comandatedirect de intrare, adicd termenul us aparein doud
ecuafii, constituiealt dezavantajal modelului.De aceea,estepreferabildutilizareamodelului
maginii asincronein forma (A.4.21), fluxul rotoric fiind calculat pebaza fluxului din intrefier cu
relatia:
L"
9r s = l] 9r r - L2ot t ( .4.23)
-m

b. Modelului maginiiasincronein sistemulde coordonate(tl, q' 0)

Sistemul de referinli (d, q, 0), denumit 9i sistem sincron (notat cu K, in relaliile
anterioare)este fix fala de cAmpulmagnetic inv6rtitor rezultant din magin6gi este format din
doud axe rectagulareOd gi Oq, fixe fald de cAmpul magnetic invArtitor rezultant. Curentul
reprezentativir* scris in acestsistem,fiind o mdrirnecomplexd,se scrie: irr = io + jie, io 9i in se
numesc proiecfiile (componentele)fazorului curentului statoric dupd axele rectangulareOd gi
Oq. Analog, fazorul curentului reprezentativrotoric se scrie f,^ = id + jiq, i4 Si iq se numesc
proiecliile (componentele)acestuifazor dupi aceleagiaxe Od gi Oq. Indicii cu rnajuscule(D gi
Q) s-aunotat pentrucomponentele statorice(dupdaxeleOd qi Oq) gi indicii cu litere mici (d qi
q), pentru componentelerotorice. Analog cu fazorii lrx $i i,x, se definesc gi componentele
fazorilorilsK,gsKgi gr* in sistemul(d' q' 0).

intr-un sistem rotitor (sincron) cu viteza unghiulardegal6 cu Or =or/p, o1 fiind

pulsafiatensiuniide alimentarea maginiiasincrone, ecuagiile(A.4.l3) se scriuastfel:

189
 u,11=Rl,v* !9nd * 7t,9,*

o = R 2 i ,y*$ *;(tr -oh' r

M, (A.4.24)
X # = ) n u t m ( i s K i :K) -
Q"f = Istrf * Lorir4= Lloiry * 9,
Qry= Lriry-t L^irK= hoirX+9u
gu= Lr1(isK*iry)= Lo,ir11

' DacEse define$tepulsaliarotoricd@z= rol - o, ecuatiace caracterizeaze

circuitulrotoric
este:
_. d<D"r
Ct= R 2 try * -i ;+ J a z Qrx

Sistemul(A.4.24),seprezintdin formd ortogonald,in sistemul(d, q, 0), subforma:

up: Rlip*$-r,eq, ug= Rfg*999*r'*,

o= R 2i* ff-rr,l
4 o, o= Rz iq * 9 u * r r r o (4.4.2s)

'/ dor- M,
1pL*(oia -iDio)-
"a'
Pdt 2 ' " ' \Y"
in care componenteleup Si ug, ale tensiunii de alimentare,scrise in sistemul (d, q, 0), se
determindpomind de Ia expresiiletensiunilorpe fazd:

us=ur, / 2. o r+( t61)r;u s = u r J 1 . o r ( r ,t- + .u

; u)c= u r Ji.o r ( r r t- + .t
Fazorulreprezentatival tensiunii, scris in reperulsincron,areexpresia:
2l r \
, rx = e * auB -t a2ug p- l(ott = JitJ pj6 = Jiu r(cos6 + Tsin6) = u p + j ug ; (A.a.26)
:V
Defazajul 6 reprezintdfazainiliald a tensiunii de alimentare;deci cornponenteletensiunii,
uo gi uo, depindde stareasistemuluide tensiunila momentulinitial.

A.5. ECUATIILE GENERATORULUI SINCRON CU POLI APARENTI iN

REGIM TRANZITORIU

Regimurile tranzitorii (dinamice) ale maginii sincrone cu poli aparenfi se studiazd cu

ajutorulecuafiilorPark-Blondel.EcualiilePark-Blondelse vor deducefolosindnoliuneadefazor
repre.entativ,introdusdin Anexa 3.

A.s.l. ECUATTTLEMA$INrr tN COORDONATELE FAZELOR

Se vor stabili ecuafiiledinamicede functionareale maginii sincronecu infhgurdride
amortizare,lucrdndu-sedirect cu fluxurile magneticeale infdgurdrilor gi nu cu inductivitelile
acestora.Se va consideramasina liniard gi se vor aplica relafiile lui Maxwell referitoare la
fluxurile proprii gi mutualeale infdgurdrilor.

190
 Maqina sincrond are trei inf-atur5ri monofazate statorice U, V, W gi doud infAgurEri
rotorice:una de excitalie(indice"e") parcursdde curentulis gi cealaltdde pomire gi amortizare.
inlEgurarea de exciralie"e' esteplasatain axa longitudinald(d) a maginii,identicdcu axa unui
pol nord rotoric. infEgurareade amortizare, implantati in crestdturile tdlpilor polare este
asemenetoare uneicolivii rotoricede magindasincronecu rotorul in scurtcircuitgi se echivaleazl
cu doueinfEgur6riin scurtcircuit:prima, notatecu "D", in axa longitudinald(d),gi a doua, notatd
cu ,'Q", in axa transversala(q). Agadar,maqinasincroni are frzic 5 infbgurdri (3 pe stator gi 2 pe
rotor) 9i teoretic6 inf6gur6ri(3 pe stator - U, V, W - 9i 3 pe rotor - e' D' Q -).
Fie o magindsincronAcu cele 6 iniEsurdri,a cdrei schemdse prezintdin Fig. A.5.1. S-au
notat:cu FS - o axd de referinld(fixd fald de stator).identic6cu axa fazeiU statorice;cu FR - o
ax6 de referinf6rotoricd(fixd fa[Ede rotor), identicdcu axa (d) longitudinalda maginii. Cu 0 s-a
notat unghiul electric, variabil in timp, dintre axele FS 9i FR. Fie gr, 9v, 9w, fluurile
magneticetotale (date de toate inlbqurdrile maginii) care taie spirele infEqur6rilor U, V, W gi
analog <ps,gsr, gq, fluxurile magnetice totale ale infEgurdrilor e, D, Q' Cu R, se noteaze
rezistenlainfbgurdrilorstatoriceU, V, W 9i cu.Rs,Ro Rq, rezistenteleinfEgurdrilore, D 9i Q.
Se aplicdlegeainduclieielectromagnetice pe contururiinchise,careurmdresccircuitele
pentruinfEgurdrilestatoricegi receptoare
celor 6 inftgurdri ale maginii,considerategeneratoare
ale generatoruluisincron,in coordonatele
pentrucele rotorice,gi se glsescecuatiileinstantanee
fazelor,avdndforma:

Ris+us =-ff , *r, =-*, =-dqw

+us7
Riry
^', dt (A.5.1)
Rrir-ur=-4!3-,RDiD=-9-L, g =-T
^g,
Sistemul (A.5.1) este neliniar datoritd faptului cd fluxurile totale depind de curenfi
prin intermediulunor inductivitdli neliniare,deoarecemaginas-a presupuscu poli aparenli.
Transformarea sistemului (A.5.1)
intr-unul liniar se poate face cu ajutorul
transformdrii Park. Ideea acestei
transformiri provine din posibilitatea credrii
unui cdmp magnetic invdrtitor de naturd
electricd, fie de o infbgurare tifazatl,
simetricd (cum este U, V, W), fie de o
iniEgurare bifazatd simetricd (cum vor fi
inldgurarile"du $i "q" cu carese va echivala
inlbqurarea trifazatd U, V, W, cu ajutorul
transformdriiin discu{ie).
Transformarea Park va echivala
infEgurareatrifazatd statoricd U, V, W cu
una bifazatd formatd din doud infEgurdri
situatepe rotor.
"d" ;i "q", in cvadraturS,
in aceastd situalie, toate inJdSurdrile
masinii sunt atezalepe rotor (d, q, e, D, Q)
Fig. A.5.1. Asuprascrieriiecuatiilormaqinii sincrone
Si inductivitdlile proprii Si mutuale ale
in coordonatelefazelor. masinii vor fi constante, sistemul (A.5.1)
transformdndu-seintr-unul liniar. TransformareaPark este datd de relaliile (A.3.3), in care in
loc de marimileya, ys, )s, se pun mdrimile yp, yy, y*. Aceastdtransformares-a dedusdeci, in
procesulde introducerea noliunii de fazor reprezentativgi considerdcd maginaare infbgurarea

l9l
statoriceconectatein ste4 ldri fir neutru, lucru adevdratla majoritateageneratoarelorsincrone,
caz'incarese verific6 relafia: iu + iv +iw : 0.

A.5.2. ECUATIILE PARK ALE MA$INII SINCRONE CU iNFA$URAzu

DE AMORTIZARE.
Ecualiile (A.3.3) reprezintd trairsformarea Park directd pentru mdrimile trifazate
sinusoidalesimetrice !u, !v,./w, dacd suma lor este nul4 in orice moment de timp gi asigurd
legdturaintre acestemdrimi gi mlrimile y6 gi yq. Aceastdtransformarese scrieastfel:

,o =|lrrcoso+yzcos(o
-+" /1ycos(o.Trl
(A.5.2)

U = -lltrsino+v7sinfe
- +vv sin(o.
f) +,]
Determinantultransformdrii estenenul, de aceeaea admite gi transformareaPark inversd,
definitdde relaliile:

y, = y 4 cos|- t qsinl;y, = y a cos@-!)- I nsinp-47'

(A.s.3)
! 1y=y7cos(0+!) - ry sin{e
*!l
Relaliile (A.5.3) se pot scriepentrucurenfi,fluxuri sau tensiuni. Amplificdm primele 3
relalii din (A.5.1) cu2l3, respectivw2al3 gi cu 2a /3, le adundmpi, linAndseamade relalia
generald(A.3.5), se obfne ecualiastatoricda maginii sincrone,in mdrimi reprezentative,
scrisd
in referen{ialulFS, care are urmdtoareaform6:

+4"
Rr, =-+ (A.s.4)

Se Va scrie ecuafia (A.5.4) in referenfialul FR; amplificdnd-ocu termenul gi, pna.rd

seamade relafiageneralS(4.3.6), se obline: "-jt

Ri,e-ie+u,e-ie=-d'9.' = Rip+up=-dQ,:
,-ie ' (A.s.s)
dt "-"t0 dt

In ecualiade sus, se va calcula derivata produsului qr"-je $i de aici se va deduce

. e'-ie
termenuld<ps/dt

d . _ ie, de n de _J"
,e .d9.r_io p ..d0,
'- )=;=;e " +9sl-J-0,. ._!!:_ r_ie _!l
V\ase dr ,;+tl7)vn

Termenuldg5/dt ' e-jo,int.odusin ecuafi4 (A.5.5)va conducela ecuafiastatoricda

FR:
scrisdin referenfialul
rnaginiisincronein mirimi reprezentative,

- uR= n i ** y [ e l *R*+ (A.s.6)

\a t ) aI

Dacdse facenotalia a = d0 I dt , ecuatia(A5.6) semai scriesubforma:

dA p
-u R = R i P + j c o tPa* ; (A.5.6')

192
 Prin urmare, inftgurdrile statoriceU, V, W dispusepe stator gi parcursede curenfii ir, iu,
i*, prin transformareaPark directS, s-au echivalat cu lnfdgurdrile d gi q dispuse pe rotor gi
parcursede curenlii i6 9i iq, dafi de relalii de tipul (A.5.2).Conform egalitatilorevidente:

in: , d + jiq ; u R :u d + j u q ; q R = q d + j q C, j = JJ, rel al i a(4.5.6)devi ne:

(d e \. d .
- ( u a + i u c)=R (i 4+ i i s)+i l ; + ieql+ fr @a+ jqq)
)(qa
Separdndpi4ile reale gi imaginare,in relalia de sus , se gdsescprimele doui ecuatii park
ale maginii sincrone,care, completatecu ultimile trei ecuatii din (A.5.1), formeazdsetul de
ecualii Park pentru maginasincroni cu poli aparenfigi inftgurdri de amortizarepe rotor, set care
are forma:

_ud= Ria
+!!_d__(#)r*

-uq=nin+ff.(#) ro,,
u r= R ri r+ * , (A.5.7)
at

o=noio*4!-L,
d<on
0=Rsiq+f
in care toateinfhgurdrilesunt dispusepe rotor. Se ajungeastfel,la schemaechivalentda maginii
sincronedupddou6axe d qi q din Fig. A.5.2.
Conform schemeiechivalentedin Fig. A.5.2 gi relaliilor lui Maxwell pentru fluxurile
proprii gi mutuale, se pot scrie expresiile fluxurilor totale <p6,gq, ee, qD, qe, in care
inductivitelileproprii se noteazlcu literaZ gi celemutualeculitera M :

<Pa= Ldia + M 4ri, + M 4pipl

Qq=Ltir+Mngig;

e" = Lei" + M rpi p *! M (A.s.8)

"ofo,
,Qn = Loio + M p"i" +1 M paia;

Qg = Lgig *1r4n,n

Observalie:
Inductivitdlile mutuale care aduc influenlelecurenlilor 14 gi iq in expresiilefluxurilor
magneticesunt afectatede factorul numeric 312,deoarececuren{ii la li tq se exprimd cu relalii
de tipul (A.5.2), la care aparefactorul numeric2/3. Inductivitelileproprii care aduc ilfluenlele
aceloraqicurenli f6 gi iq in expresiile fluxurilor nu au factorul numeric 3/2, deoareceacestaeste
inclusin definilia respectivelorinductivitdli.

193
 tc)

0Q I
--Y
dt

d tp,
_o; ,dt
--a drl
dt l' o
(q)

Fig. A.5.2. Schernaechivalenti a rraginii sincronecu poli aparenli.

A.s.3.CUPLULELECTROMAGNETTC AL MA$rNIIiN nrCnrl DTNAMTC

Secalculeazd
cu teorema
forlelorgeneralizatein cdmprnagnetic,
pornindde la expresia
energiei
magnetice
Z1na maginii,dati derelafia:
,* = + qviy + ety iw + q ri, + q pi p + q gig) (A.s.e)
i@riu
Se inlocuiescqu, gy, 1p* gi iu, iy, l* cu relalii datede transformarea Park inversdgi, in
final,dupdefectuareacalculelorse oblinecuplul electromagnetic al maginii,de forma [3 1]:

*=!{,ta i q -eqia) (A.s.10)

Sistemulde ecualii al maginii sincrone,in regim dinamic,dat de ecualiile (A.5.7) se

completeazd
cu ecuafiadinamicdde mi$carea subansamblului rotorcareareforma:

na-m=r49=+ =
-a considerar
cares
#,in " + #
Tindndseamade relatia(A.5.10),ecualiadinamicdde migcarecapdtefonna:

3p. -do J d2e

ln- - :lO) l- - \D- lt |.tq. l=J (A .5.11)
" 2.' ", d p dt

cele 5 ecualii (A.5.7),completatecu (A.5.8) 9i impreundcu (A.5.l l), au 6 necunoscute:

id. iq, ie, iD ia e. Odatddetemrinaficurengii16pi lq, prin folosirearelatiilorde tipul (A.5.3),se
calculeazd
curenlii iu, iv, iw gi, dupddeducerea
unghiului0, se calculeazd
gi vitezaurighiularde.

t94
BIBLIOGRAFIE PRINCIPALA
l. ADKINS B., The generaltheoryof electricalmlchines,Londra,Chapman- Hall Ltd.,
1957;
2. ALEXEEV, A, E., Constructiamaginilorelectrice,EdituraEnergeticdde Stat,
1954;
Bucuregti,
3. ANDRE GENON, WILLY LEGROS,Machinesdlectriques,HermesScienceEurope,
2000,350pg ;
4. ATANASIU, G., BOLDEA, 1., Analizaunitar6a maginilorelectrice,Ed. Academiei.
l993;
Bucuregti,
5. BALA, C., Maginielectrice,E.D.P.,Bucuregti,
1982;
6. B.ALA, C., TOGUI, L., COVRIG, M., Magini electrice- probleme, E. D. p..
1974;
Bucuregti,
7. BICHIR,N., Maginielectrice,
EdituraICPE,Bucureqti,1995;
8. BIGRET, R., FERON, J. L., Diagnosticmaintenancesdisponibilitd des nrachines
Masson,Paris,Milan, Barcelone,1995,470pg. ;
tournantes,
9. BODEFELD,TH., SEQUENZ,H., ElektrischeMaschinen,Yiena,1972;
10.BOLDEA, L, Parametriimaginilorelectrice,Ed. Academiei,Bucuregti,1991;
I L CARLOS CANUDAS DE WIT, Moddlisationcontr6levectorielet DTC - Comande
Vol l, HermesScienceEurope,2000,264 pg.
desmoteursasynchrones,
12.CAMPEANU, A., Masini electrice,Craiova,Scrisulromanesc,1987;
13.CHATELAIN J., Machines dlectriques,Vol. I 9i 2, Presses Polyteclmiques
Dunod,Paris,1983;
Romandes,
14.CITECIAN,V., I., Maqinielectrice- culegerede probleme,Moscova,1988.
15.COVRIG, M., GHITA, C., SAVIN, M., Transformatorulgi magina asincrond, -
Incercdride laborator-, EdituraBREN, Bucuregti,1998;
16.covRIG, M., GHITA, C., SAVIN, M., MELCESCU, L., Magina sincrond gi
Maginade c. c. - Incercdride laborator-, EdituraBREN, Bucuregti,1998;
17.DORDEA,T., Maginielectrice,Bucuresti,E.D.P.1977;
18.DRAGANESCU,O., incercdrilemaginilorelectricerotative,EDP, 1980;
19.FRANSUA, AL., Magini gi actiondrielectrice-Culegerede probleme-, E.D.p.,
B uc ur egt i, 1 9 8 0 ;
20. FRANSUA, AL., Magini 9i acfiondrielectrice- Problemefundamentale-, Ed.
Tehnic6,Bucuregti,1985;
2I.FRANSUA, Al., etc. Introducerein teoria convertoarelorelectromecanice.Ed.
Printech,Bucuregti,I 999;
22. FOUILLE, A., Problemesd'electrotechnique
a I'usagedes ingineurs - Machines
Dunod,Paris,1966;
electriques,
23. GALAN, N., GHITA, C., CISTELECAN, M., Magini electrice,Bucuregti,E.D.p.
l98l;
24.GALAN, N., Magini electrice - Probleme gi elementede proiectare - Vol. I,
LitografiaUPB, 1987;
Probleme,
25. G HE O RG H IUL, S ., F R A N S U A , A L ., T ratatde magi niel ectri ce,
V ol . 1,2,3,4
Bucuregti,Ed. Academiei,1970 -197l;

195
26. GHITA, C., DUMITRACHE, D., Transformatorul, Indrumar de proiectare,
LitografiaI.P.B.,1980;
27. GHITA, C., Maqinielectrice,LitografiaI.P.B.,1984;
28. GHITA, C., Magini gi acliondrielectrice,Vol. I qi II, Litografia U.P.B.1992;
29. GHITA, C., Maqini gi acliondrielectrice,EdituraICPE,Bucuregti,1997;
Vol. l, Ed. ICPE,Bucuregti,1998;
30. GHITA, C., Convertoareelectromecanice,
Vol. 2, Ed. ICPE,Bucuregti,1999;
31. GHITA, C., Convertoareelectromecanice,
Vol. 3, Ed. ICPE,Bucuregti,2001;
32. GHITA, C., Convertoareelectromecanice,
33. JEAN BONAL, Entrainementsdlectriquesd vitessevariable, Promethde,Groupe
Paris,1997,410pg.
Schneider,
34. JERVE, G. K., Incercdrilemaqinilorelectricerotative,Bucuregti,Ed. Tehnic61972;
electrice- Construcliegi proiectare,Bucuregti,
35. JEZIERSKI, E. etc., Transformatoare
Ed. Tehnic6,1966;
36. KOSTENKO,M., PIOTROVSKI,L., Machineselectriqes,Vol 1-2, Ed. Mir,1977;
37. KOVACS, K. P., Analiza regimurilor tranzitorii ale maginilorelectrice,Bucuregti,
Ed. Tehnic6,1980;
EDP,Bucureqti,1966;
38.LAZU, C., Maginielectrice,
39. MANOLEA, Gh., etc. AcJiondri electromecanice,Reprografia Universitefi din
Craiova,Craiova,2000 ;
40. MARCEL JUFER, Traitd d'Electricitd, Vol X, Machines dlectriques,Presses
Polytechniques Romandes,Paris,1995,386 pg. ;
et universitaires
41. MAGUREANU, R., Maqini electricespecialepentrusistemeautomate,Ed. Tehnicd,
Bucureqti,1980;
42. MAGUREANU, R., NICOLAE V., Motoare sincronecu magnefi pemranenligi
variabild,Bucureqti,Ed. Tehnic6,1982;
reluctanJd
EDP, Bucureqti,1981;
43. MOCANU, C., Teoriacdmpuluielectromagnetic,
44. MOCANU, C., Teoriacircuitelorelectrice,EDP, Bucuregti,1979;
EnergyConversionDevicesand Systems,Prentice-
45. NASAR, S. A., Electromagnetic
Hall Inc.,New York, 1970;
Bucuregti,E.D.P.,1968;
46.NEDELCU,V. N., Maginielectrice,
47. NEDELCU, V. N., Teoriaconversieielectromecanice,
BucureEti,Ed. Tehnica,l978;
48. NEDELCU, V. N., Regimurile de funclionareale maginilor de curent alternativ.
Bucuregti,Ed. Tehnica,1968;
49. NICOLAIDE, A., Magini electrice,Vol. 1-2, Craiova, ScrisulRom6nesc,1975;
50. RADULET, R., Bazeleelectrotehnicii Vol.l-2, Bucuresti,
-Probleme- E.D.P.1975;
VoI.1,2,3 9i 4, Ed. Tehnic6,Bucuregti,
51.zuCHTER,R., Maginielectrice, 1959-1961;
energyconversion,McGraw - Hill Book Company,
52. SEELY, S., Electromechanical
Inc..NervYork, 1996;
53. YAMAMURA, S., AC Motors for High perfomrances- Aplications,Analysis and
Control,MarcelDekkerInc.,New York, 1986.

oVItllu/f-u-/^/''