Lucraæa nr.

5 ANALIZA CALITATIVĂ A APEI

1. Scopul lucrãńi
Se urm&eęte dæeminæea exioeNei unor ioni æu substante dizolvate
diverse probe de apă.

2. Teoria lucrãńi

Apele naGrale coN,in o sena de substanțe dizolvate, care pot fi gaze: O„

COt, subsæȘe minerals: Ømń de Na, K, Ca, Mg, precum şi wbsanțe organiæ.
Ïn domeniul construQiilor. apa pooe s& apară ïn dou& ipostaze:
• la poœærea materialelor de œnstmQii (beton, moûar, æramicã, etc);
• făQnd paŠe din mediul cu care se ałá ïn contact diferitele
ale constnJ@iIor.
Apa din mediu, pńn continutul său in substanțe dizolvate, poa‹e provoca
coroziuæ a elementelor de consNcție sæ alte fæomeæ nepl8cute, cum ar
coimatæea InxalaȘilo temiæ æ foloæsc o ap9 durà.
Pentru apa utilizată la procesarea materialelor de construct.ii sunt
anumite condiții privitoare la conținutul de substanțe dizolvate. ’æ#e!, ia
%toanelor şi mortarelor, sunt evitate apeie a un conținut ridiæt de sulfați,
aceștia pot reacționa in timp cu produşii de hidratare ai cimentului, cu producerei
expażsiunii sulfatice, ce conduce la distrugerea struourii de intárire.
În prezem, nu ø.ste admis8 proiectarea compozitiei unui beton fãrä a u
cunoaşte potențialul coroziv al mediului, la locul de punere in opøră, exprimat pri
concaritrația unor anumite specii ioniæ in aØ.
in tabelul 1 este prezentat modul de stabilire a intensitäții agresivitäï
mediului pentm beton, ïn funcție de concentrața unor ioni sau substanțe in aø
aflat8incontacÆcu constupia.
Este neceaar& efectuarea unei analize æimiæ cantitative, care ú
ætemiæ conænvaȘa źecArei subetanțe æu ion dizolvate in ap&. Prezența in apá
a unor subetanțe dĞołvate in cant”Š@ semnËcative, este rełevæ8 dø anali»

Anallu calitaov4 a a@i const8 in ïdemËœrea ionilof æu sÆstmțalo

dčolvate.
Pentru ídğmÒcarea ionilor sau moleculelo unœ substanțe dizolvate, u
utiIizeax& reaaivi specËci.
Reactlvuł apacĞc este o wbstanț& æ reaQIoneaz& cu ionii sau moleculel‹
de idætËœt, producÅndu-se un elect ușor de obsewat, cum ar €: formæea une
solu\ii de o anumitä color@ie, o schimbarø brusc9 a alorii, apæ1ția ur¥4i precip/t8t
degğaæa unor gæe.
Ma¡ońtæea subaant,eIor dizolvæe ïn apã, sunt disociate sub form8 de ion
(sarea de buc&t8ńe - NaCI, se gäæşte dizolvaØ in apä sub fom6 de ioni Na” și CI”
şi nu ca molecule de NaCI), as0el ìncãt reac\iile de identĞiœre se produc de
fap imre ioni.
De exemplu, pentm idætËærea ionului CI“ reactivul specific este AgNO,
caæ dizolvat ìn apg æ găseąte disociat æ ioni Ag” și NO›". Reeaia de identificari
are Doc intre ionul de determinat Cl şi ionul specific Ag” cu formarea unui precipitat
alb de Agül

Tabel 1. Modul oe stabii fB d ntensitâtii agresivitátii meòiului ćšsopra öetonului i“n

unctie de concentratia unor ioni in apá

zc a (co, /iôerj In mg/dm’ pet \

amłete temporanã In G de.
2

: 3Qû
3 .Sãrwide arnoniu (M/-/'") rng/dm“ fi0 - 99 *01- \ ”
Me ,er,a long’ * In mgza»’ ‹0O- 99 2Œ›- 1 œ * 3s

6 Dezø/ca/in/zare (HCO› ) in m g/dr r/”

z Ox/zi a/c8/ai /O/Y) In @Œr/’ f 7.5 - 25 ›25

8 ”onfinut totai de sänm In g/am“ 0 - 20 20. 1 - 50

3. Aparaturã şi materiale necesaæ

• aoruoste
• sticiute picurätoare cu reactivi specrñci
• słicle continána solutii cu continut specificat de säruri:
• oanare Berzelius
• prODe ae apà oe analizat

4. !god de lucru
n prima parte a lucrării (4 1 ), ' a fi pusä in svidentă prezenta unor ioni sau
substante aizolvate, in soluții cu compozitii cunoscute, in scopul recunoaąteni
efectelor produse de reactMle specifics, in a doua parte (4 2) urmând a se face
analiza calitativă a trei soluții apoase cu compoziție necunoscutá.

1.1. Ræcsl.I de identiRcaæ a ioni/or dixolvațl in solazțll cu compoxițłi

date
• ntr-a eprubetà se introduc 2 - 3 ml (un deget) din apa continánd ionul cø
trebuie identificat
• se adaugà cśteva picãturi din reactivul specific:
• se urmăreşte producerea feactiei specifice,
• se pästreazä eprubeta cu apa analizatä, pentru a fi prezentată cadrului
didactic din laøorator, inainte de a incepø determinärile asupra proøelor de apá cu
compozitie necunoscutá;
• sa completeazB numai coloanele 2, 3 din tabelul 2. după fiecare reactie
oe dentificare.

Jï
 este Ag”
Reactivul speCtfic este AgNO› , iar ionul specific
Reacția de identificare este:

- LII “ —+ ,\All Ț pøecipitat alb brãftzoG

Precipitatul alb-brànzos se observã

atunci cãnd cantitatea de ioni Cl" este
saîcïæt de mare; la o concentratie mai se observä o opalescențã ce atestä,
micã mare exces de ioni CI" , se formeazá
æ asemenea. prezenta acestui ion.
Trebuie remafCdt cã, in prezența unui
orecipitatul, format init,ial, se dizolvă. AgNO este reactiv
a vii - a principalá: Br-. I”.
‹$ø ¡ğøntiftcare şi pør\tFu alt,İ ioni ai elementelor din grupa

Ba ”
Reaaivul specific este BaCI„ iar ionul specific este
Reactia de idøntificare este:

SO2 Ba 2 - BasO, ù precipiÆ ã !*< n ^^! iš'ã

observá apariția anei
atunci cãnd concentratia SO‹ " este foarte micã, se
uęaare opalescønțe.

y” i ț Uf čš de
Ft €łã Cțiä de !dentificare se oazeazã ps reaQia diFÏtf e NO
KI, in mediu acid:
brunä

Reaaivul spøcific este KI in prezentã de HCI. apa din eprubetś cu cãteva

Pentru idøntificarea ionului NO2. s ø aciduleazã Prezen\a ionului azotit
Hci ş• æ tæmś. apo', *i din sticlu\a picurătoare. t apä. În
aste marDatã de aparitia unei colorațíi brune. datoate iodului ełİbe a in
slabá
cazul unei cantitê9 mia ae ioni azotit in apa de colora?a este foarte
analizat.
pømru a æ pune in evidøri@mai binep ezența iodului, dovadä
ïnaireo a a existentei
NO"„ æ toæn& 1-2 de tetracłonx8 d6 carbon CCI«. Se aetupš eprubØtB CL‹
picBuń
ae9øa*i şi se Æ, 'e pusś in evider›tã
® de cãteva oñ. Existerłța NQ" este
la fundul eprubøtei.
'9'c

este ionul oxalat

specific este acidul oxalic HtC,O«; ionul specific
z- Reactivul
C› «
Reaqïa de idemificøæ este:

c› ‘ • c,ot- -+ c xc 2 o, î ł»• cipitat alb cństałłn

2
4.1.5. Identłtlcaœa ionului Fe3”

Reactivul specifiC 9ste suifocianura de potasiu KSCN: ionul spec‹fic aste

ionul SCN".
Reactia de identiùcare este, in principiu:

Fc” + DCN ” (Fc‹SCN)] colorație roęie

Se obtine o cołorație roşie, care, pø mãsura adäugärii de KSCN, devinø tot

mai intens&, datoritá formärii de noi complecęi de forma: [FetSCN)«]", (Fe\SCNgȘ",
[Fe(SCN}s)“

Reactivul specrńc este o solutie alcalinä de !odură dubłä de mercur șł

potasiu@KOH+K Hgl,) numită reactiv Nessler.
Reactia specificã cuprinde douã etape
• formarea amoniacului (NH,) prin reactia dintre NH«“ şi KOH (HO")

MH,+HO--›NH,-H,O

• eactia dintre amoniac şi iodura dublä de mercur şi ootasiu, cu

formarea unui precipitat roşu-brun de oxiiodură de mercur şi amoniu

H
,•2K,HØ, -. o

Reactivui specific este cromatul sau bícromatul de sodiu sau potasiu: ionul
specific este cromatul CrÖ«2
Reacția de identificare este

Pb” • CrU, PbCrO,‹ precipitat gałben

Aten’țlol A nu se confunda precipitatul galben cu aparitia unei soluği

galbene.
in cazul utllizárii bicromatului. reactia de identificare se poate serie

2Pb 2‘ Cr,O'- • HTO —• 2H’ + 2PbCrO , • precipitat galben

Pentru identificarea substantelor organicø se utilizeazá un amestec de

permanganat de potasiu KMnO« ąi acid sutfuric H SO«.
In soluția apoasã a cølor douä substanțe se stabileşte un echilibru:

3. 7
MnO j + 8H’ + 5e ‹-+ Mn 2' 4H C O Da
 æ in apë se gäseçte o substantä capabila sa cedeze echilibrul
se va deplasa spre dreapta, cu consumarea ionului
diminuarea corespunzâtoare a culorii violet specific8 ac8stuia. electroni. atunci
permanganat çi
cdtre culoarea
oxalic, prezent
spec‹fic0 ionului Mn2 - incolor. Substantele organice, cum este acidul
c

ireversibil:
i l l soluÿe apoasä ca ion Oxala C.ot- , œt eedt electroni, oxidàndu-se

C,Oj 2e" —+ 2COz ”

acide
çi, drept urmare, prezenta acestora in apä va fi indicatä de decolorarea soluÿei
de permanganat.
Reactia de identificare este:

2ktnO, + 5C,O{- —+ 2 htn * + 10CO, Ÿ sau

:x«t o, - JH.So, + *H.c.o. -+ :xnso, + K,so' + t*+ * ” !.

Practic, in eprubeta con{inând proba de apà, se adauqâ cäteva picôturi de

H›sO« çi se incôlzeçte la becul de gr
Se adaugä apoi côteva picdturi de permanganat de potas u- ! »e observé
avOlL/tÏa 9Ï9tBfT\UlUi
1.2. /dentîffcaræ ionilor dÙolvaÿ in ape/e de ana/ïzaf
• se supun analizei cele 3 probe de apd primite de la personalul tehnic de
laborator,
• se pregätesc 3 eprubete, in care se toamâ in ordine côte 1 -2 ml dm apa
1, apa 2, apa 3;
• se raace schema de analiză de la punctele 4.1.1 - 4.1.8;
› se păstrează eprubetele in care au fost ident›fi cați ionii, pentru a fi
prezentate cadrului didaoic, odată cu rezultatele scrise.

Rezultatele se noteazë in tabslul 2.

zn s æzrl 2. Ta6at eanfralizafor al æzuttatelor exDeñff› nt

Reac{li Ider+tŒcare ÎOfîUÎUi Îft
apa 1 | ap 2 | ap 3
a a
1 2 3
ci“ 1
SO{"
NO› j
”
Ca“ I
Fe^ ! !
4
Pb !
*
J8
5. Problems ąi întrebäri
5.1. Care este diferenta între o analizã chimicã calitativá şi una cantitativă†
5.1 in cazul identificêrii ionilor SO 2 ‹ poate fi folosită ca reactiv spøc‹fic şi o
altá sare solubilă de Ba†
5.3. De cø picãturile de CCI« cad la fundul eprubøtei, la ider›tificareø ionului
NO,”?
5.4.De cø iodul se str8nge, gractic tot, in CCI«†
5.5.Poate fi folosit oxalatul de Na ca reactiv spøcific la identificarea Ca2 *
5.6. Ce este o reactie chimicã reversìbilă†
5.7.Dati example şi de alte reactii chimice reversibile.
5.8.De unde poate apare ionul amoniu in apølø naturale†
5.9. Exp‹•«t› obtinerea precipitatului galbøn de PbCÆ«, in cazul folosirii
KtCr O . ştiind cã:
• in soluțiile apoase de bicromat existà echilibrul:

• cromatul de plumb este mai puțin solubil decãt bicromatul de plumb.