Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
G.01.03
REȚELE ȘI ECHIPAMENTE AFERENTE CONSTRUCȚIILOR
CP G.01.03:2014
EDIŢIE OFICIALĂ
CHIŞINĂU 2014
COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII CP G.01.03:2014
ICS 93.010
Preambul
3 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministrului dezvoltării regionale şi construcțiilor nr.
XX din XX.XX.201X (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 201X, nr. XXX, art. XXX), cu aplicare
din XX XXX 201X.
II
CP G.01.03:2014
Introducere
Prezentul Cod practic în construcții este elaborat în legătură cu lipsa în baza de documente normative
existentă, în special în Правила устройства электроустановок, a prevederilor și regulilor care trebuie
respectate la proiectarea, amenajarea și montajul sistemelor electrice de încălzire, în care se
utilizează în calitate de sursă de căldură cabluri speciale de încălzire.
La elaborarea Codului practic în construcții s-a ținut cont de prevederile corespunzătoare ale
standardelor naționale, documentelor normative naționale, precum și de experiența de proiectare,
montaj și exploatare a sistemelor de cablu de încălzire, acumulată la diferite obiecte din Republica
Moldova și alte state.
Principala prevedere a Codului practic în construcții este asigurarea siguranței electrice a persoanelor
și animalelor, prevenirea incendiilor în procesul de exploatare, precum și la defecțiunea acestor
sisteme electrice.
Prevederile prezentului Cod practic în construcții pot fi utilizate în activitatea practică privind
amenajarea sistemelor de cablu de încălzire, de către organizațiile de proiectare, montaj și
mentenanță, precum și de laboratoarele electrotehnice pînă la apariția completărilor corespunzătoare
la Правила устройства электроустановок.
III
CP G.01.03:2014
Cuprins
Introducere ……………………………………………………………………………...……………………… III
IV
CP G.01.03:2014
C O D P R A C T I C Î N C O N S T R U C Ţ I I
Rețele și echipamente aferente construcțiilor
Sisteme electrice de cablu pentru topirea zăpezii pentru jgheaburi, țevi și
acoperiș
Сети и оборудование в строительстве
Электрические кабельные системы снегооттаивания для желобов, труб и крыш
Systems and equipment in the building
Electrical systems snow melting cable for gutters, pipes and roofs
Data punerii în aplicare: 2014-XX-XX
1 Domeniu de aplicare
1.1 Prezentul Cod practic în construcții (în continuare - Cod) stabilește reguli generale de
proiectare, montare și exploatare a sistemelor electrice de cablu de topire a gheții și zăpezii pentru
acoperișuri, jgheaburi și burlane (în continuare - sisteme de degivrare).
1.2 Sistemele de degivrare se utilizează pentru orice tip de acoperiș ai clădirilor locative și civile,
administrative și sociale, rurale, agrozootehnice și industriale cu scopul de a preveni formarea
țurțurilor, blocarea jgheaburilor, deteriorarea componentelor sistemului pluvial, distrugerile datorate
căderii gheții, formarea acumulărilor de gheață și zăpadă în dolii sau jgheaburi și de a reduce
stricăciunile provocate construcțiilor (de exemplu, fațade și acoperișuri înghețate).
1.3 Pentru proiectarea sistemelor de degivrare pentru construcții unicat, prezentul Cod se referă
în acea măsură, în care acesta nu contravine cerințelor documentelor normative corespunzătoare și
prevederilor ПУЭ.
1.4 Prezentul Cod nu se referă la proiectarea sistemelor de topire a gheții și zăpezii pentru parcări
auto, drumuri de acces, trotuare, scări exterioare, rampe de încărcare-descărcare și poduri, precum și
la sistemele cu impuls electric de topire a gheții și zăpezii de pe acoperișuri.
2 Referinţe normative
СНиП 2.04.05-91 Отопление, вентиляция и кондиционирование
SM GOST R 503452002
(CEI 60898-95) Dispozitive electrice. Întrerupătoare automate pentru protecţia la
supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare
1
CP G.01.03:2014
3 Termeni și definiții
În prezentul Cod se utilizează următoarele noțiuni:
3.1 Borne de temperatură joasă („capete reci”) – cabluri de conexiune conectate din unul sau
ambele capete la cablul de încălzire, destinate conectării acestuia la tensiunea de alimentare. Se
execută sub formă de un cablu obișnuit (conductor), legat de elementul de încălzire cu ajutorul unor
mufe ermetice de contact, executate, de regulă, de fabrică.
3.2 Cablu autolimitator de încălzire (cu regulator de temperatură) – cablu izolat cu două
conductoare paralele din cupru, între care pe toată lungimea cablului se află partea de încălzire
formată dintr-un element semiconductor de rezistență, dependent de temperatură, care în mod
automat modifică emanarea energiei termice în funcție de temperatura mediului înconjurător.
3.3 Cablu de încălzire – cablu cu parte activă de încălzire sub formă de unul sau mai multe fire
(conductoare), care emană căldură la trecerea curentului electric prin acestea și care transmite
această căldură unui obiect sau volum.
3.6 Dolie – formează un spațiu dintre două pante adiacente de acoperiș, care formează o rigolă
(unghi intern) pentru colectarea apei de pe acoperiș.
3.7 Element de încălzire („cablu cald”) – element activ care emană căldură al sistemului de
cabluri de încălzire, care transmite nemijlocit căldura obiectului încălzit.
3.8 Instalații electrice exterioare sau deschise – instalații, care nu sînt protejate de clădire
împotriva acțiunilor atmosferice.
3.9 Opritor zăpadă – este un sistem special, care se instalează pe acoperiș paralel cu muchia
acestuia și este destinat pentru menținerea zăpezii și împiedicarea căderii acesteia. Opritorul de
2
CP G.01.03:2014
zăpadă are două funcții principale – menținerea acoperirii de zăpadă pe acoperiș în scopul
termoizolării acestuia și prevenirea căderii bruște a masei de zăpadă de pe acoperiș la topirea
acesteia.
4 Prevederi generale
4.1 La proiectarea sistemelor electrice de degivrare trebuie respectate cerințele normelor și
regulilor în construcții în vigoare, a altor documente normative, aprobate în modul corespunzător.
- pîlnii colectoare;
- dolie;
- cot de evacuare;
- cornișă;
- lăcrimar;
- acoperiș terasă;
3
CP G.01.03:2014
- opritor zăpadă.
4.3 Sistemul de degivrare este compus din: cabluri de încălzire sau covorașe de încălzire,
accesorii pentru fixarea acestora pe acoperiș, elemente de oprire a zăpezii, care interacționează cu
elementele de încălzire, termostate electronice și accesorii de montaj.
Sistemul, de asemenea, conține rețeaua de distribuție și de date, care asigură alimentarea tuturor
elementelor părții de încălzire și transmiterea semnalelor de date de la senzori pînă la tabloul
sistemului de comandă.
4.4 Sistemul de degivrare trebuie conceput și proiectat pentru asigurarea securității oamenilor,
animalelor, vehiculelor și clădirilor, siguranța mersului pe jos și reducerea deteriorărilor fațadelor
clădirilor provocate de anotimpul rece.
4.5 Sistemul de degivrare se montează pe toată suprafața acoperișului, pe muchia streșinii sau în
locurile, unde există pericolul de îngheț sau înzăpezire: în jgheaburile de scurgere a apei, burlane, pe
elemente complexe ale acoperișului, îmbinările interioare (dolii), gulerele de geamuri de mansardă,
suprafețele plane ale acoperișului etc. În general, sistemul se montează pe o suprafață paralelă cu
jgheabul, avînd o lățime minimă de 0,5 m.
4.7 Termostatele speciale cu senzori sensibili trebuie să garanteze obținerea unor rezultate
optime la un consum minim de energie. Utilizarea acestor sisteme trebuie să reducă la minim
cheltuielile pentru remedierea defecțiunilor, provocate de gheață și zăpadă.
- protecția pietonilor împotriva căderii țurțurilor și asigurarea funcționării sistemelor de evacuare a apei
pluviale pe parcursul întregii ierni;
- nu este nevoie de lucru manual și serviciile alpiniștilor utilitari pentru curățarea zăpezii și țurțurilor.
4
CP G.01.03:2014
pe acestea, care poate apărea din mai multe cauze. Cauza de caracter tehnogen: încălzire
“parazitară” în partea centrală (Fig. 1), care este agravată de următoarele circumstanțe:
5.2 Fluxul de căldura, trecînd prin planșeul superior și spațiul podului, ajunge la acoperiș
încălzind-ul, ceea ce la temperaturi negative mici ai aerului exterior poate duce la temperaturi pozitive
pe suprafața învelitorii. Ca rezultat are loc topirea zăpezii pe învelitoare și se formează o scurgere de
zăpadă topită în sistemul de evacuare a apelor pluviale, care la rîndul său este lipsit de încălzirea
“parazitară”. În sistemul rece apa îngheață, formînd țurțuri și depuneri de gheață.
5.3 La formarea stratului de zăpadă contribuie pantele mici ai învelitorii, forma complexă a
acesteia: existența unghiurilor interioare (doliilor), terasele orizontale, “gulerele” proeminente ale
geamurilor de acoperiș etc.
5.4 Pentru a determina capacitatea specifică necesară pentru 1 m 2 al sistemului de cablu, instalat
pe acoperiș și puterea liniară (W/m) pentru jgheaburi și burlane, trebuie cunoscute particularitățile
constructive ale acoperișului, regimul termic al acestuia, precum și condițiile climatice locale.
5.5 Pornind de la regimul termic, acoperișurile pot fi împărțite convențional în trei tipuri:
5.5.1 „Acoperiș rece” – este un acoperiș bine izolat cu un nivel mic de pierderi de căldură prin
suprafață, adeseori cu subventilație a încăperilor de sub acoperiș. Depunerile de gheață, de obicei, se
formează cînd zăpada începe să se topească la soare. În acest caz, temperatura minimă de topire -
nu mai mică de minus 5 °С. Dacă pentru astfel a acoperișuri este necesară instalarea sistemului de
degivrare, atunci puterea acestuia trebuie să fie minimă și instalarea cablurilor se face numai în
sistemul de evacuare a apei pluviale.
5
CP G.01.03:2014
5.5.2 „Acoperiș cald” – este un acoperiș prost izolat, pe care zăpada se topește și la temperaturi
negative suficient de joase a aerului. Zăpada topită se scurge spre muchia rece și la jgheaburi, unde
îngheață și formează țurțuri. Temperatura minimă de topire - nu mai mică de minus 10 °С. La acest tip
de acoperișuri pot fi raportate majoritatea clădirilor vechi cu pod. Pentru “acoperișurile calde” este
nevoie de un sistem complex de degivrare (instalarea cablurilor pe învelitori, jgheaburi și burlane).
În astfel de cazuri se folosesc cabluri de încălzire cu o putere liniară mai mare (25-30 W). Puterea de
instalare în jgheaburi și pe muchia “acoperișurilor calde” trebuie să fie mai mare, decît la cele reci.
Acest lucru va asigura funcționarea sistemului chiar și la temperaturi negative joase.
5.5.3 „Acoperiș fierbinte” – este un acoperiș foarte prost izolat, la care podul este folosit adeseori în
scopuri tehnice sau ca o încăpere locativă. Pe astfel de acoperișuri zăpada se topește la temperaturi
negative foarte joase a aerului (mai jos de minus 10 °С). De aceea, proiectarea și montajul sistemului
de cabluri reprezintă greutăți considerabile și succesul nu întotdeauna este garantat.
Toate aceste momente trebuie luate în considerare la proiectarea și montajul sistemelor de degivrare.
5.6 În afară de cauzele prezentate, care pot fi înlăturate sau diminuate printr-o proiectare corectă
a acoperișurilor, există cauze de caracter natural, care creează condiții de formare a depunerilor de
gheață chiar și pe acoperișuri ideale.
5.6.1 Cea mai importantă cauză este radiația solară, care creează condiții dezechilibrate de
temperatură și frecvențe zilnice de temperatură cu trecerea prin 0 °С. Deși zăpada curată reflectă
foarte bine radiația solară, o poluare cîtuși de mică duce la scăderea bruscă a coeficientului de
reflexie.
5.6.2 Părți ai acoperișului, libere de depuneri de zăpadă, pot avea un coeficient mic de reflexie și o
topire activă poate avea loc la limita stratului de zăpadă.
Combinația factorilor tehnogeni și naturali fac posibilă formarea de gheață pe toată perioada de iarnă.
6.1 Generalități
a) există o mare varietate a construcțiilor de acoperiș și sisteme de evacuare a apelor pluviale, fiecare
avînd particularitățile sale în sensul instalării sistemelor de cablu;
b) practic este imposibil de determinat puterea instalată a sistemului de cabluri – valoarea de încălzire
a acoperișului de căldura “parazitară” a clădirii, care iese spre acoperiș prin planșeele superioare.
Acest parametru depinde de un șir de factori, care pot varia pe perioada sezonului de iarnă;
c) cablul, instalat pe acoperiș, este supus acțiunii unor factori externi nefavorabili, deoarece se
instalează, de obicei, pe sectoare deschise. Astfel de factori sunt: radiația solară ultravioletă, încărcări
mecanice și variații bruște de temperatură. În afară de aceasta, diferite sectoare ale cablului adeseori
funcționează în condiții foarte diferite în ceea ce privește regimul termic, ceea ce la rîndul său necesită
o rezervă privind temperatura de lucru și putere maximă specifică pentru tipurile utilizate de cabluri.
6.1.2 La proiectarea sistemelor de degivrare trebuie ținut cont de următorii factori, care asigură:
6
CP G.01.03:2014
6.2.1 La proiectarea sistemelor de degivrare trebuie, mai întîi de toate, de ținut cont de factori ca:
a) condițiile climatice;
6.2.3 Proiectarea sistemelor de degivrare trebuie să se efectueze pe baza unor calcule tehnico-
economice ținîndu-se cont de destinația, particularitățile constructive ale obiectelor încălzite, schemele
de pozare a cablurilor, tipurile și construcțiile cablurilor de încălzire etc.
b) deplasarea specialistului la obiect cu scopul filmării și măsurării unor fragmente separate ale
sectoarelor ale acoperișului ce vor fi încălzite;
c) clasificarea acestor sectoare cu evidențierea ulterioară a zonelor și locurilor periculoase (din punct
de vedere a acumulării de zăpadă și formare a gheții).
- coturile de evacuare;
- cornișele acoperișurilor;
- lăcrimarele.
7
CP G.01.03:2014
Soluțiile tehnice pregătite se coordonează cu beneficiarul, deoarece la această etapă este posibilă
introducerea modificărilor în proiect. După aprobarea proiectului de către beneficiar, se pregătește un
set complet de documentație de proiect, devizul pentru montarea dispozitivelor.
f) se fac calculele necesare ale capacității și curenților de pornire, alegerea tipului de cablu pentru
încălzire și cantitatea necesară a acestuia, elaborarea sistemului de comandă și determinarea
caracteristicilor dispozitivelor de protecție, respectînd instrucțiunile și recomandările producătorului în
acest sens;
La calculul capacității necesare a sistemelor de degivrare pe un metru pătrat, trebuie ținut cont de
următoarele:
l) se elaborează un set de documentație de deviz, dacă acest lucru este prevăzut în contractul
încheiat cu beneficiarul.
8
CP G.01.03:2014
6.2.8 În cazul lipsei a unui element din nomenclatorul pieselor de completare a firmei alese,
înlocuirea acestuia cu un element similar, poate fi făcută după coordonarea cu reprezentantul firmei
producătoare a elementului de bază.
6.2.9 Alegerea tipului sistemelor de degivrare și capacității stabilite a cablului de încălzire trebuie
efectuată pe baza unor calcule termotehnice, care determină pierderile generale de căldură, regimul
termic și mărimea capacității minime necesare pentru încălzirea obiectului.
6.2.10 Cablul de încălzire se alege conform capacității de calcul stabilite (în funcție de pierderile de
căldură de calcul) și capacității specifice, maxim admisibile a cablului de încălzire pentru obiectul dat.
- verificarea rețelelor privind pierderea de tensiune (la utilizarea cablurilor de lungimi mari);
6.2.13 Se recomandă ca rețeaua de distribuție să fie executată după schema de magistrală, iar
rețeaua de grup – după schema radială.
9
CP G.01.03:2014
6.2.17 Pentru evidența energiei electrice, consumate pentru încălzirea acoperișurilor clădirilor sociale
și administrative, și obiectelor cu destinație industrială, trebuie prevăzut în proiect instalarea unui
contor separat al energiei electrice active (monotarifar sau bitarifar), independent de contorul principal
de evidență a consumului de energie electrică.
La instalarea sistemului de cabluri de încălzire a acoperișurilor pentru case individuale de locuit, vile și
alte construcții similare, instalarea unui contor separat pentru evidența energiei electrice, consumate
de sistemul de degivrare, de regulă, nu trebuie prevăzut.
6.2.20 Sistemul proiectat corect permite o excludere completă a pericolului, legat de formarea
depunerilor de gheață și țurțurilor în zona burlanelor și cornișelor, precum și evitarea acumulărilor de
zăpadă pe acoperiș.
a) elemente de încălzire – nemijlocit cablurile de încălzire – sigure din punct de vedere electric,
rezistente mecanic, rezistente la radiația solară și precipitațiile atmosferice. Asigură încălzirea, topirea
gheții și zăpezii;
b) rețea de distribuție – cabluri de forță și cabluri de date, doze de distribuție și elemente de fixare.
Asigură alimentarea pentru toate elementele părții de încălzire și transmiterea semnalelor de date de
la senzori pînă la tabloul de comandă;
7.2.1 Principalul element al oricărui sistem de degivrare este cablul de încălzire, care se pozează în
locurile, unde pot fi formate depuneri de gheață. Cablurile de încălzire trebuie să corespundă anumitor
cerințe:
10
CP G.01.03:2014
7.2.2 Sistemul de degivrare este comandat de termostatul cu senzor de temperatură sau într-o
variantă mai complexă – senzor de temperatură și umiditate. Încălzirea cu cablu trebuie să se
pornească, cînd senzorul de umiditate a fixat apariția umidității și temperatura aerului permite apei să
înghețe.
7.2.3 Un algoritm eficient de funcționare este realizat în termostatele specializate, care adeseori
sunt numite „stații meteo”. Datorită existenței unui șir de senzori, ce fixează concomitent cîțiva
parametri, care influențează asupra formării unor acumulări de gheață și zăpadă pe acoperiș. Stațiile
meteo pot fi dotate cu senzor de temperatură a aerului înconjurător, senzor ce fixează precipitațiile și
umiditatea remanentă de pe acoperiș.
7.3 Pentru instalarea pe acoperiș se folosesc două tipuri de cabluri de încălzire: rezistive și
autolimitatoare. Datorită acestui lucru sistemul de încălzire poate fi instalat pe orice tip de învelitoare.
а) secțiunile unei singure construcții au o anumită lungime, ceea ce complică proiectarea și lucrările
de montaj, deoarece în realitate, la un acoperiș (în special, dacă acesta are o formă complexă) doliile,
jgheaburile și burlanele diferă ca lungime (acest neajuns poate fi compensat prin selectarea cablurilor
cu rezistențe diferite);
b) condițiile, în care se află diferite sectoare de cablu, pot varia brusc: de exemplu, un cablu se află
sub zăpadă, iar altul este acoperit cu frunze, al treilea spînzură în aer, iar cedarea de căldură a
acestor părți este absolut identică. Cînd senzorul va fixa umiditatea și sistemul se va porni, eficient va
lucra numai sectorul acoperit cu zăpadă, iar celelalte două se supraîncălzesc în zadar.
7.3.3 Cel mai eficient se consideră sistemul combinat al cablurilor de încălzire. De obicei pe partea
de acoperiș se utilizează sistemul de cabluri rezistive, iar încălzirea burlanelor și jgheaburilor se
asigură de cablurile autolimitatoare.
7.3.4 În cazul încălzirii burlanelor verticale cablurile autolimitatoare pot fi instalate într-un fir drept și
nu în spirală, ca cablurile rezistive, ceea ce micșorează puterea de consum a sistemului și previne
obturarea burlanelor cu frunze.
a) comanda cu sistemul de degivrare se realizează în regim automat. Dacă puterea totală a cablului
de încălzire instalat nu este mare, atunci se instalează un termostat cu senzor de temperatură. Dacă
aria suprafeței încălzite este considerabilă, este rațional de utilizat o “stație meteo” cu senzor de
temperatură și umiditate. În acest caz pornirea sistemului de încălzire are loc numai la scăderea
temperaturii și căderea precipitațiilor sub formă de zăpadă.
11
CP G.01.03:2014
c) zăpadă depusă se va topi și apa va curge în sistemul de evacuare a apelor pluviale, iar suprafața
acoperișului va rămîne uscată. Pentru sistemele de încălzire cu o putere mare este posibilă utilizarea
sistemului de deconectare în evantai.
8.1.2 Conectarea trebuie făcută staționar (fără utilizarea cuplajelor de tip fișă/priză) și în
conformitate cu regulile în vigoare ПУЭ și CP G.01.02.
8.1.3 Montajul și deservirea tehnică a sistemelor de degivrare cu cablu a gheții și zăpezii trebuie
efectuate de organizații specializate, care au o experiență corespunzătoare, cadre calificate,
materiale, utilaje și dispozitive necesare.
8.1.4 Conexiunile electrice trebuie efectuate prin DPD. În sistemele cu utilizarea unui număr mare
de cabluri de încălzire (puterea mare și intensitatea curentului) parametrii DPD pot varia de cele
indicate în ПУЭ.
8.1.6 Se interzice categoric scurtarea, prelungirea sau supunerea la acțiuni mecanice a cablului de
încălzire, dacă altfel nu este prevăzut de producător.
8.1.9 Liniile elementului de încălzire a cablului nu trebuie să se atingă unul de altul sau să se
intersecteze reciproc.
8.1.11 Înainte și după pozarea cablului trebuie măsurată rezistența ohmică a cablului și rezistența
izolației acestuia. Rezistența cablului trebuie să corespundă celei indicate pe mufa de îmbinare în
diapazonul minus 5 % pînă la 10 %. Rezistența izolației se verifică cu ajutorul unui aparat special
(megohmmetru) cu tensiunea de lucru 500 – 1000 V.
8.1.12 Înainte de instalare se desenează un plan cu indicarea amplasării mufelor (de îmbinare și de
capăt), cablului „rece” și direcția de pozare a cablului, se indică pasul de pozare a cablului și puterea
acestuia, respectînd instrucțiunile și recomandările producătorului sistemelor de degivrare.
8.1.13 La pozarea cablului monofilar trebuie ținut cont de faptul, că acest cablu are două „capete
reci” și ambele trebuie conectate la termostat, adică pozarea cablului trebuie să se termine acolo de
unde a început.
12
CP G.01.03:2014
8.1.14 Nu este recomandată montarea cablurilor la temperaturi mai mici de minus 5 °С, deoarece
cablul de încălzire este greu de manevrat datorită învelișului rigid de silicon (izolația cablului devine
inflexibilă). Dacă, totuși lucrările trebuie executate, această problemă poate fi rezolvată prin
conectarea la tensiune a cablurilor pentru o scurtă perioadă de timp. Pentru această operație cablul
trebuie să fie desfășurat de pe tambur !
8.1.16 Suprafețele mari de încălzire trebuie separate pe sectoare, cu sistem individual de conectare
al fiecăruia.
8.1.17 Sistemele de încălzire ale acoperișurilor funcționează eficient numai primăvara și toamna, iar
pe perioada iernii acestea sunt pornite numai pe perioada de topire a zăpezii, deoarece la temperaturi
ai aerului mai jos de minus 15 ºС aceste sisteme sunt ineficiente și pot provoca o anumită daună
acoperișului din cîteva cauze:
- la temperaturi foarte joase a aerului pe conturul primului mecanism nu are loc formarea de umiditate,
iar cantitatea de umiditate pe conturul mecanismului doi scade considerabil;
- scade considerabil cantitatea de zăpadă de pe acoperiș, care se depune sub formă de precipitații;
8.1.18 După finalizarea lucrărilor de instalare trebuie neapărat de efectuat procedura de pornire-
reglare a sistemului, prevăzută de cerințele și normele ПУЭ:
- de măsurat rezistența tuturor cablurilor utilizate (de forță, de încălzire și cablurilor de comandă);
Pe baza rezultatelor lucrărilor de pornire și reglare se întocmește un raport tehnic, după care este
posibilă exploatarea sistemului de încălzire a acoperișului.
8.2.1 Montarea sistemelor de degivrare cu cablu se efectuează cu utilizarea accesoriilor din setul
livrat de producător.
13
CP G.01.03:2014
Tabelul 1. Valorile orientative ale capacității cablurilor de încălzire, necesare pentru încălzirea acoperișurilor
pentru sistemele de degivrare
Capacitatea
Acoperiș rece Acoperiș cald
Locul instalării specifică a cablului,
Capacitatea stabilită Capacitatea stabilită
W/m
Suprafața acoperișului 250-300 W/m2 250-400 W/m2 15-25
Burlan de scurgere a apei, masă plastică
30-40 W/mlin. 40-50 W/mlin. 15-25
Jgheab de scurgere a apei
Burlan de scurgere a apei, metalic.
30-40 W/mlin. 40-50 W/mlin. 15-25
Jgheab de scurgere a apei
Burlan de scurgere a apei, lemn
30-40 W/mlin. 40-50 W/mlin. 15-25
Jgheab de scurgere a apei
8.2.4 În cazul unui acoperiș cu pantă cablul de încălzire se instalează obligatoriu în toate burlanele
și jgheaburile, aflate pe perimetrul acoperișului. Este posibilă instalarea cablului pe muchia
acoperișului, în locurile mai problematice și în doliile, care se află pe partea de nord.
În cazul lipsei pe muchia acoperișului a unui jgheab, sub acoperiș se suspendează un fir de cablu,
care „taie” formarea țurțurelui.
8.2.5 În cazul unui acoperiș plan, cablul se instalează obligatoriu în toate burlanele exterioare. În
burlanele, care sunt amplasate pe interiorul clădirii este suficient de încălzit 3-4 m din partea
superioară și aproximativ 1 m 2 în jurul pîlniei de colectare a apei. În cazul existenței unei revărsări de
pe alte nivele ale acoperișului, se încălzește locul de revărsare și calea probabilă de curgere a apei
spre cea mai apropiată pîlnie de acumulare.
8.2.6 Pentru prevenirea acumulării de gheață, cablul de încălzire trebuie să fie instalat pe muchia
acoperișului. Pe acoperiș trebuie instalate opritoare de zăpadă, care previn alunecarea în avalanșă a
zăpezii pe suprafața acoperișului și ruperea cablului de încălzire.
8.2.7 Cablul de încălzire se instalează mai aproape de muchia acoperișului cu buclele pe direcția
spre opritorul de zăpadă. Este important, ca cablul să fie instalat anume pe această direcție și nu sub
formă de linie continuă de-a lungul muchiei acoperișului.
8.2.8 Cablul trebuie bine fixat la intervalul necesar, deoarece instalarea este preconizată pentru
utilizarea în condiții dure de condiții climatice.
8.2.10 În caz de necesitate, cablurile de încălzire și de îmbinare, și alte elemente ale sistemului de
degivrare, trebuie protejate împotriva deteriorărilor mecanice (de exemplu, prin aplicarea unei plase
metalice) și fixate fiabil (de exemplu, pentru protecția cablului la alunecarea zăpezii și gheții), în acest
caz accesoriile de fixare și ghidajele de montaj nu trebuie să provoace deteriorări cablului.
8.2.12 Sunt posibile diferite variante de montaj a sistemelor de degivrare cu cablu, în funcție de tipul
învelitorii:
- pentru fîșia de cabluri din burlanele cu disipatoare, pierderile de căldură pot fi estimate conform
СНиП 2.04.05, valorile coeficienților de cedare de căldură – aexterior;
- pentru suprafața exterioară a acoperișului aexterior poate fi adoptat ca fiind egal cu 23 W/m2 К;
14
CP G.01.03:2014
În total pierderile de căldură a unei astfel de fîșii constituie de ordinul 40 W/m 2 К, care este o valoare
foarte mare.
8.3.1 Jgheaburile orizontale pentru scurgerea apei pluviale pot fi suspendate sau pozate pe perete,
cînd disipatorul se află pe acoperiș.
8.3.2 Unul sau mai multe fire de cablu se trec pe toată lungimea jgheaburilor și burlanelor.
Capacitatea liniară a cablurilor se alege în funcție de diametrul burlanelor. Cablul de încălzire, pozat în
jgheabul suspendat trebuie să asigure o scurgere liberă a zăpezii topite.
8.3.3 Pentru „acoperișul rece” și jgheaburi cu diametrul de 10-15 cm sunt suficiente două fire de
cablu cu puterea liniară totală de 30-60 W/m. La diametre mai mari numărul de linii de cabluri de
încălzire instalate crește corespunzător.
Pentru „acoperișuri calde” puterea liniară totală crește de la 60-90 W/m pînă la 120 W/m.
8.3.4 Fixarea cablului în jgheab se realizează cu ajutorul unor cleme speciale din plastic sau cu
ajutorul unor bucăți de bandă de montaj. În jgheab, de regulă, banda se fixează cu nituri sau
holtzșuruburi cu etanșarea locurilor de găurire cu ermetic din silicon. Pasul dintre elementele de fixare
constituie aproximativ 0,3−0,5 m.
8.3.6 În jgheaburile din plastic poate fi utilizată o bandă din orice material inoxidabil.
8.3.7 Cablul de încălzire, instalat în jgheabul de perete, în afară de asigurarea de scurgere a apei
din zăpada topită trebuie să prevină creșterea masei de zăpadă și trecerea acesteia peste peretele
jgheabului. Lățimea fîșiei părții încălzite cu cablu trebuie să fie comparabilă cu grosimea acoperiri cu
zăpadă în zona respectivă. Lățimea fîșiei poate fi de la 0,20 m pînă la 1,0 m.
8.3.8 Dacă jgheabul de perete este mai departe de muchia acoperișului, apare pericolul de
depunere de gheață pe această muchie. În acest caz se recomandă instalarea a 1-2 fire de cablu de
încălzire pe linia de cădere a apei de pe muchia acoperișului (așa numitul lăcrimar).
8.3.9 Burlanele verticale de scurgere a apelor pluviale – este cel mai important element în tot
sistemul de evacuare a apelor pluviale de pe acoperiș. Din cauza fluxurilor convective, care apar în
burlanele verticale, are loc redistribuirea căldurii pe înălțimea burlanului: partea superioară se
supraîncălzește, iar cea inferioară se răcește din cauza tirajului de aer rece.
Pentru înlăturarea acestui fenomen se utilizează o încălzire suplimentară în partea inferioară, care
reprezintă niște fire suplimentare de cablu de încălzire în partea inferioară a burlanului.
8.3.10 Trebuie încălzită toată lungimea burlanului, utilizînd o ranforsare suplimentară la pîlnia de
colectare și cotul inferior al burlanului. Capacitatea cablului se stabilește în funcție de diametrul
burlanelor.
8.3.11 Pentru fixarea cablului într-un burlan de 3 m, trebuie utilizat un sistem de descărcare sub
formă de lanț sau cablu metalic cu elemente de fixare ale cablului în burlan sau capete de bandă de
montaj.
8.3.12 Elementele de fixare trebuie instalate astfel, ca firele separate de cablu de încălzire din burlan
să nu se intersecteze și să nu se strîngă în mănunchi. De obicei, pasul dintre elementele de fixare
constituie 0,3-0,5 m.
15
CP G.01.03:2014
8.3.13 În cazul în care, burlanele de scurgere a apelor pluviale trec prin interiorul clădirii prin încăperi
calde, încălzirea de însoțire trebuie instalată numai în acea porțiune a burlanului, care este supusă
înghețării (de regulă aceasta este partea superioară de la pîlnia de colectare pînă la încăperea caldă,
și, posibil, cotul de evacuare în stradă în partea inferioară a burlanului).
8.3.14 În cazul în care, burlanele de scurgere a apelor pluviale sunt racordate la sistemul de
canalizare pentru apele pluviale, încălzirea de însoțire este necesară pînă la punctul de îngheț al
pămîntului în localitatea dată. De asemenea, poate fi necesară încălzirea suplimentară a puțurilor de
scurgere a apelor pluviale și încălzirea capacelor acestora.
8.4.1 Dolia formează un unghi intern pe suprafața acoperișului. În astfel de locuri este posibilă
acumularea unei cantități considerabile de zăpadă, care topindu-se se tasează, transformîndu-se
întru-un strat din zăpadă și gheață. La dezghețarea zăpezii sau la venirea primăverii un astfel de strat
poate cădea de pe acoperiș, reprezentînd un pericol real pentru construcția acoperișului, persoane,
precum și pentru autovehiculele parcate.
8.4.2 Fixarea firelor de cablu de încălzire în dolii se efectuează similar instalării de-a lungul
disipatorului de apă cu ajutorul unor capete din bandă specială de montaj din inox. De asemenea,
este posibilă fixarea firelor de cablu de încălzire pe o plasă din inox cu ajutorul unor coliere rezistente
la îngheț.
8.4.4 În cazul lipsei unei scurgeri organizate de pe acoperiș, pentru prevenirea formării țurțurilor,
trebuie încălzită streașina acoperișului.
8.4.5 Cablul de încălzire se montează uniform pe suprafață, ca în acest fel să fie atinsă capacitatea
necesară pe 1 m2. Trebuie tins spre capacitatea maximă.
8.4.6 Lățimea minimă a fîșiei de cablu de încălzire trebuie să fie comparabilă cu grosimea stratului
de zăpadă în localitatea dată. De obicei cablul se instalează pe o lățime de la 40 pînă la 100 cm.
8.4.7 Adeseori gurile de scurgere a apelor se află în centrul doliilor. În acest caz, un capăt de cablu
trebuie coborît în burlanul de scurgere.
8.4.8 În cazul unor probleme pe cornișă, cablul se instalează „în serpentină” pe muchie. Lățimea
pasului pentru acoperișuri cu învelitori moi se calculează pornind de la capacitatea cablului și
capacitatea necesară pentru 1 m 2, pentru acoperișurile cu învelitori metalice pasul se stabilește ca
multiplu desenului acoperișului. Înălțimea triunghiului se alege astfel, ca pe suprafață să nu rămînă
zone „reci”, unde se formează depuneri de gheață. Adeseori se întîmplă, că trebuie tras încă un fir de
cablu pe lăcrimar sau muchia acoperișului.
8.4.9 Cablul se pozează pe lăcrimar pe linia căderii apei. Numărul de fire depinde de construcția
lăcrimarului (de la 1 pînă la 3).
8.5.1 Cablul se instalează pe perimetrul geamului, precum și „în serpentină” sub geam, pentru a
asigura scurgerea apei topite în burlan. Este de dorit, ca înălțimea de instalare să nu depășească 80
cm. Pasul de instalare al cablului sub geamul de mansardă poate fi diferit de pasul de instalare pe
16
CP G.01.03:2014
muchia acoperișului din cauza unei zone mai mari de încălzire. Pasul recomandat este de 40 cm. La
instalarea pe un acoperiș din țiglă metalică pasul se stabilește ca fiind egal cu pasul țiglei.
8.5.2 Alăturarea la pereții „calzi” se încălzește 2/3 din lungime, ca și doliile. De regulă, sunt
suficiente două fire de cablu. Însă, în cazul unor pierderi mari de căldură, unei continuități mari a
sectorului, în special prezența unor „buzunare”, unde se acumulează zăpada este posibilă sporirea
numărului de fire de cablu. Pentru cablul rezistiv – capacitatea minimă recomandată – 30-35 W/m. În
cazul unor depuneri mari de gheață sunt posibile două variante, sporirea numărului de fire sau
mărirea capacității liniare pînă la 45 W/m.
8.5.3 Problemele cu coșurile de fum, de regulă, sunt legate de faptul, că după coș este format un
„buzunar”, unde se acumulează zăpada. În acest caz, de la căldura degajată de la coș, zăpada se
topește în permanență. Pentru rezolvarea acestei probleme este suficient să fie încălzit „buzunarul” și
să fie trecute două fire pe muchia coșului în jos.
9.1.4 Le efectuarea examinării personalul trebuie să se convingă, acolo unde este posibil:
În cazul unei imposibilități a examinării unor elemente ale sistemului de degivrare concluzia se face
conform rezultatelor verificării și Actelor de confirmare a lucrărilor ascunse, întocmite corect (vezi
8.1.11 și Anexa B).
9.1.5 Toate sistemele de degivrare nou montate si reconstruite sunt supuse încercărilor în volum
complet de lucrări, prevăzute de prezentul punct:
Pentru cablurile de încălzire rezistența izolației trebuie să fie cel puțin 1 MOhm, iar pentru restul
elementelor sistemului de degivrare, inclusiv conductoarele electrice rețelei de grup – cel puțin 0,5
MOhm;
17
CP G.01.03:2014
e) măsurarea rezistenței a prizei de pămînt se efectuează în acele sisteme de degivrare, pentru care
este prevăzută amenajarea unei prize de pămînt separate indiferent de amenajarea împămîntării în
rețeaua de alimentare. Valoarea rezistenței la curgerea curentului de la priza de pămînt trebuie să
corespundă celei din proiect;
Rezultatele încercărilor la cald se consideră satisfăcătoare, dacă în procesul acestora nu au avut loc
declanșări nesancționate a aparaturii de comutare și protecție, nu s-au observat supraîncălziri locale
ale obiectului încălzit și dacă rezistența izolației a cablului de încălzire, măsurată cu megohmmetru
imediat după deconectarea sistemului de încălzire de la rețea (în stare caldă), va fi de cel puțin 5
MOhm.
9.1.6 Concluzia privind utilitatea sistemului de degivrare pentru exploatare se face pe baza
examinării rezultatelor tuturor încercărilor și compararea parametrilor obținuți cu prevederile
prezentului capitol, precum și cu valorile, indicate în fișele tehnice ale elementelor sistemelor de
degivrare.
18
CP G.01.03:2014
Dacă, conform rezultatelor măsurărilor, rezistența izolației sau rezistența conductorului de încălzire
este mai mică de cea admisibilă, exploatarea sistemelor de degivrare trebuie oprită pentru
determinarea caracterului defectului și posibila scoatere sistemului de încălzire în reparație.
- pornirea sistemului de degivrare sub tensiune la rezistența izolației mai mică de cea indicată în
8.1.11;
- mărirea sarcinii curentului la termostat peste cea admisibilă pentru acest tip de dispozitiv;
- exploatarea sistemului de degivrare fără executarea sistemului de egalizare a potențialelor, sau fără
DPD în conformitate cu cap. 10.
9.2.3 Reparația sistemelor de degivrare în toate cazurile trebuie să fie efectuată de un personal
special pregătit și calificat conform metodelor, elaborate de firma producătoare a sistemului de cabluri
de încălzire.
9.2.4 La organizarea lucrărilor de reparații trebuie ținut cont de faptul, că cablurile de încălzire a
unor firme producătoare nu pot fi reparate și în cazul defecțiunii acestora trebuie înlocuite cu cabluri
noi.
10 Măsuri de securitate
10.1 Principalele cerințe se prezintă din punct de vedere al securității la incendiu și siguranța
electrică. Conform prevederilor actelor normative privind siguranța la incendiu, care sunt în vigoare pe
teritoriul Republicii Moldova, cablurile nu trebuie să mențină arderea. Materialele cablului, dacă inițial
sunt combustibile, ca de exemplu PVC, acestea neapărat trebuie să conțină adaosuri antipirenice.
10.4 Protecția împotriva contactului direct trebuie asigurată prin acoperirea completă a elementelor
conductoare de curent cu izolație, care poate fi îndepărtată numai prin distrugere. La execuția
lucrărilor de izolație în timpul montajului (de exemplu, la instalarea mufelor de îmbinare), aceasta
trebuie supusă încercărilor în conformitate cu cap. 9 al prezentului Cod.
10.5 Protecția împotriva contactului indirect (protecția la deteriorarea izolației) trebuie asigurată prin
deconectarea automată a alimentării și sistemul de egalizare al potențialelor.
10.5.1 Dispozitivul de protecție, destinat deconectării automate a alimentării la deteriorarea izolației,
trebuie să asigure o protecție împotriva contactului indirect, la închiderea elementelor conductoare de
curent ale sistemelor de degivrare, cu elementele deschise conductoare de curent accesibile pentru
19
CP G.01.03:2014
atingere, precum și cu învelișul metalic (cu ecranare) al cablului, plasa metalică de protecție sau cu
conductorul de protecție astfel, ca durata de deconectare să nu depășească 0,4 s la tensiunea de fază
220 V și 0,2 s la tensiunea de 380 V.
10.6 Pentru protecție, la deteriorarea izolației în limitele elementului de încălzire a cablului, trebuie
utilizat un DPD, care reacționează la curent diferențial și un sistem suplimentar de egalizare al
potențialelor.
10.6.1 Este obligatorie instalarea DPD cu curentul nominal de răspuns de maxim 30 mA pentru liniile
de grup, care alimentează sistemele de cabluri de încălzire a suprafețelor cu pericol sporit și foarte
periculoase.
10.6.2 Curentul total de scurgere al rețelei sistemului de încălzire, ținîndu-se cont de cablul de
încălzire în regim normal de funcționare, nu trebuie să depășească 1/3 a curentului nominal al DPD.
Se admite în cazul lipsei de date, ca curentul de scurgere al rețelei sistemului de degivrare să fie
determinat conform ПУЭ.
10.6.3 La utilizarea unui cablu de încălzire de lungimi considerabile curentul natural de scurgere al
rețelei sistemelor de degivrare poate fi comensurabil cu curentul diferențial de declanșare al DPD. În
astfel de cazuri, în baza unei fundamentări speciale, se admite aplicarea măsurilor de protecție,
diferite de cele indicate în 10.6.
10.6.4 Se recomandă utilizarea DPD, care reprezintă un aparat integru cu întreruptor automat, care
asigură o protecție împotriva supracurentului (vezi 10.8.3).
10.6.5 Se admite conectarea la un singur DPD a mai multor cabluri de încălzire, care aparțin
aceluiași sistem de încălzire. Nu se recomandă conectarea la un singur DPD a cablurilor de încălzire
ce au o lungime totală mai mare de 400 m.
10.7.2 La utilizarea sistemelor de degivrare pentru acoperișurile cu suprafețe mari, pentru asigurarea
unei protecții mecanice, trebuie utilizate cabluri de încălzire blindate speciale (secțiuni) sau o plasă
metalică, aplicata deasupra cablului de încălzire.
20
CP G.01.03:2014
scurtcircuitare, la alegerea mijloacelor de protecție, trebuie efectuat fără a ține cont de rezistența
conductoarelor părții de încălzire a cablului.
Siguranța la incendiu a instalațiilor electrice ale clădirilor trebuie să fie asigurată în conformitate cu
prevederile GOST 12.1.004.
10.9.1 Cablul de încălzire nu trebuie să prezinte pericol de aprindere sau incendiu în zona de
amplasare a acestuia. De aceasta trebuie respectate măsurile suplimentare de securitate la pozarea
cablurilor de încălzire în apropierea unor construcții din materiale combustibile.
10.9.2 La utilizarea DPD în scopul sporirii nivelului de protecție al cablului împotriva aprinderii la
închiderea elementelor conductoare ale cablului de încălzire la părțile împămîntate, curentul nominal
de declanșare al DPD nu trebuie să depășească valoarea de 300 mA.
Se admite, în cazul unei fundamentări speciale instalarea unui DPD, care combină funcțiile conform
10.6.1.
10.9.3 Protecția împotriva supraîncălzirii cablurilor de încălzire trebuie realizată cu ajutorul unui
termostat. Termostatele, de asemenea, trebuie să aibă încorporate un sistem de protecție, care
deconectează sarcina în cazul scurtcircuitului în circuitul senzorului de temperatură.
10.10 Împămîntarea și măsurile de siguranță electrică în instalațiile electrice ale clădirilor civile și
sociale, industriale și agrozootehnice, la amenajarea sistemelor de degivrare a gheții și zăpezii,
trebuie să corespundă prevederilor CP G.01.02, GOST 12.1.038, GOST 30331.3, GOST 30331.8,
GOST 30331.10, GOST 30331.15.
10.11 Securitatea și siguranța oricărui sistem depind de calitatea materialelor selectate, metodele de
instalare și deservire. O construcție executată, instalată sau deservită incorect a oricărui component
de sistem, sau nerespectarea cerințelor ghidului producătorului poate distruge sistemul de degivrare
sau acoperișul, ceea ce la rîndul său poate duce la o evacuare neadecvată, electrocutare sau la
incendiu.
10.12 Pentru minimizarea acestor riscuri și garantarea unei funcționalități sigure, trebuie studiat cu
atenție ghidul producătorului și de respectat toate recomandările, instrucțiunile și atenționările, indicate
în acesta.
10.13 Pentru asigurarea securității la incendiu și siguranței electrice se respectă cîteva prevederi:
21
CP G.01.03:2014
- în componența sistemului trebuie să fie cuprinse numai cablurile de încălzire, care au certificatele
corespunzătoare, inclusiv certificatul de securitate la incendiu.
- elementul de încălzire al sistemului trebuie dotat cu un DPD sau automat diferențial cu curent de
scurgere sub 30 mA (pentru o securitate electrică completă – 10 mA).
10.14 În timpul exploatării acoperișului este posibilă acumularea de frunze, gunoaie etc. în sistemul
de evacuare a apelor pluviale și obturarea burlanelor de scurgere. La instalarea în burlanele verticale
a cablurilor de mare capacitate (50-60 W/m) este posibilă deteriorarea acestora în locurile de
acumulare a gunoaielor.
22
CP G.01.03:2014
Anexa А
(normativă)
Beneficiar _________________________________________________________________________
Obiect ___________________________________________________________________________
Denumire Data
Număr de Diapazonul Eroarea de Data ultimei
Nr. aparat Tip Număr certificat următoarei
fabrică de măsurări bază verificări
verificări
Au efectuat încercările:
23
CP G.01.03:2014
Anexa В
(informativă)
ACT
de confirmare a execuției lucrărilor ascunse privind montajul cablului de încălzire
Comisia în componența:
Reprezentantul organizației de montaj electric ____________________________________________
_________________________________________________________________________________
(Nume Prenume, funcția)
Responsabil tehnic (al beneficiarului) ___________________________________________________
(Nume Prenume, funcția)
a efectuat examinarea lucrărilor de montaj a cablului de încălzire _____________________________
_________________________________________________________________________________
(denumirea suprafeței încălzite etc.)
executate de ______________________________________________________________________
(denumirea organizației de montaj electric)
a întocmit prezentul act despre următoarele:
4. După execuția lucrărilor lipsesc sau au fost admise abateri de la documentația de proiect
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
(în cazul unor abateri de indicat din ce cauză și cu cine au fost coordonate abaterile, numărul paginii și data coordonării)
Hotărîrea comisiei:
Lucrările au fost executate în conformitate cu documentația de proiect și normativele tehnice și
corespund condițiilor de recepție a acestora.
Lucrările prezentate pentru recepție au fost acceptate, se permite execuția lucrărilor ulterioare
_________________________________________________________________________________
(denumirea lucrărilor)
24
CP G.01.03:2014
Anexa C
(informativă)
ACT
de verificare a funcționalității sistemului de încălzire
Comisia în componența:
Reprezentantul organizației de montaj electric ____________________________________________
_________________________________________________________________________________
(Nume Prenume, funcția)
Responsabil tehnic (al beneficiarului) ___________________________________________________
(Nume Prenume, funcția)
de la orele _____ «____» ____________ 20___ pînă la orele _____ «____» _____________ 20___ .
Rezultatele verificării:
4. Rezistența izolației a cablului de încălzire în stare caldă (imediat după deconectare) ______ MOhm
Hotărîrea comisiei:
25
CP G.01.03:2014
Начало перевода
1 Область применения
1.1 Настоящий Кодекс практики (далее - Кодекс) устанавливает общие правила
проектирования, монтажа и эксплуатации кабельных электрических систем для стаивания льда
и снега с крыш, желобов и водосточных труб (далее - система стаивания).
2 Нормативные ссылки
СНиП 2.04.05-91 Отопление, вентиляция и кондиционирование
SM GOST R 503452002
(CEI 60898-95) Dispozitive electrice. Întrerupătoare automate pentru protecţia la
supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare
26
CP G.01.03:2014
3 Термины и определения
В настоящем Кодексе применяются термины с соответствующими определениями:
3.3 Нагревательный кабель - кабель с активной греющей частью в виде одной или более
нагревательных жил, выделяющих тепло при прохождении по ним электрического тока, и
передающий это тепло обогреваемому объекту или объему.
3.6 Ендова - образует пространство между двумя смежными скатами крыши, образующими
лоток (входящий угол) для сбора воды на кровле.
27
CP G.01.03:2014
4 Общие положения
4.1 При проектировании электрических систем стаивания необходимо руководствоваться
требованиями действующих строительных норм и правил, других нормативных документов,
утвержденных в установленном порядке.
- водосточные трубы;
- водосборные желоба;
- воронки;
- направляющий лоток;
- ендова;
- отвод;
- карниз;
- капельник;
- плоская кровля;
- край кровли;
- снегозадержатель.
4.3 Система стаивания состоит из: нагревательных кабелей или нагревательных матов,
аксессуаров для их крепления на кровле, элементы снегозадержания, взаимодействующие с
нагревательными элементами, электронных терморегуляторов и монтажных принадлежностей.
28
CP G.01.03:2014
4.5 Система стаивания монтируется на всей поверхности крыши, на кромке крыши или в
местах, где имеется опасность обледенения или снежных заносов: в водосточных желобах,
водосточных трубах, на сложных элементах кровли, внутренних углах (ендовах), воротниках
кровельных окон, плоских площадках крыши и т. д. В общем, система монтируется на
поверхности параллельной желобу, имея минимальную ширину в 0,5 м.
4.8 Система стаивания используется в случае плоских крыш и крыш с различным уклоном
стека дождевых вод, согласно положениям указанных в 4.5.
- нет необходимости в ручном труде и услугах промышленных альпинистов для уборки снега и
сосулек.
29
CP G.01.03:2014
Образование наледей и сосулек на теплой Снежный покров при наличии системы стаивания
крыше
Рис. 1. Образование наледей в результате подогрева крыши
5.5 Исходя из теплового режима, крыши можно разделить условно на три типа:
5.5.1 «Холодная крыша» - это хорошо изолированная крыша с низким уровнем теплопотерь
через поверхность, часто с проветриваемым подкровельным пространством. Наледи, как
правило, образуются, когда снег начинает таять на солнце. При этом минимальная
температура таяния - не ниже минус 5 °С. Если для таких крыш необходима система
снеготаяния, ее мощность должна быть минимальной и установка кабелей осуществляется
только в водосточной системе.
30
CP G.01.03:2014
5.5.2 «Теплая крыша» - это плохо изолированная крыша, на которой снег тает и при
достаточно низких отрицательных температурах воздуха. Талая вода стекает вниз к холодному
краю и к водостокам, где намерзает и образует сосульки. Минимальная температура таяния -
не ниже минус 10 °С. К этому типу относят большинство крыш старых зданий с чердаком. Для
«теплых крыш» необходима комплексная система снеготаяния (установка кабелей на кровле, в
желобах и водостоках).
5.5.3 «Горячая крыша» - это плохо изолированная крыша, у которой чердак часто
используется в технических целях или как жилое помещение. На таких крышах снег тает и при
очень низких отрицательных температурах воздуха (ниже минус 10 °С). Поэтому,
проектирование и монтаж кабельной системы представляет значительные трудности и успех
далеко не всегда предопределен.
Все эти моменты необходимо учитывать при проектировании и монтаже систем стаивания.
5.6 Кроме привнесенных причин, которые могут быть либо устранены, либо сильно
ослаблены правильным проектированием крыш, существуют причины природного характера,
которые создают условия льдообразования даже на идеальной крыше.
5.6.1 Наиболее важная причина это солнечная радиация, которая создает неравновесные
условия по температуре и суточные колебания температуры с переходом через 0 °С. Хотя
чистый снег хорошо отражает солнечное излучение, малейшие загрязнения приводят к резкому
падению коэффициента отражения.
5.6.2 Части кровли, свободные от снега, могут иметь очень низкий коэффициент отражения и
активное таяние может происходить на границе снегового покрова.
6.1.1 Применение кабельных систем стаивания для очистки водостоков и кромок крыш от
льда является самым сложным, как для расчетов и проектирования, так и для монтажа и
эксплуатации. Основные причины возникающих сложностей заключаются в следующем:
31
CP G.01.03:2014
6.2.1 При проектировании систем стаивания для кровли необходимо, прежде всего, учесть
такие факторы, как:
a) климатические условия;
- водосточные трубы;
- отводы;
- карнизы крыш;
32
CP G.01.03:2014
- капельники.
d) определяются высота здания, длина, высота и ширина крыши, уклон кровли, длина и
диаметр водосточных труб, длина и размеры лотков, желобов.
При расчете требуемой мощности систем стаивания на квадратный метр, следует учитывать
следующее:
33
CP G.01.03:2014
6.2.12 Питание кабельных систем обогрева крыш жилых домов должно осуществляться по
отдельным от других электроприемников групповым линиям, начиная от квартирных щитков в
жилых многоквартирных домах, от вводных устройств (ВУ) или вводно-распределительных
устройств (ВРУ) индивидуальных жилых домов, или других частных сооружений.
34
CP G.01.03:2014
При установке кабельной системы обогрева крыш для индивидуальных жилых домов,
коттеджов и других подобных сооружений, установка отдельного счетчика для учета
электроэнергии, потребляемой системой стаивания, как правило, не требуется.
35
CP G.01.03:2014
7.2.4 При монтаже системы стаивания для крыш датчик температуры воздуха располагается
в сухом месте, защищенном от воздействия прямых солнечных лучей (например, на кромке
водосточного желоба, защитном ограждении крыши и т.п.). Датчик влажности рекомендуется
располагать в водосточном желобе.
7.3 Для установки на крыше используются два вида нагревательных кабелей: резистивный
и саморегулирующийся. Благодаря этому систему обогрева можно устанавливать на любое
покрытие.
b) условия, в которых находятся разные участки кабеля, могут резко отличаться: например,
один лежит под снегом, другой покрыт листвой, третий висит в воздухе, а теплоотдача этих
частей совершенно одинакова. Когда датчик зафиксирует влажность и система включится,
эффективно будет работать только покрытый снегом участок, а два других перегреваются
совершенно напрасно.
36
CP G.01.03:2014
c) выпавший снег растает, и талая вода стечет в водосборники, покрытие же кровли останется
сухим. Для систем обогрева большой мощности также возможно применение системы веерного
выключения.
8.1.3 Монтаж и сервисное обслуживание кабельных систем стаивания льда и снега должны
производится специализированными организациями имеющими соответствующий опыт,
квалифицированные кадры, материалы, оборудование и необходимый инструмент.
8.1.9 Линии нагревательной части кабеля не должны касаться друг друга или пересекаться
между собой.
37
CP G.01.03:2014
8.1.11 Перед и после укладки кабеля следует замерить омическое сопротивление кабеля и
сопротивление его изоляции. Сопротивление кабеля должно соответствовать указанному на
соединительной муфте в диапазоне от минус 5% до плюс 10%. Сопротивление изоляции
проверяют специальным прибором (мегомметром) с рабочим напряжением 500 - 1000 В.
8.1.12 Перед укладкой начертить план с указанием мест расположения муфт (соединительной
и концевой), «холодного» провода и направления раскладки кабеля, отметить шаг укладки
кабеля и его мощность, соблюдая инструкции и рекомендации производителя систем
стаивания.
8.1.13 При укладке одножильного кабеля необходимо учитывать, что кабель имеет два
«холодных конца», и оба они должны быть подключены к терморегулятору, то есть необходимо
закончить раскладку кабеля там, откуда она началась.
8.1.14 Не рекомендуется укладывать кабель при температуре ниже минус 5°С, так как
изоляция кабеля становится жесткой. Если работы все-таки нужно вести, эту проблему можно
решить на короткое время подключив кабель к сети. Кабель при этом должен быть обязательно
размотан!
8.1.17 Системы обогрева кровли эффективно работают только весной и осенью, а в зимний
период их включают только на время оттепелей, поскольку при температурах воздуха ниже
минус 15 ºС данные системы являются бесполезными и могут нанести определенный вред
кровли по нескольким причинам:
8.1.18 После завершения монтажных работ следует в обязательном порядке выполнить пуско-
наладочные процедуры, предусмотренные требованиями и нормами ПУЭ:
38
CP G.01.03:2014
При отсутствии по краю скатной кровли водосточного желоба под крышей подвешивается одна
нитка кабеля, которая "обрезает" образованные сосульки.
8.2.8 Кабель должен быть надежно закреплен с требуемым интервалом, поскольку установка
предназначена для использования в жестких погодных условиях.
39
CP G.01.03:2014
Итого общие теплопотери такой дорожки составляют порядка 40 Вт/м 2 К, которая является
очень большой величиной.
8.3.2 Одна или несколько ниток кабеля пропускается по всей длине желобов и водостоков.
Погонная мощность кабелей подбирается в зависимости от диаметра водостоков.
Нагревательный кабель, уложенный в подвесном желобе должен обеспечить свободный сток
талой воды.
8.3.3 Для «холодной крыши» и желобов с диаметром 10−15 см достаточно двух линий кабеля
суммарной погонной мощностью 30−60 Вт/м. При больших диаметрах количество
укладываемых линий нагревательного кабеля соответственно увеличивается.
Для «теплых крыш» суммарная погонная мощность возрастает от 60−90 Вт/м до 120 Вт/м.
8.3.8 Если настенный желоб далеко отходит от края крыши, возникает опасность
обледенения этого края. В этом случае рекомендуем установить 1−2 линии нагревательного
кабеля по линии срыва воды с края крыши (так называемый капельник).
40
CP G.01.03:2014
8.3.10 Необходимо обогревать всю длину труб, при этом на входной воронке и выходе трубы
необходимо делать дополнительное усиление. Мощность кабеля выбирается исходя из
диаметра труб.
8.3.13 В случае, когда водосточные трубы проходят внутри здания через теплые помещения,
сопровождающий обогрев необходим лишь в той части трубы, которая подвержена замерзанию
(как правило это верхняя часть от входной воронки до теплого помещения и, может быть,
выводной патрубок на улицу в нижней части трубы).
8.4.1 Ендова это внутренний угол на поверхности кровли. В таких местах наиболее вероятно
скопление большого количества снега, который, подтаивая и уплотняясь, превращается в
снежно-ледовый пласт. При оттепели или при наступлении весны такой пласт может сорваться
с кровли целиком, представляя серьезную опасность для конструкции кровли, а так же людей и
автомобилей внизу.
41
CP G.01.03:2014
8.4.7 Зачастую водостоки располагаются в центре ендов. В этом случае отрезок кабеля
должен спускаться в водосточную трубу.
8.4.8 При наличии проблем по карнизу, кабель прокладывается “змейкой” по кромке. Ширина
шага для мягких кровель рассчитывается исходя из мощности кабеля и потребной мощности на
м2, для металлических кровель шаг делается кратным рисунку кровли. Высота треугольника
выбирается так, чтобы на поверхности не оставалось “холодных” зон, где происходит
образование наледей. Часто бывает необходимо пускать ещё одну нитку по капельнику или
кромке кровли.
8.5.1 Кабель укладывается по периметру окна, а также “змейкой” под окном, чтобы
обеспечить сход талой воды в желоб. Желательно, чтобы высота укладки не превышала 80 см.
Шаг установки кабеля под мансардным окном может отличаться от шага укладки на кромке
кровле из-за большей высоты зоны обогрева. Рекомендуемый шаг 40 см. При установке на
металлочерепицу шаг подбирается равный шагу черепицы.
8.5.2 Примыкание к «тёплым» стенам обогревается на 2/3 длины, так же как и ендовы. Как
правило, достаточно 2-х ниток кабеля. Однако в случае больших теплопотерь, большой
протяжённости участка и особенно наличие “карманов”, где скапливается снег возможно
увеличение количества кабеля. Для резистивного кабеля – рекомендуемая минимальная
мощность – 30-35 Вт/м. В случае сильных наледей возможно два варианта, либо увеличение
количества ниток, либо увеличение погонной мощности до 45 Вт/м.
8.5.3 Проблемы печных труб, как правило, связаны с тем, что за трубой образован «карман»,
где скапливается снег. При этом если от трубы идёт тепло, то снег всё время подтапливается.
Для решения этой проблемы достаточно обогреть «карман» и пропустить две нитки по краям
трубы вниз.
9.1.4 При проведении осмотра необходимо убедиться там, где это возможно:
42
CP G.01.03:2014
Для нагревательных кабелей сопротивление изоляции должно быть не менее 1 МОм, а для
остальных элементов системы стаивания, включая электропроводку групповой сети - не менее
0,5 МОм;
43
CP G.01.03:2014
- включение систем стаивания под напряжение при сопротивлении изоляции менее указанного
в 8.1.11;
- эксплуатация систем стаивания без выполнения системы уравнивания потенциалов, либо без
УЗО в соответствии с гл.10.
9.2.4 При организации ремонта следует учитывать, что нагревательные кабели отдельных
фирм - изготовителей не являются ремонтопригодными и при неисправности подлежат замене
на новые.
10 Меры безопасности
10.1 Основные требования предъявляются с точки зрения пожаро- и электробезопасности.
Согласно требованиям нормативных актов по пожарной безопасности, действующих на
территории Республики Молдова, кабели не должны поддерживать горение. Материалы
44
CP G.01.03:2014
кабеля, если они изначально горючи, как например ПВХ, должны обязательно содержать
антипиреновые присадки.
10.2 При устройстве систем стаивания должны быть применены следующие общие меры
защиты для обеспечения безопасности:
- защита от сверхтока;
10.6 Для защиты при повреждениях изоляции в пределах греющей части нагревательного
кабеля должно применяться УЗО, реагирующее на дифференциальный ток, и дополнительная
система уравнивания потенциалов.
10.6.2 Суммарный ток утечки сети системы обогрева с учетом нагревательного кабеля в
нормальном режиме работы не должен превосходить 1/3 номинального тока УЗО. При
отсутствии данных ток утечки сети систем стаивания допускается определять по ПУЭ.
45
CP G.01.03:2014
10.7.2 При использовании систем стаивания для крыш с большой площадью для обеспечения
механической защиты следует применять специальные бронированные нагревательные кабели
(секции), либо использовать металлическую сетку, уложенную поверх нагревательного кабеля.
10.8.1 Устройства защиты от токов короткого замыкания должны отключать любой ток
короткого замыкания раньше, чем он мог бы вызвать опасность вследствие тепловых и
механических воздействий на проводники и их соединения.
10.9.1 Нагревательный кабель не должен создавать опасности возгорания или пожара в зоне
его расположения. Поэтому требуется соблюдать дополнительные меры безопасности при
прокладке нагревательных кабелей вблизи конструкций из сгораемых материалов.
46
CP G.01.03:2014
10.9.2 При применении УЗО в целях повышения уровня защиты кабеля от возгорания при
замыкании токоведущих частей нагревательного кабеля на заземленные части, номинальный
ток срабатывания УЗО не должен превышать значения 300 мА.
- греющая часть системы должна оснащаться УЗО или дифференциальным автоматом с током
утечки не более 30 мА (для требований полной электробезопасности – 10 мА).
47
CP G.01.03:2014
Приложение А
(нормативное)
Заказчик _________________________________________________________________________
Объект __________________________________________________________________________
Протокол №
испытаний нагревательного кабеля
Дата Дата
№ Наименование Заводской Диапазон Основная Номер
Тип последней очередной
п/п прибора номер измерений погрешность свидетельства
проверки проверки
Испытания проводили:
48
CP G.01.03:2014
Приложение В
(справочное)
АКТ
освидетельствования скрытых работ по монтажу нагревательного кабеля
Комиссия в составе:
Представителя электромонтажной организации ________________________________________
_________________________________________________________________________________
(Фамилия Имя, должность)
Представителя технического надзора (заказчика) _______________________________________
(Фамилия Имя, должность)
провела осмотр работ по монтажу нагревательного кабеля _______________________________
_________________________________________________________________________________
(наименование обогреваемой поверхности и т.п.)
выполненных _____________________________________________________________________
(наименование монтажной организации)
и составила настоящий акт о нижеследующем:
Решение комиссии:
Работы выполнены в соответствии с проектной и нормативно-технической документацией и
отвечают требованиям их приемки.
49
CP G.01.03:2014
Приложение C
(справочное)
АКТ
проверки на функционирование системы обогрева
Комиссия в составе:
Представителя электромонтажной организации ________________________________________
_________________________________________________________________________________
(Фамилия Имя, должность)
с _____ часов «____» _______________ 20___ г. по _____ часов «____» _____________ 20___ г.
Результаты проверки:
Решение комиссии:
По результатам проведенной проверки система обогрева __________________ быть принята в
постоянную эксплуатацию. (может, не может)
50
CP G.01.03:2014
Содержание
51
CP G.01.03:2014
Membrii Comitetului tehnic pentru normare tehnică şi standardizare în construcţii CT-C 08 "Instalaţii
electrice, de automatizare, semnalizare şi telecomunicaţii" care au acceptat proiectul documentului
normativ:
52
CP G.01.03:2014
Utilizatorii documentului normativ sînt responsabili de aplicarea corectă a acestuia. Este important ca
utilizatorii documentelor normative să se asigure că sînt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor
amendamentelor.
Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sînt publicate
în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", Catalogul documentelor normative în construcţii, în
publicaţii periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
construcţiilor, pe Portalul Naţional "e-Documente normative în construcţii" (www.ednc.gov.md),
precum şi în alte publicaţii periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu prezentarea referinţelor la acesta).
53
CP G.01.03:2014
Ediţie oficială
54