Universitatea din Oradea Facultatea de Inginerie Electrica si Tehnologia Informatie Specializarea: Sisteme electrice, anul IV

PROIECT
la disciplina

Transportul si distributia energiei electrice

Coordonator: Prof. dr.ing Ovidiu Popovici

Student:

Oradea !"!
1

Universitatea din Oradea Facultatea de Inginerie Electrica si Tehnologia Informatie Specializarea: Sisteme electrice, anul IV

Coordonator: Prof. dr. ing. Ovidiu Popovici

Student:

Oradea !"!

Tema de proiectare:
2

#roiectarea liniei de transport a energiei electrice intre $ localitati

Sa se sta%ileasca schema optima de alimentare a consumatorilor din punct de vedere tehnico economic si sa se analizeze regimurile normale si de avarie in vederea sta%ilirii optimului de functionare& Se consider' su%sistemul electroenergetic (n zona localit')ilor *, +, C compus din: o central' electric' (ndep'rtat' ,(n apropierea resurselor energetice primareprev'zut' cu o sta)ie de cone.iune cu nivele de (nalt' tensiune ! /V respectiv ""! /V& o central' electric' de putere medie sau mic' situate (n apropierea unui centru industrial prev'zut' cu o sta)ie electric' cu un singur nivel de tensiune (nalta& $ consumatori independenti amplasa)i (n localit')ile *, +, C& #e %arele sta)iei centralei (ndep'rtate consumatorii se racordeaz' astfel: 0!1 pe %ara de ! /V 2i $!1 pe cea de ""! /V&

Cuprins:
3

Capitolul "& Considera)ii generale privind transportul 2i distri%u)ia energiei electrice 3333&&" "&"& 4ezvoltarea instalatiilor de transport si distri%utie in 5omania333333333" "& & 6eneralitati 33333& 33333333333333333333333& "&$& Cerintele impuse instalatiilor de transport si distri%utie &&&3333333333&&&7 "&7& 5egimurile de func)ionare ale re)elelor electrice 33333333333333&8 "&9& Impactul re)elelor electrice asupra mediului 3333333333333333: Capitolul & *legerea schemei de intercone.iune a localitatilor 333333333333&&"9 Capitolul $& *legerea tensiunii nominale a instalatiilor de transport si distri%utie a energiei electrice 3333333333333333333333333333333333 "; Capitolul 7& *legerea elementelor su%sistemului: generatoare, compensatoare, transformatoare si autotransformatoare 33333333333333333333333333333& ! Capitolul 9& Caracteristicile liniilor de transport 333333333333333333& 9 Capitolul 8& 4eterminarea schemelor echivalente 33333333333333333&&& ; Capitolul 0& Calculul caderilor de tensiune si a pierderilor de putere& Optimizarea regimului normal de functionare 3333333333333333333333333333&& $7 Concluzii& #erspective 3333333333333333333333333333&& $; +i%liografie 33333333333333333333333333333333 & 7! *ne.e 3333333333333333333333333333333333&&& 7"

C*#ITO<U< "

CONSIDERAII GENERALE PRIVIND TRANSPORTUL I DISTRIBUIA ENERGIEI ELECTRICE (TDEE)

1.1. DEZVOLTAREA INSTALAIILOR DE TRANSPORT I DISTRIBUIE N ROMNIA 4ezvoltarea instala)iilor de transport 2i distri%u)ie a energiei electrice (n )ara noastr' a urmat (ndeaproape dezvoltarea acelora2i domenii pe plan mondial& *stfel, (n anul ":: , (n acela2i an cu construirea primei centrale electrice pu%lice din lume de c'tre Edison, la =e> ?or@, se realizeaz' (n +ucure2ti primele instala)ii demonstrative de iluminat electric, alimentate de la o uzin' electric' special construit' (n acest scop& An "::7 Timi2oara devine primul ora2 din Europa cu iluminat electric stradal e.tins ,8! @m de str'zi cu 0$" corpuri de iluminat-& 5e)eaua de iluBminat era alimentat' de la o uzin' electric' cu patru grupuri de cCte $! @D& #rima central' 2i re)ea de distri%u)ie (n curent alternativ monofazat din )ara noastr' sBa construit la Caranse%e2 (n ":::B"::;, avCnd frecven)a de 7 Ez 2i tensiunea de @V& An ":;0 sBa pus (n func)iune la 4oftana prima instala)ie pentru alimenBtarea cu energie electric' a schelelor petroliere cu curent alternativ trifazat de 9!! V, de la uzina hidroelectric' din Sinaia, printrBo linie de "! @V 2i un post de transformare de "!F!,9 @V& #rima linie de 9 @V sBa pus (n func)iune (n anul ";!!, pe traseul CCmpinaBSinaia& Ea avea o lungime de $",9 @m, fiind realizat' din conductoare de cupru de $9 mm , pe stClpi metalici& #Cn' (n anul ";!! sBau construit centrale electrice cu re)elele de distri%u)ie respective 2i (n ora2ele 6ala)i ,":; -, Craiova 2i Si%iu ,":;8-, +r'ila, Ia2i 2i *rad ,":;0-, Sinaia 2i *l%a Iulia ,":;!-, #iatra =eam) ,":;9-, +ac'u ,";!!-& An perioada ";!8B";!: sBa realizat re)eaua de 9 @V (n ca%lu a ora2ului +ucure2ti& An ";"9 a fost pus' (n func)iune linia trifazat' de 99 @V 5e2i)aB*nina, cu o lungime de 9 @m, iar (n "; 7 sBa construit prima linie trifazat' la tensiunea de 8! @V, (ntre #loie2ti 2i +ucure2ti& #rima linie de ""! @V (ntre hidrocentrala 4o%re2ti 2i sta)ia 6roz've2ti ,+ucure2ti- a intrat (n e.ploatare (n ";$!& #rima linie (n ca%lu su%teran de 8! @V, utilizat' la traversarea 4un'rii, (ntre 6iurgiu 2i 5usse, sBa realizat (n ";9!& An anul ";8$, prin trecerea de la ""! @V la ! @V, <E* SteGaru ,+icaz-BFCntCnele ,SCngiorgiu de #'dure-BIernut ,<udu2- devine prima linie de ! @V din )ara noastr'& 4oi ani mai tCrziu sBa realizat trecerea la 7!! @V a liniei electrice IernutBHu@acevo ,Ucraina-, care fusese dat' (n e.ploatare (n anul ";8$ la tensiunea de ! @V& *ceasta devine prima linie de 7!! @V din )ara noastr' 2i prin intermediul ei sBa realizat prima intercone.iune european' la tensiunea de 7!! @V (ntre sisteme electroenergetice na)ionale& An aceea2i perioad' sBau realizat linii (n ca%lu de ""!, ! 2i 7!! @V pentru traversarea 4un'rii, (ntre 6ura Ialomi)ei 2i ECr2ova, la hidrocentralele *rge2 2i #or)ile de Fier& An ";:9 a intrat (n func)iune linia de 09! @V ce une2te C=E Ucraina de Sud, sta)ia Isaccea ,5omCnia- 2i C=E /ozlodui ,+ulgaria-& Iara noastr' a construit un tronson de linie de
5

"97 @m, sta)ia de 09!F7!! @V Isaccea 2i a realizat traversarea 4un'rii& Sistemul energetic na)ional dispune astfel de cea mai ridicat' tensiune de transport utilizat' industrial, pCn' (n prezent& #uterea electric' instalat' (n centralele din sistem, este de cca& !!!! HD& An anul ";;:, produc)ia de energie electric' a 5omCniei a fost de 9 7:9 6Dh, din care cca& 97 1 sBa produs (n termocentrale, cca& $8 1 (n hidrocentrale 2i cca& "! 1 (n centrala nuclearoelectric'& Se remarc' (n ultimii zece ani o cre2tere a ponderii consumului de energie electric' de c'tre popula)ie, aGungCnd (n ";;: la cca& "0 1& An ce prive2te sistemul de transport 2i distri%u)ie, la sfCr2itul anului ";;$ acesta era constituit din: ;$0 sta)ii de transformare ,:8: de ""! @V, 77 de ! @V, 7 de 7!! @V 2i " de 09! @V-, cca& 89!! @m de <E* ,":!!! @m de ""! @V, $8!! @m de ! @V 2i 7;!! @m de 7!! @V2i 0! @m <EC de ""! @V, cca& ;!!!! @m de <E* de HT 2i :!!! @m de <EC de HT, cca& 87:!! posturi de transformare de HTF!,7 @V, cca& " !!!! @m <E* de JT 2i 79!!! @m de <EC de JT& Se apreciaz' c' volumul actual de re)ele electrice acoper' necesit')ile de transport 2i distri%u)ie, (n urm'torii ani fiind necesare doar lucr'ri de modernizare 2i (ntre)inere& An conte.tul evolu)iei structurii SE=, se vor men)iona (n continuare principalele puncte de reper pentru zona +aia Hare& *stfel, (n anul ";9; prin punerea (n func)iune a <E* ""! @V CluGB+aia Hare sBa realizat racordarea la SE= a zonei +aia Hare& Kece ani mai tCrziu se pun (n func)iune <E* ! @V IernutB+aia Hare $ 2i sta)ia de !F""! @V +aia Hare $& An anul ";00 se pune (n func)iune sta)ia de 7!!F ! @V 5o2iori, unica din zona +aia Hare, intercalat' (n <E* 7!! @V IernutBHu@acevo& 1.2. GENERALITATI 4intre formele su% care se consum' energia, un loc deose%it (l ocup' energia electric', fapt dovedit 2i de cre2terea continu' a ponderii energiei primare transformat' (n energie electric' ,peste 7!1, (n prezent-& *vantaGele deose%ite pe care le prezint' energia electric' (n raport cu alte forme de energie B poate fi o%)inut', cu randamente %une, din oricare alt' form' de energie, poate fi transmis' rapid 2i economic la distan)e mari, se poate distri%ui la un num'r mare de consumatori de puteri diverse, se poate transforma (n alte forme de energie, (n condi)ii avantaGoase, este Lcurat'L, adic' odat' produs' nu este poluant', se preteaz' %ine la automatiz'ri, se poate m'sura cu precizie etc& B au determinat e.tinderea continu' a domeniilor de utilizare a acesteia 2i implicit a crescut num'rul 2i puterea instala)iilor destinate acestui scop& 4eoarece energia electric' solicitat' de consumatori nu poate fi stocat', ea tre%uie utilizat' chiar (n momentul producerii sale& *ceast' condi)ie este (ndeplinit' (ntrucCt producerea, transportul, distri%u)ia 2i utilizarea energiei electrice sunt legate una de alta 2i decurg (n cadrul unui ansam%lu de instala)ii ce alc'tuiesc sistemul energetic (SE), prezentat schematic (n figura "&"& #rin sistem electroenergetic (SEE) sau sistem electric se (n)elege partea electric' a sistemului energetic, (ncepCnd cu generatoarele electrice pCn' la receptoarele electrice inclusiv& An cadrul SEE, instala)iile de producere, transport distri%u)ie 2i utilizare a energiei electrice sunt interconectate (ntrBun anumit mod 2i au un regim comun 2i continuu de producere 2i consum a energiei electrice&
6

Energia electric' necesar' aliment'rii consumatorilor din sistemele electroenergetice este produs' de generatoarele din centralele electrice, la nivel de medie tensiune ,8B 7- @V& 6eneratoarele sincrone transform' energia mecanic' a motoarelor primare care le antreneaz' ,tur%ine cu a%ur, tur%ine hidraulice etc&- (n energie electric'& #entru a o%)ine energia mecanic' necesar' antren'rii generatoarelor electrice se consum' o alt' form' de energie ,termic', hidraulic', nuclear', eolian' etc&-& An concluzie, (n centralele electrice, diverse forme de energie din resursele primare se transform' succesiv, cu aGutorul unor ma2ini 2i agregate, (n energie mecanic' 2i ulterior (n energie electric'&
RE ITr

EP

IP

MP

~
GS SEV

LT SD PT SEE LD

CMT CJT

CE

Fig& "&" E#Benergie primar'M I#Binstala)ie primar'M ITrBinstala)ie de transportM H#Bma2in' primar'M 6SB generator sincronM CEBcentral' electric'M SEVBsta)ie de evacuareM <TBlinie de transportM S4Bsta)ie de distri%u)ieM <4Blinie de distri%u)ieM #TBpost de transformareM CHTBconsumator de medie tensiuneM CHJB consumator de Goas' tensiune& <eg'tura dintre sursele de energie electric' ,generatoare- 2i consumatori este asigurat' de instala)iile de transport 2i distri%u)ie a energiei electrice, adic' de reeaua electric (RE)& 5e)eaua electric' este alc'tuit' din urm'toarele elemente principale: linii electrice aeriene ,<E*- 2i (n ca%luri ,<EC-, sta)ii 2i posturi de transformare, la care se adaug': %aterii de compensare a puterii reactive, %o%ine de reactan)', rezistoare de limitare, elemente secundare etc& O%iectul cursului (l reprezint' instala)iile de transport 2i distri%u)ie a energiei electrice, adic' re)eaua electric', cu toate elementele sale constructive 2i func)ionale, )inCnd seama c' aceste instala)ii sunt parte component' a SEE& #rezen)a (n SEE a instala)iilor de transport 2i distri%u)ie a energiei electrice este necesar' din urm'toarele considerente: B asigur' transportul energiei la distan)e mari, din zonele de producere spre centrele de consum, transportul su% form' de energie electric' fiind solu)ia economic'M B diferen)a dintre tensiunea nominal' a generatoarelor 2i cea a consumatorilorM B diferen)a dintre tensiunea nominal' a liniilor de transport 2i cea a consumatorilorM B diferen)a dintre puterea transportat' 2i cea solicitat' individual de c'tre receptoareM B func)ionarea interconectat' a centralelor din SEE sau func)ionarea interconectat' a SEE apar)inCnd unor zone teritoriale diferite impun e.isten)a unei re)ele de leg'tur' etc&

1.3. CERINELE IMPUSE INSTALAIILOR DE TRANSPORT I DISTRIBUIE 4intre aceste cerin)e, unele tre%uie s' fie satisf'cute de SEE (n totalitatea lui, deci 2i de
7

re)elele electrice ca parte component' a sistemului, iar altele se refer' numai la re)elele electrice, (n m'sura (n care acestea constituie elemente mai mult sau mai pu)in independente de restul elementelor componente ale sistemului& #rincipalele cerin)e impuse re)elelor electrice sunt: B continuitatea aliment'rii cu energie electric' a consumatorilorM B siguran)a (n func)ionareM B calitatea energiei electrice furnizate consumatorilorM B dezvoltarea ulterioar' a re)eleiM B eficien)a economic' a investi)iilorM B cerin)e suplimentare impuse de impactul cu mediul (nconGur'tor& Continuitatea alimentrii cu energie electric a consumatorilor este o cerin)' esen)ial' pe care tre%uie s' o (ndeplineasc' o re)ea electric'& *limentarea consumatorilor tre%uie asigurat' practic f'r' (ntrerupere ,sau la un nivel de (ntrerupere admis, de valoare mic'-, indiferent de regimul 2i starea sistemului& *cest deziderat se realizeaz' (n primul rCnd prin alegerea unei configura)ii adecvate a re)elei dar depinde direct de siguran)a (n func)ionare a re)elei& Antreruperea aliment'rii cu energie electric' afecteaz' consumatorii (n mod diferit& An func)ie de natura efectelor produse de (ntreruperea aliment'rii cu energie electric', receptoarele se (ncadreaz' (n urm'toarele categorii: B categoria zero, la care (ntreruperea (n alimentarea cu energie electric' poate duce la e.plozii, incendii, distrugeri de utilaGe sau pierderi de vie)i omene2ti& An aceast' categorie intr', spre e.emplu: calculatoarele de proces, instala)iile de ventila)ie 2i evacuare a gazelor nocive sau a amestecurilor e.plozive, instala)iile de r'cire la cuptoarele de induc)ie etc&M B categoria I, la care (ntreruperea aliment'rii conduce la dereglarea proceselor tehnologice (n flu. continuu, necesitCnd perioade lungi pentru reluarea activit')ii la parametrii cantitativi 2i calitativi e.isten)i (n momentul (ntreruperii, sau la re%uturi importante de materii prime, materiale au.iliare etc&, f'r' a e.ista posi%ilitatea recuper'rii produc)iei nerealizate& Se pot (ncadra (n aceast' categorie: podurile rulante de turnare (n o)el'rii, cuptoarele de topit sticl', incu%atoarele, sta)iile de pompe pentru evacuarea apelor din mine etc&M B categoria a II-a cuprinde receptoarele la care (ntreruperea aliment'rii conduce la nerealiz'ri de produc)ie, practic numai pe durata (ntreruperii, iar produc)ia nerealizat' poate fi, de regul', recuperat'& An aceast' categorie se pot (ncadra: cuptoarele pentru tratamente chimice, compresoarele de aer, instala)iile de e.trac)ie, ma2inile prelucr'toare pentru produc)ia de serie etc&M B categoria a III-a cuprinde receptoarele de mic' importan)' care nu se (ncadreaz' (n categoriile precedente, cum ar fi: receptoarele din ateliere, depozite, sec)ii au.iliare, cum 2i cele apar)inCnd consumatorilor casnici 2i rurali& An func)ie de categoria din care fac parte, receptoarelor tre%uie s' li se asigure rezerva necesar' (n alimentarea cu energie electric', prin scheme de alimentare adecvate& *stfel, e.ist' consumatori, respectiv receptoare, cum sunt cele din categoria zero, care necesit' rezerv' de "!!1, c'ile de alimentare fiind independente 2i racordate (n puncte de alimentare distincte& #entru ace2ti consumatori, dac' (n (ntreprindere nu e.ist' o central' electric' de termoficare, se prevede o surs' separat' de energie ,grup electrogen-& #entru receptoarele din categoria I sunt necesare dou' c'i de alimentare cu rezerv' de "!!1 care pot s' nu fie independente 2i s' fie racordate (n puncte nedistincte de alimentare& 4urata de (ntrerupere a aliment'rii este de ma.imum $ s 2i corespunde timpului de ac)ionare a automaticii din sta)ii& #entru alimentarea receptoarelor din categoria a IIBa se asigur' de asemenea rezerv' de
8

"!!1, dar durata (ntreruperii, adic' de trecere de la alimentarea de %az' la cea de rezerv', poate varia de la $! min& la "8 ore *ceste intervale de timp sunt necesare pentru efectuarea manevrelor de izolare a defectului 2i de sta%ilire a unei noi scheme pentru alimentarea pe calea de rezerv'& #entru receptoarele din categoria a IIIBa nu este o%ligatorie asigurarea unei aliment'ri de rezerv'& An privin)a no)iunii de puncte distincte de alimentare se precizeaz' c' acestea pot fi dou' sta)ii de transformare sau dou' centrale diferite, racordarea f'cCnduBse prin linii diferite& Se consider', de asemenea, puncte diferite dou' sec)ii de %are dintrBo sta)ie, dac' fiecare sec)ie este alimentat' prin c'i distincte ,generatoare, linii, transformatoare- 2i dac' nu sunt unite (ntre ele, sau sunt unite printrBun (ntreruptor cu declan2are rapid', (n cazul pertur%'rii regimului normal de func)ionare pe una din sec)ii& Dou ci de alimentare se consider independente dac' un defect unic sau lucr'rile de repara)ii 2i (ntre)inere la elementele unei c'i nu conduc la scoaterea din func)iune a celeilalte c'i& Se consider' c'i de alimentare independente dou' linii pe stClpi separa)i sau cele dou' circuite ale unei linii cu du%lu circuit, (n ipoteza c' nu se ia (n considerare, pentru a doua variant', avarierea grav' a unui stClp, acesta fiind, de o%icei, un element sigur al liniei& #rin sigurana n funcionare a unei reele electrice se (n)elege capacitatea acesteia de a suporta solicit'rile care apar (n func)ionarea ei f'r' consecin)e inaccepta%ile pentru instala)iile 2i aparatele ce o compun, f'r' preGudicii pentru personalul de deservire, pentru construc)iile sau o%iectivele (nvecinate& 4atorit' diversit')ii elementelor care alc'tuiesc re)eaua electric' 2i a numeroaselor incidente care apar (n e.ploatarea acesteia, realizarea unei siguran)e a%solute (n func)ionarea unei re)ele electrice este deose%it de dificil' 2i ira)ional'& An e.ploatarea unei re)ele electrice pot apare solicit'ri foarte mari sau mai multe avarii simultane, independente unele de altele, frecven)a de apari)ie (n am%ele situa)ii fiind foarte mic'& * supradimensiona toate elementele componente ale re)elei pentru a suporta astfel de solicit'ri ar (nsemna un efort financiar deose%it de mare& 4e aceea este necesar' corelarea Gudicioas' a siguran)ei (n func)ionare cu economicitatea instala)iilor ce compun re)eaua, ceea ce va conduce la o solu)ie optim' din punct de vedere tehnicoB economic& Calitatea energiei electrice furnizate consumatorilor reprezint' o cerin)' esen)ial' (n e.ploatarea re)elelor electrice 2i se apreciaz' (n func)ie de urm'torii parametri: tensiunea de alimentare, frecven)a, gradul de simetrie al sistemului trifazat de tensiuni 2i puritatea undei de tensiune, dorit' de form' sinusoidal'& O %un' calitate a energie furnizate impune ca tensiunea de alimentare 2i frecven)a s' fie cCt mai apropiate de valorile nominale, iar fluctua)iile de tensiune 2i frecven)' (n Gurul acestor valori s' fie cCt mai reduse atCt ca valoare cCt 2i ca frecven)'& *%aterile admise sunt de cca& N91 pentru tensiuni, respectiv N!,91 pentru frecven)'& Hen)inerea frecven)ei (n limitele admise depinde de circula)ia puterilor active (n sistem, fiind o pro%lem' de e.ploatare a centralelor electrice& Valoarea tensiunii (n nodurile sistemului depinde (n primul rCnd de circula)ia puterilor reactive& Hen)inerea ei (ntre limitele admise reprezint' o pro%lem' esen)ial' (n proiectare 2i e.ploatarea 5E, fiind cunoscut' su% denumirea de reglarea tensiunii& 6radul de simetrie al sistemului trifazat de tensiuni este o cerin)' de calitate, ce impune ca (n toate nodurile sistemului s' e.iste un sistem trifazat simetric de tensiuni& #entru asigurarea acestui deziderat este necesar ca generatoarele sincrone din sistem s' furnizeze un sistem trifazat simetric de tensiuni, iar elementele din sistem s' fie echili%rate trifazat& An acest sens, la transformatoare se ac)ioneaz' asupra formei miezului magnetic, la linii se efectueaz'
9

transpunerea fazelor, receptoarele trifazate se construiesc echili%rate, cele monofazate se distri%uie pe cele trei faze astfel (ncCt s' asigure o (nc'rcare echili%rat' a re)elei& An general, cerin)a de simetrie a tensiunilor este practic realizat' (n SEE& Cerin)a de puritate a undei de tensiune impune lipsa armonicilor de tensiune ,2i curentsau limitarea acestora la un nivel redus& #entru aceasta, prin construc)ie, generatoarele tre%uie s' furnizeze tensiuni electromotoare lipsite de armonici& *poi, prin proiectare, construc)ie 2i e.ploatare tre%uie s' se evite domeniile neliniare de func)ionare a elementelor din sistem ,e.emplu satura)ia la transformatoare- 2i s' se evite configura)iile ce pot forma circuite rezonante pentru armonicile cele mai pro%a%il e.istente (n sistem ,de e.& linie aerian' lung' conectat' cu o re)ea e.tins' de ca%luri-& An fine, la consumatorii importan)i, care constituie surse de armonici ,de e.emplu sta)ii de redresare- se vor utiliza scheme de compensare& Dezvoltarea ulterioar a reelei este o cerin)' potrivit c'reia re)eaua electric' e.istent' tre%uie s' permit' o e.tindere ,dezvoltare- viitoare f'r' ca prin aceasta gradul ei de siguran)' 2i simplitatea manevrelor s' sufere modific'ri esen)iale& Eficiena economic a investiiilor este cerin)a care impune ca transportul 2i distri%u)ia energiei electrice s' se realizeze cu cheltuieli minime la o anumit' putere transferat'& Cre2terea eficien)ei economice a investi)iilor se realizeaz' prin: B reducerea la ma.im a cheltuielilor de investi)ii prin adoptarea solu)iiBlor celor mai ieftine dintrBun num'r de solu)ii posi%ile, care satisfac condi)iile tehnice impuseM B reducerea pierderilor de putere pe elementele re)elei, prin alegerea unor aparate 2i instala)ii ce prezint' randamente ridicate 2i prin e.ploatarea ra)ional' a acestora& Cerinele suplimentare impuse de impactul cu mediul ncon urtor ac)ioneaz' ca restric)ii, care tre%uie respectate (n mod o%ligatoriu& 4e e.emplu, se impun restric)ii de poluare estetic', fonic', atmosferic' sau de deviere a traseelor (n cazul unor zone ur%ane ,chiar dac' solu)ia tehnicoBeconomic' recomand' ca o linie de (nalt' tensiune s' treac' prin centrul unei zone ur%ane, aceast' solu)ie nu poate fi acceptat' 2i traseul se modific' corespunz'tor-& 1.4. REGIMURILE DE FUNCIONARE ALE REELELOR ELECTRICE #rin regimul de func)ionare al unei re)ele electrice se (n)elege starea ei la un moment dat, caracterizat' prin valorile unor m'rimi fizice ,parametrii regimului-, (n diferite puncte, precum 2i prin condi)iile de func)ionare& #arametrii regimului se pot clasifica (n: cantitativi ,valorile puterilor active 2i reactive, valorile curen)ilor, a factorului de putere etc&- 2i calitativi ,valoarea tensiunii 2i a frecven)ei, simetria sistemului de tensiuni 2i curen)i, valoarea armonicilor etc&-& 5eferitor la condi)iile de func)ionare, este posi%il ca re)eaua s' func)ioneze cu toate elementele sau, (n urma unui incident care a avut loc (n re)ea, o parte din elementele re)elei s' fie scoase din func)iune dar re)eaua s' continue s' func)ioneze& Calculul regimurilor de func)ionare reprezint' o pro%lem' esen)ial' (n studiul re)elelor electrice 2i presupune, (n principiu, determinarea puterilor 2i a tensiunii (n punctele caracteristice ale re)elei, cunoscCnd sarcina pe care o transfer' 2i caracteristicile de material ale conductoarelor 2i transformatoareBlor& Calculele de regim se efectueaz' pentru diferite condi)ii de func)ionare ,regim de sarcin' ma.im', regim de sarcin' minim', regim normal, de avarie etc&-& 4ificultatea acestor calcule cre2te odat' cu comple.itatea re)elei& Clasificare regimurilor de func)ionare ale re)elelor electrice este prezentat' (n ta%elul "& &
10

Ta%elul "&
Criteriul de clasificare 5egimurile 5E Hodul de varia)ie a m'rimilor (n timp B sta)ionare ,permanenteB nesta)ionare lente B nesta)ionare rapide 6radul (n care este afectat' simetria celor trei faze B simetrice B nesimetrice =atura regimului (n raport cu inten)ia operatorului B normale B de avarie

An func)ie de solicitarea 2i comportarea elementelor componente, (n e.ploatarea re)elelor electrice se eviden)iaz' urm'toarele regimuri de func)ionare: B regimul permanent normalM B regimul nesta)ionar ,tranzitoriu- normalM B regimul nesta)ionar ,tranzitoriu- de avarieM B regimul permanent de avarie& Regimul permanent normal este regimul normal 2i simetric de e.ploatare a re)elelor electrice& Este un regim de lung' durat', (n care parametrii re)elei au valori egale sau foarte apropiate de cele nominale& #e %aza acestui regim se efectueaz' calculul 2i proiectarea elementelor re)elei& El impune condi)iile cele mai severe privind: solicit'rile ma.ime admisi%ile, calitate energiei furnizate, economicitatea func)ion'rii etc& An aceast' categorie de regim se includ 2i regimurile cu o modificare foarte lent' a m'rimilor, determinat' de modific'rile lente ale graficelor de sarcin' ale consumatorilor& Regimul nestaionar (tranzitoriu) normal cuprinde st'rile de trecere (ntre dou' regimuri normale& *ceste st'ri tranzitorii pot fi lente sau rapide, dependent de propagarea (n sistem a undelor electromagnetice 2i pot fi simultane sau consecutive unor modific'ri normale (n structura re)elelor 2i sistemelor electrice: conectarea 2i deconectare voit' ,de serviciu- a unor elemente componente ,linii, transformatoare, %aterii de compensare etc&-, trecerea de la func)ionarea (n sarcin' la func)ionarea (n gol 2i invers etc& *cest regim se caracterizeaz' prin supratensiuni, numite supratensiuni interne sau de comuta)ie 2i supracuren)i& Supratensiunile solicit' suplimentar izola)ia, iar supracuren)ii, c'ile de curent& Regimul nestaionar (tranzitoriu) de avarie cuprinde st'rile nesta)ionare ,lente sau rapide-, care apar (n urma unei avarii de natur' electric' sau mecanic' la unul din elementele componente ale re)elei& *ceste regimuri sunt provocate de: scurtcircuite, puneri la p'mCnt, ruperea conductoarelor cu (ntreruperea fazelor etc& Toate aceste avarii, cu e.cep)ia punerilor simple la p'mCnt, determin' (n elementele componente ale re)elei curen)i de scurtcircuit, care dep'2esc de cCteva ori valorile nominale, sc'derea tensiunii (n nodurile re)elei sau apari)ia unor supratensiuni& Regimul permanent de avarie este regimul care se sta%ile2te dup' eliminarea avariei de c'tre protec)iiM de aceea unii autori (l numesc regim staionar de dup avarie! An timp ce regimul tranzitoriu de avarie dureaz' cel mult cCteva secunde, pCn' la ac)ionarea protec)iilor, regimul permanent de avarie poate dura cCteva minute, pCn' la cCteva ore& An acest regim, cu durat' limitat', se admit a%ateri mai mari ale tensiunii, frecven)ei etc& fa)' de valorile nominale, (n compara)ie cu regimul permanent normal& Se men)ioneaz' c' regimul sta)ionar simetric normal st' la %aza proiect'rii 2i e.ploat'rii elementelor re)elei electrice, iar celelalte regimuri stau la %aza verific'rii lor&
11

1. . IMPACTUL REELELOR ELECTRICE ASUPRA MEDIULUI #rincipalele tipuri de polu'ri pe care re)elele electrice le genereaz' asupra mediului (nconGur'tor sunt: vizual O deteriorarea peisaGuluiM sonor: O zgomote produse de func)ionarea sau vi%ra)ii ale elementelor ,conductoarelorre)elelor electrice 2i (n special, a transformatoarelorM O zgomote produse de desc'rcarea corona pe liniile de (nalt' 2i foarte (nalt' tensiuneM electromagnetic: efecte sonore 2i luminoase ale desc'rc'rii corona, pertur%a)ii radio 2i ale emisiunilor de televiziune, (nfluen)e ale cCmpului electric 2i magnetic asupra organismelor viiM psi"ic #i pericole (riscuri) de accidente: O teama provocat' de apropierea de re)elele electrice 2i de efectele vizuale 2i sonore ale acestoraM O accidente, cazuri mortale& ecologic: O ocuparea terenurilorM O defri2area p'durilorM O protec)ia naturii 2i a peisaGuluiM O influen)a asupra instala)iilor 2i construc)iilor, etc& Utilizarea tensiunilor din ce (n ce mai (nalte (n re)elele electrice este determinat' de ra)iuni tehnicoBeconomice, pentru transportul de puteri electrice pe distan)e din ce (n ce mai mari& #entru liniile electrice de medie 2i Goas' tensiune impactul cu mediul (nconGur'tor se refer', (ndeose%i la: ocuparea terenurilor, defri2area p'durilor, poluarea vizual' 2i impactul cu alte elemente de construc)ii 2i instala)ii& P!"#$%&$ '()#$"* #oluarea vizual' genereaz' deteriorarea peisaGului propor)ional cu tensiunea nominal', cele mai poluante fiind liniile electrice aeriene ,<&E&*&- de (nalt' 2i foarte (nalt' tensiune, precum 2i sta)iile de transformare& Ancerc'ri 2i propuneri de limitare a efectelor negative sBau f'cut 2i se caut' 2i (n continuare, ele vizCnd atCt designul stClpilor cCt 2i a traseelor prin ascunderea liniilor electrice (n spatele unor elemente naturale& PCamuflareaQ liniilor electrice aeriene se aplic' la traversarea 2oselelor cu aGutorul unor zone (mp'durite sau pe traseu prin folosirea denivel'rilor naturale ale solului& #ro%lema protec)iei mediului am%iant din punctul de vedere al polu'rii vizuale, a c'p'tat o aten)ie deose%it' (n multe )'ri& O aten)ie deose%it' (n acest sens, se acord' (n )'rile cu un poten)ial turistic important& *stfel, (n Elve)ia sunt (n vigoare, la nivel federal, R4irective cu privire la protec)ia naturii 2i a peisaGuluiQ ela%orate de 4epartamentul Federal de Interne, pe %aza studiilor unui grup de lucru interdisciplinar pentru ela%orarea unor directive avCnd ca tem' PTransportul energiei electrice 2i protec)ia peisaGuluiQ& *ceste reguli au ca o%iect asigurarea principiilor de protec)ie ale naturii 2i ale peisaGului (n sens glo%al, pentru integrarea armonioas'
12

(n peisaG a instala)iilor pentru transportul 2i distri%u)ia energiei electrice& 4irectivele se adreseaz' autorilor de proiecte, instan)elor (ns'rcinate cu evaluarea lor 2i autorit')ilor care eli%ereaz' autoriza)ii de construc)ie& 4omeniul de aplicare al acestor directive se refer' la: B alimentarea cu energie electric' (n general ,linii electrice aeriene 2i (n ca%lu su%teran pentru toate nivelurile de tensiune, sta)ii electrice de transformare 2i cone.iune-M B alimentarea cu energie electric' a c'ilor ferate electrificate ,linii electrice aeriene 2i (n ca%lu su%teran pentru toate nivelurile de tensiune, sta)ii electrice de transformare 2i cone.iune-M B transmisia de informa)ii ,linii aeriene 2i ca%luri ale re)elelor de telefonie, linii de semnalizare, linii de anten'-& $) P!"#$%&$ '()#$"* +&,&%-(.$,* +& "(.(("& &"&/,%(/& $&%(&.& #oluarea vizual' este datorat' caracterului industrial, e.tins pe trasee lungi ale acestora ,(n special, datorit' <&E&*& de (nalt' 2i foarte (nalt' tensiune- care, plasate (n miGlocul naturii, altereaz' peisaGul& Contradic)ia apare (ntre factorul economic ,care reclam' trasee de linii electrice cCt mai scurte- 2i factorul natural ,necesitatea de a proteGa terenurile fertile, ocolirea p'durilor 2i conservarea peisaGului-& Sunt socotite regiuni demne de protec)ie contra o%struc)ion'rii vizuale p'r)ile din peisaG care se disting prin: valoarea lor natural', diversitatea lor, semnifica)ia istoric' sau cultural', raritatea sau armonia lor& 0) P!"#$%&$ '()#$"* 1&.&%$,* +& 2!3,#%("& +& ,%$.34!%-$%& 4in punct de vedere constructiv, posturile electrice de transformare sunt de trei feluri: su%terane, supraterane 2i aeriene& #osturile de transformare su%terane nu ridic' pro%leme su% aspectul polu'rii vizuale a mediului (nconGur'tor& #osturile de transformare supraterane pot fi (nglo%ate (n construc)iile pe care le deservesc ,industriale, %locuri de locuin)' etc&- fiind (ns' 2i (n cazuri (n care ele tre%uie e.ecutate (n construc)ii independente, ceea ce diminueaz' din estetica peisaGului prin aspectul mai pu)in pl'cut al acestora, ocuparea terenurilor, nearmonizarea lor arhitectural' cu zona (n care se amplaseaz'& #entru aceste cazuri, una din solu)iile cel mai des utilizate (n ultima vreme este miniaturizarea posturilor de transformare, asigurCnduBse prin aceasta dimensiuni cCt mai mici ale construc)iei& <a aceast' solu)ie sBa aGuns ca urmare a progreselor f'cute (n tehnologia de fa%ricare a echipamentelor electrice, unde aerul care forma spa)iul dielectric dintre faze a fost (nlocuit cu alte materiale cu caracteristici electroizolante mai favora%ile& 4e asemenea, e.ist' preocup'ri privind realizarea unor construc)ii cu aspect pl'cut sau care se (ncadreaz' (n mediul (nconGr'tor& #osturile de transformare aeriene sunt construite pe stClpi din lemn sau din %eton, de dimensiuni mari, aspectul nefiind estetic& Antreg echipamentul postului de transformare nu este (ntotdeauna %ine finisat& SBau c'utat continuu solu)ii pentru ameliorarea estetic' a posturilor de transformare aeriene& *stfel, de la posturi de transformare pe doi stClpi 2i cu %alustrad' pentru sus)inerea transformatorului sBa trecut la posturi de transformare pe un singur stClp, iar (n ultima vreme sBa
13

renun)at 2i la %alustrada pentru transformator, odat' cu apari)ia transformatoarelor etan2e care pot fi ag')ate& /) P!"#$%&$ '()#$"* 1&.&%$,* +& 3,$5(("& +& ,%$.34!%-$%& 6( /!.&7(#.& Sta)iile de tip e.terior, indiferent de faptul c' echipamentul de comuta)ie primar' 2i transformatoarele de m'surare sunt plasate la sol sau la semi(n'l)ime pe cadre, prin caracterul lor industrial, polueaz' estetic peisaGul& #ot fi luate (n considera)ie trei solu)ii, care amelioreaz' aceast' situa)ie: B mascarea sta)iilor de transformare de tip e.terior prin planta)ii de pomi (n imediata vecin'tate a e.teriorului gardului sta)ieiM B amplasarea sta)iilor electrice (n (ntregime (n interiorul construc)iilor ,sta)ii de tip interior- 2i la care aerul r'mCne (n continuare mediul electroizolant (ntre elementele aflate su% tensiuneM aceste instala)ii ocup' (ns' volume de construc)ii relativ mariM B utilizarea tehnologiei instala)iilor capsulate, (n care mediul electroizolant este he.aflorura de sulfM instala)ia capsulat' cuprinde atCt %arele 2i cone.iunile, cCt 2i aparataGul de comuta)ie primar'M instala)iile de acest tip ocup' un spa)iu relativ redus (ns' costurile ridicate limiteaz' (nc' larga lor implementare (n re)eaua electric' ur%an'& O situa)ie deose%it', pentru aspectul estetic al peisaGului este dat' de intr'rile 2i respectiv ie2irile liniilor electrice aeriene din sta)iile de transformare& An fa)a sta)iei se formeaz' o aglomerare de linii aeriene de diferite tipuri constructive, ap'rute (n etapele de dezvoltare ale sta)iei& An cazul instala)iilor de medie tensiune, o solu)ie posi%il' ar fi realizarea ie2irilor prin linii (n ca%lu su%teran& <a liniile electrice de (nalt' tensiune situa)ia este mai complicat', atCt ca l')ime a culoarelor cCt 2i ca estetic' a lor& Solu)ia care ocup' cel mai pu)in spa)iu 2i asigur' o estetic' accepta%il' este aceea a culoarului unic format din cadre metalice care se construiesc odat' cu sta)ia de transformare pentru num'rul final de circuite prev'zut& P!"#$%&$ 3!.!%* #oluarea sonor' genereaz' multiple efecte asupra organismului, (n func)ie de trei parametri: intensitate ,t'rie-, (n'l)ime ,frecven)'- 2i durat'& #oluarea sonor' produs' de centralele 2i re)elele electrice poate s' ai%' caracter intermitent sau permanent& 4ep'2irea unor anumite valori poate deveni nociv' pentru om& =ocivitatea zgomotelor are consecin)e diverse, pornind de la generarea unui sentiment de fric' mergCnd dup' caz pCn' la pierderea total' sau par)ial' a auzului& =ivelul de zgomot depinde de intensitatea 2i de frecven)a lui, fiind divers (n centralele 2i re)ele electrice, atCt ca natur'
14

,mecanic', electric', magnetic', electrodinamic', termic'-, precum 2i ca durat' ,permanent, intermitent-& An unele cazuri, un acela2i utilaG produce componente de natur' diferit'& Hotoarele electrice de e.emplu, determin' atCt vi%ra)ii ale circuitului magnetic cCt 2i zgomote aerodinamice, iar ventilatoarele dau na2tere la zgomote de natur' aerodinamic' peste care se suprapune 2i o component' mecanic'& Kgomote cu caracter intermitent sunt produse (n centralele 2i re)elele electrice de c'tre echipamente (n unele etape ale func)ion'rii lor& Conectarea 2i deconectarea unui (ntreruptor de medie sau (nalt' tensiune, ca 2i a unui contactor electric, sunt (nso)ite (ntotdeauna 2i de zgomote puternice& Kgomote cu caracter permanent se produc (n centralele 2i re)elele electrice pe toat' durata func)ion'rii instala)iilor& <iniile electrice aeriene de (nalt' 2i foarte (nalt' tensiune sunt (nso)ite (n func)ionarea lor de un zgomot specific determinat de desc'rcarea corona ,desc'rc'ri electrice incomplete (n Gurul conductoarelor su% tensiune-& Ca orice desc'rcare electric', acest fenomen este (nso)it de zgomote 2i de emisie de lumin'& Su% liniile aeriene de ! @V 2i 7!! @V, ca 2i (n sta)iile de transformare cu acelea2i tensiuni, se aud zgomote specifice, iar (n unele cazuri noaptea, se o%serv' 2i efectul luminos al fenomenului& 4esc'rcarea corona determin' un zgomot a c'rui intensitate depinde de raza conductorului ,cu cCt conductorul este de raz' mai mic' cu atCt fenomenul corona este mai accentuat-, de num'rul de conductoare din fascicul 2i de umiditatea atmosferic'& =ivelul zgomotului audi%il calculat variaz' (ntre ,7!&&&8!- d+ ,raportat la ! m#-, (n func)ie de tensiunea liniei electrice, de num'rul de conductoare pe faz', de sec)iunea conductoarelor, condi)iile meteorologice 2i distan)a fa)' de faza e.terioar' a liniei electrice& An S&U&*& se consider' c' limita ma.im' admisi%il' a zgomotului audi%il este de ,9!&&&8!- d+ m'surat la "9 m dep'rtare de faza e.terioar' a liniei electrice 2i su% ploaie puternic'& Transformatoarele de putere 2i autotransformatoarele genereaz' zgomote, compuse dintrB un ton fundamental de "!! Ez 2i armonice ale acestuia, repartizate (n func)ie de tipul 2i caracteristicile echipamentului& *ceste armonici scad cu frecven)a& Kgomotul se datoreaz' vi%ra)iilor miezului magnetic 2i (nf'2ur'rilor care se transmit prin uleiul electroizolant 2i cuv'& Kgomote cu caracter intermitent sunt date 2i de ventilatoarele de aer, care servesc la r'cirea transformatoarelor atunci cCnd acestea sunt (n func)iune& P!"#$%&$ &"&/,%!-$1.&,(/ 4esc'rcarea corona care apare (n instala)iile de (nalt' 2i foarte (nalt' tensiune este (nso)it' de apari)ia de o succesiune de impulsuri de curent de scurt' durat'& #ropagarea acestor curen)i determin', (n Gurul circuitelor parcurse, apari)ia de cCmpuri electromagnetice pertur%atoare, de frecven)a 2i amplitudine diferite, 2i care conduc la distorsionarea semnalelor utile ale emisiilor radio 2i televiziune& #oluarea electromagnetic' este specific' instala)iilor cu tensiunea nominal' peste ! @V 2i prezint' o importan)' deose%it' odat' cu e.tinderea comunica)iilor (n domeniul frecventelor (nlate 2i foarte (nalte& #ertur%a)iile de (nalt' frecven)' determinate de desc'rcarea corona se manifest' atCt (n instala)iile radio care func)ioneaz', (n general, (n %anda de frecven)' de ,!,9&&&",8- HEz, cCt 2i (n cele de televiziune , 7&&& "8- HEz 2i de telefonie de (nalt' frecven)' prin curen)i purt'tori& #ertur%a)iile (n domeniul radiofrecven)' depind de: gradientul de tensiune superficial al conductorului, de num'rul 2i dimensiunile conductoarelor din fascicul, de distan)a receptorului
15

radio fa)' de linia electric' de (nalt' tensiune 2i de condi)iile meteorologice& #e timp frumos, nivelul pertur%a)iilor radio, (n cazul liniilor cu tensiunea nominal' de 7!! @V poate atinge 9! d+ ,la ! m de a.ul liniei 2i raportat la " mVFm-M pe timp de ploaie nivelul pertur%ator poate atinge 0! d+& #ertur%a)ii ale emisiunilor de televiziune sunt determinate de doi factori 8 pertur%a)ii pasive, datorate prezen)ei instala)iilor electrice 2i refle.iilor semnalului util determinate de acestea ,apari)ia imaginilor Rfantom'Q-M 8 pertur%a)ii active, datorate distorsion'rii semnalului util de c'tre cCmpul pertur%ator de (nalt' frecven)' determinat de desc'rcarea corona& #ertur%a)iile electromagnetice, de (nalt' frecven)', determinate de desc'rcarea corona cresc odat' cu intensitatea ploii 2i se manifest' mai ales, (n zone cu intensit')i sla%e ale semnalului TV, ca 2i (n cazul unei mont'ri nefavora%ile a antenei de recep)ie& Se poate aGunge la nivele pertur%atoare de ,7!&&&0!- d+, la o frecven)' de 09 HEz& #rezen)a desc'rc'rii corona (n instala)iile de (nalt' tensiune conduce 2i la pierderi de energie electric', care sunt dependente de o serie de factori constan)i ,tipul stClpului, sec)iunea conductorului fascicular, distan)a dintre conductoarele unui fascicul 2i distan)a dintre faze- 2i factori varia%ili ,tensiunea de serviciu a liniei electrice, condi)iile meteorologice, starea suprafe)ei conductoare, clemelor 2i arm'turilor, tipul 2i gradul de poluare al izolatoarelor-& #ierderile prin desc'rcarea corona nu depind de puterea transmis' (n instala)ie 2i reprezint' cCteva procente din capacitatea de transport a liniei&

16

P!"#$%&$ 23(9(/* 1&.&%$,* +& 2&%(/!"& (%(3/#%() +& $//(+&.,& #oluarea psihic' rezid' (n sentimentul de team' pe careBl provoac' instala)iile electrice asupra factorului uman& *cest sentiment este vala%il 2i pentru personalul instruit care lucreaz' (n sta)iile de transformare, de cone.iuni, care manifest' team' cu caracter temporar ,la declan2'rile intempestive ale (ntrerup'toarelor aflate (n imediata apropiere- sau cu caracter permanent ,teama pe care o inspir' efectele presupuse ale cCmpului electric 2i magnetic asupra st'rii de s'n'tate-& Influen)a cCmpului electric produs de c'tre instala)iile electrice asupra organismelor vii formeaz' o%iectul unor cercet'ri din ce (n ce mai ample 2i mai profunde, odat' cu cre2terea tensiunilor utilizate (n re)elele electrice& 4in m'sur'torile efectuate a rezultat c', la o linie electric' aerian' cu tensiunea nominal' de 7!! @V cu du%lu circuit, cCmpul electric are valori de pCn' la "9 @VFm& #entru o linie aerian' cu tensiunea nominal' de 089 @V, valorile ma.ime m'surate ale cCmpului electric la sol pot dep'2i "9 @VFm& Valorile limit' admise ale cCmpului electric (nc' nu sunt complet definiteM studiile efectuate au pus (n eviden)' fenomene de: o%oseal', sc'derea aten)iei, sl'%iciune (n mem%rele superioare, senza)ii de ame)eal', schim%area ritmului de somn cu insomnii 2i treziri frecvente, (n cazul persoanelor care lucreaz' (n zone cu cCmpuri electrice intense& An prezent se consider' faptul c' pentru valori su% 9 @VFm nu e.ist' pericole pentru om, (ntre 9 @VFm 2i 9 @VFm tre%uie s' se limiteze timpul de lucru (n cCmp electric, iar peste 9 @VFm nu se poate lucra decCt luCnd m'suri speciale de protec)ie& #ro%lemele legate de efectele cCmpurilor magnetice asupra organismelor vii sunt (n studiu, nefiind (nc' definite complet limitele admise 2i nici efectele concrete asupra factorului uman& #ericolele ,riscurile- de accidente datorate curentului electric sunt (n principal electrocut'rile 2i arsurile& Electrocut'rile sunt provocate de trecerea unui curent electric prin corpul omului, fie ca urmare a atingerii directe cu partea metalic' a unei instala)ii electrice aflate su% tensiune, fie indirect prin atingerea unor elemente metalice care au aGuns accidental su% tensiune ,conturn'ri sau str'pungeri ale elementele electroizolante, induc)ie-& Curentul electric care trece prin corpul omenesc, (n func)ie de frecven)a 2i intensitatea lui, poate provoca efecte diferite& *stfel, un curent electric de 9! Ez cu o intensitate de pCn' la !,; m* este insensi%il, (ntre ,", &&&",8- m* provoac' senza)ii de furnic'turi, (ntre ,:&&&;,9- m* dureri de %ra)e, iar la "9 m* desprinderea omului de elementul aflat su% tensiune nu se mai poate face cu for)e proprii& *ceste fenomene au condus la concluzia c' pentru a nu fi periculos, curentul electric prin om nu tre%uie s' dep'2easc' "! m*& An curent continuu aceast' limit' este de 9! m*& An curent alternativ, la valori mai mari de "! m*, (n func)ie de durata de trecere a curentului electric, organismul viu este lezat, cele mai grav afectate fiind inima 2i sistemul nervos& Se poate produce moarte prin electrocutare, caz destul de des (ntClnit (n instala)iile energetice& *rsurile generate de efectul termic al arcului electric asupra organismului viu sunt, (n general, mai grave decCt arsurile provocate de alte cauze& *rcul electric comport' temperaturi (nalte 2i totodat' poate determina transferul pe suprafa)a corpului uman de metale topite&
17

18

C*#ITO<U<

ALEGEREA SCHEMEI DE INTERCONEXIUNE A LOCALITATILOR

Scopul final al construirii sistemului electroenergetic este alimentarea cu energie electric' a localit')ilor& #entru aceasta este necesar s' se construiasc' centrale electrice (n zonele care prezint' condi)ii (n acest sens 2i s' se realizeze re)eaua de transport a energiei electrice spre zonele deficitare& =ecesitatea realiz'rii re)elelor de transport este o consecin)' a distan)elor mari fizice 2i electrice (ntre centrale 2i zonele importante de consum ,marii consumatori electrici-& *limentarea cu energie electric' a consumatorilor comport' aspecte: a- *sigurarea continuit')ii (n alimentarea cu energie electric' %- *sigurarea calit')ii energiei electrice livrate su% aspectul tensiunii ,valoare efectiv', simetria sistemului trifazat, sinusoidalitatea undei electrice, frecven)'-& 4intre cele dou' condi)ii prima poate influen)a radical arhitectura re)elelor de transport impunCnd& Importan)a consumatorilor din punct de vedere al furnizorului de energie electric' se sta%ile2te (n func)ie de gravitatea consecin)elor nealiment'rii cu energie electric'& 4in acest punct de vedere importan)a cea mai mare revine consumatorilor de grad ! la care (ntreruperea aliment'rii cu energie electric' produce pagu%e irecupera%ile& Structura re)elelor de alimentare a acestor consumatori tre%uie sta%ilit' astfel (ncCt (n cazul unei avarii s' poat' fi asigurat' continuitatea (n alimentare dintrBo alt' surs' sau pe o alt' cale& #rin regim de avarie se va (n)elege ie2irea din func)iune accidental' a unui singur element al sistemului Tgrup tur%o generator, transformator, linie ,dac' este simplu circuit-, circuitul unei linii ,dac' linia este du%lu circuit-U& Schema de intercone.iune a localit')ilor tre%uie sta%ilit' astfel (ncCt s' poat' asigura circula)ia puterilor atCt (n regim normal cCt 2i (n regim de avarie& Se intocmeste desenul cu pozitionarea geografica a celor trei localitati pe care se inscriu:
Centrala mare

A
200 km 158 65 km

B
#+ma.S"70 HD #+!S9:,: HD

#*ma.S 98 HD #*!S"! ,7 HD

C
Centrala limitata

#Cma.S;8 HD #C!S8 ,7 HD

19

In regim normal de functionare, pentru a tranzita intre * si + , !!@m- "70 HD este necesara o <E* ! @V simplu circuit& *limentarea consumatorilor din +, care au in componenta si consumatori de categoria zero, fiind radiala, este necesara insa o alimentare suplimentare& Solutia este montarea unei linii du%lu circuit, in aceste fel o avarie pe linie va face ca celalalt circuit sa preia consumul de categoria zero& Intre localitatile * si C ,89@m- linia tre%uie sa tranziteze in regim normal $8 HD& Solutia optima este <E* ""! @V, simplu circuit& 4eoarece consumatorii din C au in componenta si o parte de categoria zero, tre%uie analizate avariile care pericliteaza alimentarea acestora& a- *varierea liniei *BC A

89 @m $8HD

C
#glimS8! HD #Cma.S;8 HD #C!S8 ,7 HD

Consumatorii de categoria zero din C nu pot fi preluati de centrala locala deoarece aceasta este limitata la 8! HD, in cazul acesta linia *BC tre%uie construita cu du%lu circuit&

In acest caz centrala locala cat si linia ramasa neavariat asigura consumul de grad zero&
20

%- *varierea centralei locale

<a iesirea din functiune a centralei locale linia aeriana aleasa nu acopera consumatorii de grad zero& 4aca in centrala locala sBar instala doua grupuri, o avarie ar insemna iesirea din functiune a unui singur grup& Celalalt va putea prelua din consumul de categoria zero, restul putand fi adus pe linia *BC& *ceasta va putea ramane la ""!@V, simplu circuit&

21

*m%ele variante sunt functiona%ile insa se va alege varianta cea mai ieftina: a- #entru cazul <E* *BC cu circuit du%lu avem urmatoarele costuri: <E* *BC 89@m V "7&:!! . 89 S ;8 &!!! W Iar in localitatea C avem un singur tur%ogenerator de 8!HD ,08 mil W Totalul fiind de $&0 &!!! W %- #entru cazul <E* *BC cu circuit simplu avem urmatoarele costuri: <E* *BC 89@m V :&"!! . 89 S 9 8&9!! Iar in localitatea C vom avea doua grupuri de tur%ogeneratoare 9 HD V",80 mil W $8 HD V ,!; mil W Totalul fiind de 7& :8&9!! W *legem varianta cu <E* cu circuit du%lu intre localitatile *BC economisind 987&9!! W

22

C*#ITO<U< $

ALEGEREA TENSIUNII NOMINALE A INSTALATIILOR DE TRANSPORT SI DISTRIBUTIE A ENERGIEI ELECTRICE

Tensiunea nominala a unei instalatii, a unui echipament sau aparat este valoarea tensiunii pentru care acestea functioneaza normal si cu randament ma.im& Tensiunea nominala este o marime caracteristica a echipamentelor si se sta%ileste in corelatie cu tensiunea normalizata a treptei de tensiune respective si cu locul pe care il ocupa echipamentele in cadrul sistemului& Tensiunea nominala: a) #entru localitatea *: U=S""!@V U=S !@V b) #entru localitatea +: U=S !@V ) #entru localitatea C: U=S"!@V #uterea activa ma.ima a%sor%ita si valoarea procentuala a ponderilor consumatorilor de categoria zero: #C*S 98 HD #C*!S"! ,7 HD #entru ! @V: #C*"S0!1 . #C*S"0;, HD #C*!"S0!1 . #C*!S0",8: HD #entru ""! @V #C* S$!1 . #C*S08,: HD #C*! S$!1 . #C*!S$!,0 HD

23

C*#ITO<U< 7

ALEGEREA ELEMENTELOR SUBSISTEMULUI: GENERATOARE, COMPENSATOARE, TRANSFORMATOARE SI AUTOTRANSFORMATOARE

A"&1&%&$ 1&.&%$,!$%&"!% *legem num'rul de generatoare ale centralei (ndep'rtate, (n regim normal de func)ionare, dup' rela)iile:
n n $ng % m $imc $glim ="

(n care: n O num'rul de generatoare din centrala mareM #ng O puterea nominal' a unui generatorM /mS,","9 ", - O coeficientul de rezerv' pentru acoperirea pierderilor de putere activ' din sistemM #imc O suma puterilor active ma.ime ale consumatorilor din sistemM #glim O puterea de%itat' de generatoarele din centrala limitat'

An regim normal, cele . generatoare din centrala mare, avCnd fiecare puterea nominal' #ng se vor alege astfel (ncCt s' poat' satisface ma.imul de putere cerut' (n sistem, cu o rezerv' pentru acoperirea pierderilor& An regim de post avarie, tre%uie asigurat consumul de putere al consumatorilor de categoria !& An cazul avarierii unui grup din centrala mare, tre%uie satisf'cut' rela)ia:
n ,n "- $ng % rp $ $ i g mc! lim = "

/rpS"," ","9 O coeficient de rezerv' pentru regimul de post avarie #imc! O puterea consumat' de consumatorii de categorie !

24

An cazul avarierii unui grup din centrala limitat', tre%uie satisf'cut' rela)ia:
n X n $ng % rp $imc ! $glim ="

#Ximc O puterea pe care o mai d' centrala limitat' #entru puterea nominal' de 4:: HD folosim tur%ogeneratoare de 31 HD din motive economice: Y$"9S8$! HDZ7;; HD costul lor fiind de . 0,"7S"7, : mil W Verific'm cerin)ele: Y$"9[", !,7;;B8!8$![9 8,: , B"-Y$"9[","9, $,8B8!$"9["::,"7 Condi)iile fiind verificate, vom folosi 2 tur%ogeneratoare de 31 HD A"&1&%&$ /!-2&.3$,!$%&"!%

Compensatoarele sincrone sunt utilizate pentru ca factorul de putere al consumatorului s' aGung' la valoarea: /!3 .&#,%$" ; <=:2 #entru consumatorii din A puterea reactiv' nominal' este: pentru %ara de ! V ,0! 1- avem 'n& = $& tg n& S"0;, Y!,:S"7$,$8 HV* pentru %ara de ""! V ,$! 1- avem 'n& = $& tg n& S08,:Y!,:S8",77 HV* #entru consumatorii din B puterea reactiv' nominal' este: 'n( = $( tg n( S"70Y!,09S""!, 9 HV* unde: #+ este puterea activ' ma.im' a consumatorilor din B&
$( tg neutral S"70Y!,7 8S8 ,8 HD ')( = 'n( $( tg neutral S""!, 9B8 ,8 S70,8$ HV*

*m ales din ST*S,*a+elul ,!-!) un compensator de 9! HV*& #entru consumatorii din C puterea reactiv' nominal' este: 'nC = $C tg nC S;8Y!,0:S07,:: HV* $C tg neutral S;8Y!,7 8S7!,:; HD $g = !,; n $ng S97 HD ' g = $g tg no min al = !,; n $ng tg no min al S7 ," HV*
25

')C = ('nc ' g ) ( $C $g ) tg neutral S";,97 HV*

*m ales din ST*S, *a+elul ,!-!- un compensator de ! HV*& A"&1&%&$ ,%$.34!%-$,!$%&"!% Transformatoarele din * si C si aleg dupa formula:
S n S ng

An A avem 2 grupuri generatoare de 31 M> putere nominal'M adic' o putere aparent' Sn de 3?< MVA& #entru aceste generatore alegem transformatoare care de%iteaz' o putere de 4<< MVA fiecare& Ta%elul 8& & Transformatoare %loc cu dou' (nf'2ur'ri N%. S. U. (.,. U. C.,. 23/ . #3/ . 2. /%, @MVAA @BVA @BVA @B>A @DA @B>A . 22 7!! 7 7 ""!! "7," 0!

( @DA !,79

L(-.%&1" @DA N" .",$$

In C avem un tur%ogenerator E< M> putere nominal'M adic' o putere aparent' Sn de ? MVA& #entru acest generator alegem din ta% 8& un transformator care de%iteaza o putere de 09 HV*& Ta%elul 8& & Transformatoare %loc cu dou' (nf'2ur'ri N%. S. U. (.,. U. C.,. 23/ . #3/ . 2. /%, @MVAA @BVA @BVA @B>A @DA @B>A . ? 09 " " "!,9 $79 "!,9 "!$ A"&1&%&$ $#,!,%$.34!%-$,!$%&"!% An A folosim dou' autotransformatoare de la Tre%uie (ndeplinite condi)iile:
n Sn $ma. % p cos neutral

( @DA !,0

"(-.%&1" @DA N ,9

! @V la ""! @V&

S S""7,0: HV* ) s !,; !,:

08 ,: ","

(n care @sS!,: @pS",!9 "," *leg @pS"," Y8$[""7,0: *ceast' condi)ie este (ndeplinit'&

26

S !,; "," S$$,$;HV* cos neutral ) s (n care @sS"," ", *leg @sS"," 8$[$$,$; Condi)ie (ndeplinit'& *m ales dou' autotransformatoare de tipul: Ta%elul 8&$& *utotransformatoare cu dou' (nf'2ur'ri 23/ N%. S. U. (.,. U. C.,. #3/ . 2. . C%,. @MVAA @BVA @BVA @DA @B>A @B>A 2 8$ $" " " "9 "" 79

Sn

$! ma. % p

$ ! ,0 ","

( @DA !,9

"(-.%&1" @DA N" .", 9

A"&1&%&$ ,%$.34!%-$,!$%&"!% +& 3(3,&An *: B folosim un transformator de sistem de la ! @V la ! @V& Tre%uie sa (ndeplineasc' urm'toarele condi)ii:
n Sn $ma. % p cos neutral ) s

S !,; !,: S"9;,0:

"70 ","

(n care @sS!,: @pS",!9 "," *leg @pS"," Y;!["9;,0: *ceast' condi)ie este (ndeplinit'& S S8$,;" cos neutral ) s !,; "," (n care @sS"," ", *leg @sS"," ;![8$,;" Este (ndeplinit' 2i aceast' condi)ie *m ales dou' transformatoare de tipul: Ta%elul 8&7& Transformatoare cu dou' (nf'2ur'ri pt& sta)ii de distri%u)ie ,sistem=r& Sn Un i&t& Un G&t& psc n usc n i lim&regl pn crt& THV*U T@VU T@VU T@DU T1U T1U T1U T@DU 7 ;! ! "" 7!! "" " ! N" .",$$
Sn $! ma. % p
9 : ,: ","

27

An C: B folosim un transformator de sistem de la ""! @V la "! @V& Tre%uie (ndeplinite condi)iile:

n Sn $ma. % p cos neutral

S S"$8,;9 ) s !,; !,:

;8 ",!9

(n care @sS!,: @pS",!9 "," *leg @pS",!9 $Y8$["$8,;9 *ceast' condi)ie este (ndeplinit'& S S n* !,; "," S87,07 cos neutral ) s (n care @sS"," ", . 8$[87,07 Este (ndeplinit' 2i aceast' condi)ie *m ales trei transformatoare de tipul: =r& crt& " Sn Un i&t& THV*U T@VU 8$ ""! Un G&t& T@VU psc n T@DU 8! usc n T1U " pn T@DU 8! i T1U !,; lim&regl T1U N;.",0:
S n* $! ma. % p
8 ,7 ",!9

28

C*#ITO<U< 9

CARACTERISTICILE LINIILOR DE TRANSPORT

#entru a transporta energia electric' din * (n + folosim o linie de transport de tipul <E* ! @V dc, cu urm'toarele caracteristici: Fig& Tens T@VU ! d&c& Sec)iunea conductoarelor Tmm U 5ezisten)a T F@mU 5d! 5h! !,"99 5eactan)a T F@mU ]d! !, !: ]h! 5ap& ]d!F]h! Susceptan)a capacitiv' T SF@mU +d! +h! 9,77" $,!"$

.$.79! O<*l^ !,!$$ "8!F;9 O<*l

!,009 $,0 :

#entru a transporta energia electric' din * (n C folosim o linie de transport de tipul <E* ""! @V dc, cu urm'toarele caracteristici: Tens Fig& T@VU f ""! dc Sec)iunea conductoarelor Tmm U .$. 7! O<*I^0! O< 5ezisten)a T F@mU 5d! !,!8" 5h! !, 8" 5eactan)a T F@mU ]d! !, !7 ]h! 5ap& ]d!F]h! Susceptan)a capacitiv' T SF@mU +d! +h! 9,9$; ,80;

","!; 9,7$$

Linia de transport de tipul LEA 110 kV dc A!C": Sec)iunea Tmm U Inima din O< 4ia Con 6reutate m S*<F 4iam& struc)i =omi Tda=F@ Total Tmm SO< S*< SO< =r& fire fir e& mU n ' U TmmU =orm 7!F7 al' ! $8,! 7!, " 08," ",0 9,; ;8:,! "\8 ,0! Hantaua din *< 4iam&fi =r& de =r& fire r stratur TmmU i "!\"8 $,7!

4iam& tot& TmmU :,"!

5ezisten)a:
*l

S !,! ;:7 T mm FmUM

"!!! S S &l

Ru = "&!$ &l

",!$ !,! ;:7

"!!! S !,"$ T F/mUM $8

5<S 5uY<S !,"$Y9 S 8,08 T UM n O numarul de conductoare ,nS O circuit du%lu-M

29

5 <E*""! =

5< = $, : T UM n
Dm 88"$ ," S !,"779 lg "! ,$ S !,7!90 T F/mUM Rm
$

5eactan)a:
. u = !,"779 lg

D m = $ D" D $ D$" S

0;!: 778! : !! S 88"$," TmmU B distanta medie geometricaM

]<S ]uY<S !,7!90Y9 S ",!;8 T UM rmS!,;9Yre.tS !,;9Y"!,:9S "!,$ TmmU B raza medie geometricaM raza e.terioara a conductoruluiM n O num'rul de conductoare ,nS O circuit du%lu-M ] ] <E*""! = < S "!,97 T UM n Susceptan)a:
(u = 0,9: "! 8 0,9: "! 8 D S 88"$ ," S !,$9;Y"!B8 8 lg 8 lg m

TSF/mUM

+<S +uY<S !,$9;Y"!B8Y9 S ":,88:Y"!B8 TSUM n O numarul de conductoare ,nS O circuit du%lu-M +<E*""! S nY+uS !,0":Y"!B8 TSF/mUM #entru linia de transport <E* *VC am ales ca stalpi de sustinere cei de tipul SCS "":9

Linia de transport de tipul LEA ##0 kV dc A!$":

30

Sec)iunea Tmm U 4ia Con m S*<F stru =omi Total Tmm SO< S*< SO< c)ie& n ' U =or 79!F0 09, ;, mal 779," 9 !,8 9,; 9 9 9 ' 5ezisten)a:
*l

Inima din O< Hantaua din *< 6reutate 4iam&fi 4iam&to 4iam&fi =r& de Tda=F@ =r& fire r t& =r& fire r stratur mU TmmU TmmU TmmU i ": :,! "\8\" , 9 "", 9 "9\ "\ 0 $,!! $

S !,! ;:7 T mm FmUM

"!!! S S &l
",!$ !,! ;:7 "!!! S !,!8; 779 ,"

Ru = "&!$ &l

T F/mUM

5<S 5uY<S !,!8;Y"0"S "",: T UM n O numarul de conductoare ,nS O circuit du%lu-M 5 5 <E* ! = < = 9,; T UM n 5eactan)a:
. u = !,"779 lg Dm "$::0 S !,"779 lg "$ ,; S !,7$$ T F/mUM Rm
"79$7 ,77 "8!!! "79$7 ,77 "87!" , "79$7 ,77 "!!!!

D m = ; Da& Da( DaC D+& D+( D+C Dc& Dc( DcC S S

;

"!!!! "79$7 ,77 "87!" ,

4m S "$::0 TmmU B distan)a medie geometric'M ]<S ]uY<S !,7$$Y"0"S 07,!7$ T UM rmS!,;9Yre.tS !,;9Y"7,8 9S "$,; TmmU B raza medie geometricaM raza e.terioara a conductoruluiM n O num'rul de conductoare ,nS O circuit du%lu-M ] ] <E* ! = < S $0,! "9 T UM n Susceptan)a: 0,9: "! 8 0,9: "! 8 (u = Dm S "$::0 S !,$ ;Y"!B8 TSF/mUM 8 lg 8 lg +<S +uY<S !,$ ;Y"!B8Y"0"S 98, 9;Y"!B8 TSUM n O numarul de conductoare ,nS O circuit du%lu-M +<E* !SnY+uS !,89:Y"!B8 TSF/mUM #entru linia de transport <E* *V+ am ales ca stalpi de sustinere cei de tipul Sn ! 9

31

32

C*#ITO<U< 8

DETERMINAREA SCHEMELOR ECHIVALENTE

Calculul sc"emei ec"ivalente a transformatoarelor din & / SBa ales urm'torul transformator de la 7@V la =r& crt& Sn Un i&t& THV*U T@VU 7!! 7 Un G&t& T@VU 7 psc n T@DU ""!! !@V: pn T@DU 0! i T1U !,79 lim&regl T1U N" .",$$

usc n T1U "7&"

5ezisten)a : #CunS puterea in Cu nominala UnS tensiunea nominala

R* =

$Cun 0 n ""!! 9:987 S S!,7! T U "!!! S n "!!! "8!!!!

5eactan)a:

.* =

u sc 0 n "7 ," 9:987 S S !,877 T U 7!! "!! S n "!!

Conductan)a:

2* =

$1en " 0! " S S!,!!!!!78" TSU "!!! 0 n "!!! 9:987

Susceptan)a:

(* =

i! S n !,79 7!! S S!,!!!!$!0 TSU "!! 9:987 "!! 0 n

#entru doua transformatoare ,nS -:

R*eg( = R* S!, !" T U n
33

. *eg( =
2*eg( (*eg(

.* S"!,$ T U n = n 2* S!,!!!!!; TSU = n (* S!,!!!!8"7 TSU

Calculul sc"emei ec"ivalente a autotransformatoarelor din & / SBa ales urm'torul autotransformator de la =r& crt& Sn Un i&t& THV*U T@VU 8$ $" Un G&t& T@VU " " !@V la ""!@V: psc n T@DU "9 usc n T1U "" pn T@DU 79 i T1U !9 lim&regl T1U N" .", 9

5ezisten)a : #CunS puterea (n Cu nominal' UnS tensiunea nominal'

R* =

$Cun 0 n "9 "787" S S !,0;$ T U "!!! $;8; "!!! S n

5eactan)a:

.* =

u sc 0 n "" "787" S S 9,98 T U "!! 8$ "!! S n

Conductan)a:

2* =

$1en " 79 " S S !,!!!!!$!0 TSU "!!! 0 n "!!! "787"

Susceptan)a:

(* =

i! S n !,9 8$ S S !,!!!! "9 TSU "!! 0 n "!! "787"

#entru dou' transformatoare ,nS -:

R*ea( = R* S !,$;89 T U n
34

. *ea( =

.* S " ,0: T U n

2*ea( = n 2* S !,!!!!!8"7 TSU (*ea( = n (* S !,!!!!7$ TSU

Calculul sc"emei ec"ivalente a transformatoarelor din ( / SBa ales urm'torul transformator =r& crt& 9 Sn Un i&t& THV*U T@VU " 9 ! Un G&t& T@VU "" psc n T@DU $:! usc n T1U "" pn T@DU "$9 i T1U !,9 lim&regl T1U N" .",$$

5ezistenta : #CunS puterea in Cu nominala UnS tensiunea nominala $ 0 $:! " " R* = Cun n = = !,!! ;7 T U "!!! S n "!!! "98 9 5eactan)a:

.* =

u sc 0 n "" " " S S !,"!89 "!! "9 "!! S n

T U

Conductan)a:

2* =

$1en " "$9 " S S!,!!"""90 TSU "!!! 0 n "!!! " "

Susceptan)a:

(* =

i! S n !,9 " 9 S S!,!!9"89 TSU "!! 0 n "!! " "

#entru dou' transformatoare ,nS -:

R*e& = . *e& = R* S!,!!"70 T U n .* S!,!9$ 9 T U n
35

2*e& = n 2* S!,!!

$"7 TSU

(*e& = n (* S!,!"!$$ TSU

Calculul sc"emei ec"ivalente a transformatoarelor din C / *m ales urm'torul transformator pentru ridicarea tensiunii de la generator: N%. S. U. (.,. U. C.,. 23/ . #3/ . ( "(-.%&1" 2. /%, @MVAA @BVA @BVA @B>A @DA @B>A @DA @DA . ? 09 " " "!,9 $79 "!,9 "!$ !,0 N ,9 5ezisten)a : #CunS puterea (n Cu nominal' UnS tensiunea nominal'

R* =

$Cun 0 n "787" S S !,90 T U "!!! S n "!!! 98 9

5eactan)a:

.* =

u sc 0 n "! ,9 "787" S S !,7; T U "!! 09 "!! S n

Conductan)a:

2* =

$1en " 0! " S S !,!!!!!70: TSU "!!! 0 n "!!! "787"

Susceptan)a:

(* =

i! S n !,0 0! S S !,!!!!70: TSU "!! 0 n "!! "787"

SBa ales urm'torul transformator de la ""!@V la "!@V: N%. S. U. (.,. /%, @MVAA @BVA . 21 8$ ""! U. C.,. @BVA 23/ . @B>A 8! #3/ . @DA "
36

2. @B>A 8!

( @DA !,;

"(-.%&1" @DA N;.",0:

5ezisten)a : #CunS puterea (n Cu nominal' UnS tensiunea nominal'

R* =

$Cun 0 n 8! 7:7 S S !,!$"0!9 T U "!!! S n "!!! $;8;

5eactan)a:

.* =

u sc 0 n " 7:7 S S !,; "; T U "!! 8$ "!! S n

Conductan)a:

2* =

$1en " 8! " S S !,!!!" 7 TSU "!!! 0 n "!!! 7:7

Susceptanta:

(* =

i! S n !,; 8$ S S !,!!""0" TSU "!! 0 n "!! 7:7

#entru trei transformatoare ,nS$-:

R*eC = . *eC = R* S !,!"98: T U n .* S !,$!0$ T U n

2*eC = n 2* S !,!!! 7: TSU (*eC = n (* S !,!! $7

TSU

37

C*#ITO<U< 0

CALCULUL CADERILOR DE TENSIUNE SI A PIERDERILOR DE PUTERE. OPTIMIZAREA REGIMULUI NORMAL DE FUNCTIONARE

"& #"S"70 THDUM _"S"! &7 THV*UM U"S ! T@VUM & `#S `_S `US

$" + '" 0" 0"

R*e& S!&$7!7! THDUM

$" + '"

. *e& S " &$$" THV*UM

$" R*e& + '" . *e& S !&$$:"8$T@VUM 0" $" . *e& '" R*e& aUS S !&0$80$ ; T@VUM 0" # S#"^`#S"7!&$7!7! THDUM _ S_"^`_S 0"&;0" THV*UM U S ,0 " + 0 - + 0 S"!&$87$: T@VUM U$SU S"!&$87$: T@VUM a#$S6Te*YU$ S !& $;89 THDUM a_$S+Te*YU$ S "&"!;89 THV*UM U7SU$SU S"!&$87$: T@VUM #7S# ^a#$S "7!&9:!!9 THDUM _7S_ ^a_$S0$&!:!89 THV*UM #9S#7S "7!&9:!!9 THDUM _9S_7S 0$&!:!89 THV*UM @nS !F""S ! U9SU7Y @nS !0& :08 T@VUM B se (ncadreaz' (n %anda , !! O 7 -@V a_8SU9Y+<E* ! S B &: 0$ THV*UM #0S #9S"7!&9:!!9 THDUM U0S U9S !0& :08 T@VUM _0S _9 O a_8S09&;!0;9 THV*UM

:& `#S

$0 + '0 00

R 3E&

!S

$&$;"79 THDUM

38

`_S `US

$0 + '0 00
$0 R 3E&
!

. 3E&

!S

"9&8 98 THV*UM

+ '0 . 3E& ! S "8&97:99 T@VUM 00 $0 . 3E& ! '0 R 3E& ! aUS S 0&"!0"0 T@VUM 00 #:S#0^`#S"7$&;0"9 THDUM _:S_0^`_S;"&9$$99 THV*UM U:S ,0 0 + 0 - + 0 S 9&70"8 T@VUM

;& a_;SU:Y+<E* ! S B$&$79" THV*UM #"!S#:S "7$&;0"9 THDUM U"!SU:S 9&70"8 T@VUM _"!S _: O a_;S ;7&:0:89 THV*UM #""S#+(S":7,: THDUM _""S_+(S"$:,8 THV*UM U""SU$7S 9&70"8T@VUM #" S #"!^ #""^#$7S 79"& ""9 THDUM _" S _"!^ _""^_$7S $ !&7::0THV*UM U" S U""S 9&70"8 T@VU: "$& #"$S:: THDU _"$S$0,7; THV*U U"$S ! T@VU "7& `#S `_S `US

$"$ + '"$ 0 "$ $"$ + '"$ 0 "$

R*eC S!&$8 99 THDUM . *eC S"!&97 9" THV*UM

$"$ R*eC + '"$ . *eC S !&;$$8;0 T@VUM 0 "$ $"$ . *eC '"$ R*eC aUS S &!9080" T@VUM 0 "$ #"7S #"$^`#S ::&$8 99 THDUM _"7S _"$^`_S 7:&!$ 9" THV*UM U"7S ,0 "$ + 0 - + 0 S "&!$79: T@VUM U"9S U"7S "&!$79: T@VUM a#"9S 6TeCYU"9 S!&"!;0 ; THDUM a_"9S +TeCYU"9 S"&!$8 0 THV*UM U"8S U"9 SU"7S "&!$79: T@VUM #"8S #"7^a#"9S::&70 : THDUM
39

_"8S _"7^a_"9S 7;&!8:07 THV*UM #"0S#"8S::&70 : THDUM _"0S_"8S7;&!8:07 THV*UM @nS ""!F !S9,9 U"0S U"8Y @nS""9&8;! T@VU O se (ncadreaz' (n %anda ,"!: O " $-@V ":& #":S97 THDU _":S7$,$ THV*U U":S"!,9 T@VU ";& #";S#":S97 THDUM _";S_":S7$,$ THV*UM @nS""!F"!S"" U";SU":Y @nS"!,9Y""S""9,9 T@VU O se (ncadreze (n %anda ,"!: O " $-@V !& U !SU";S""9,9 T@VUM a# !S6TgCYU ! S !&" 09$$ THDUM a_ !S+TgCYU ! S !&$$ "0 THV*UM "& U "SU ! SU";S""9,9 T@VUM # "S#";^a# !S9$&:0 70 THDUM _ "S_";^a_ !S7 &;:0:$ THV*UM & `#S `_S `US aUS

$" +' 0
"

"

R*gC S !&$9 9 THDUM

$" +' " 0

"

. *gC S 8&09:!7 THV*UM

S 0&9 99$; T@VUM S ;& !:" T@VUM

$ " R*gC + ' " . *gC 0 " $ " . *gC ' " R*gC 0
"

# S# "^`#S97& 7;; THDUM _ S_ "^`_S7;&079:0 THV*UM U S ,0 " 0 - + 0 S "!0&9: T@VUM $& # $S#"0B# S $7& 70; THDUM _ $S_"0B_ S8&7 9:0 THV*UM U $SU"0S""9&8;! T@VUM a_ 7SU $Y+<E*""! S B!&7:!7; THV*UM # 9S# $S$7& 70; THDUM U 9SU $S""9&8;! T@VUM _ 9S_ $ O a_ 7S9&;79$08 THV*UM
40

8& `#S `_S

$9 +' 0 0
9

R3E&""! S !&!$90; THDUM . 3E&""! S"&"9$0 " THV*UM

$9 +' 9
9

$ 9 R3E& ""! + ' 9 . 3E& ""! `US S!&007"70 T@VUM 0 9 $ 9 . 3E& ""! ' 9 R3E& ""! aUS S$&:8$898 T@VUM 0 9 # 8S# 9^`#S$7& :$0" THDUM _ 8S_ 9^`_S0&!;;!;0 THV*UM U 8S ,0 9 + 0 - + 0 S""8&9 87 T@VUM

0& a_ 0SU 8Y+<E*""! SB!&7:070 THV*UM # :S# 8S$7& :$0" THDUM U :SU 8S""8&9 87 T@VUM _ :S_ 8 O a_ 0S8&8""8$ THV*UM ;& # ;S#+GS0;, THDUM _ ;S_+GS9;,7 THV*UM $!& #$!S# ;^# :S""$&7:$0 THDUM _$!S_ ;^_ :S88&!""8$ THV*UM U$!SU ;SU :S""8&9 87 T@VUM $"& `#S `_S `US

$$! + '$! 0 $! 0 $!

R*ea( S :&9:" THDUM . *ea( S 8&00:0

THV*UM

$$! + '$!

$$! R*ea( + '$! . *ea( S":&9$7 8 T@VUM 0 $! $$! . *ea( '$! R*ea( aUS S 7&$0789 T@VUM 0 $! #$"S#$!^`#S " &!870 THDUM _$"S_$!^`_S; &0;!$9 THV*UM U$"S ,0 $! + 0 - + 0 S"$0& 7 8 T@VUM

$ & U$ SU$"S"$0& 7 8 a#$ S6Tea+YU$ S!&""989 THDUM a_$ S+Tea+YU$ S!&:!;; 0 THV*UM
41

$$& U$$SU$ SU$"S"$0& 7 8 T@VUM #$$S#$"^a#$ S" &":!$ THDUM _$$S_$"^a_$ S;$&8!! : THV*UM $7& #$7S#$$S" &":!$ THDUM _$7S_$$S;$&8!! : THV*UM U$7SU" S 9&70"8 T@VUM $9& `#S `_S `US aUS

$" + '" 0" 0"

R*eg( S !&;9!

THDUM

$" + '"

. *eg( S8 &!$"7 THV*UM

S"9&!8; : S !&;$!!" T@VUM T@VUM

$" R*eg( + '" . *eg( 0" $" . *eg( '" R*eg( 0"

#$9S#" ^`#S 79 &"8"0 THDUM _$9S_" ^`_S $: &9 !" THV*UM U$9S ,0 " + 0 - + 0 S 7"&77;0 $8& U$8SU$9S 7"&77;0 T@VUM a#$8S 6Teg+YU$8 S!&9$09!0 THDUM a_$8S +Teg+YU$8 S!&!$90;9 THV*UM $0& U$0SU$8SU$9S 7"&77;0 T@VUM #$0S #$9^a#$8S79 &8;; THDUM _$0S _$9^a_$8S$: &999; THV*UM #$:S#$0S79 &8;; THDUM _$:S_$0S$: &999; THV*UM @nS 7F 7!S!," U$:SU$0Y @nS 7&"77;0 T@VUM
cos = $$: $$: + '$:

T@VUM

S!&08$

42

CONCLUZII. PERSPECTIVE
In urma parcurgerii tuturor etapelor de rezolvare am sta%ilit urmatoarea schema de alimentare a consumatorilor, optima din punct de vedere tehnico economic&

A
#*ma.S 98HD #*!S"! ,7 HD

B
LE! 220" 200k
#+ma.S"70 HD #+!S9:,: HD

LE! 110"

65km

#Cma.S;8 HD #C!S8 ,7 HD

220 kV

LE! S, 220252 L%12m &a& 2'3'450(75mm !L*)L &+&2'160(95mm !L*)L S

20kV

2#63MV!

2#90MV!

B
-

2#315M 2#400MV! $

110k

LE! SCS 1185 L%5m &a&6'185(32mm )L* !L &+&50mm )L

220k V

110kV
75MV!

3#63MV! 10 kV 43

60M$

$i%liografie:

1. Buta A Transportul si distributia energiei electrice; IPTv Timisoara 1 1

!. Buta A" Pana A Transportul si distributia energiei electrice Indrumator de proiecte" IPTv Timisoara 1 #

$. Comsa % Proiectarea instalatiilor electrice industriale E%P Bucuresti 1 #

4&

%arie &" 'adan I Producerea" transportul si distributia energiei electrice (T Clu) *apoca !+++

,. Popovici Ovidiu Instalatii electrice (niversitatea Oradea !++.. *orme de protectia muncii in instalatii electrice PE 11 /#1 #. *ormativ PE 1$!/ ! si PE +1$/ $

44