MASTER IS

INGINERIE GEOTEHNICA SI FUNDATII

SPECIALE

TEHNICI DE FORAJ GEOTEHNIC SI DE

PRELEVARE A PROBELOR
 UTILIZARI PRINCIPALE ALE FORAJELOR GEOTEHNICE
•Forajele geotehnice sunt necesare pentru a caracteriza din punct de vedere geologic terenul de fundare, caracterizare necesara pentru realizarea unui
proiect de constructii. Utilizările principale pentru care forajele geotehnice sunt făcute sunt urmatoarele:
– Definirea structurii si a stratificatiei geologice
– Obţinerea probelor pentru incercarile de identificare
– Obţinerea nivelului apelor subterane si a caracteristicilor acesteia
– Efectuarea de teste „in situ”
– Obţinerea de probe pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice
– Instalarea de instrumentatie de urmarire geotehnica
– Determinarea adancimii de fundare
– Determinarea caracteristicilor tehnice ale structurilor existente.
•Forajele sunt clasificate în general ca:
– foraje cu prelevare de probe tulburate
– foraje cu prelevare de probe tulburate si netulburate
– foraje in carotaj continuu
– foraje in uscat
– foraje cu circulatie de fluid de foraj
– foraje cu tubulatura de protectie
– foraje fara tubulatura de protectie
Forajele sunt utilizate frecvent pentru mai mult de un scop, şi nu este mai puţin frecvent de a utiliza un foraj pentru scopuri care nu sunt avute în vedere
atunci când a fost făcut. Astfel, este important de a avea un istoric complet pentru fiecare foraj, chiar dacă informatiile astfel obtinute nu au o utilizare
imediată. Dacă există dubii în ceea ce priveşte adancimea si diametrul forajului geotehnic sau informaţiile sunt insuficiente pentru a stabili dimensiunile
optime ale forajului, acesta trebuie executat mai mare decât estimarea initiala. Aceasta deoarece executarea unui foraj mai mare este considerabil mai
puţin costisitoare decât executarea unui al doilea foraj.
CLASIFICAREA INSTALATIILOR DE FORAJ
Există mai multe tipuri şi modele de instalatii de foraj. Astazi exista instalatii de foraj complexe care permit schimbarea
sau combinarea diferitelor tehnologii de foraj după cum este necesar.
Instalatiile de foraj pot fi clasificate astfel:

1. Dupa modul de actionare 2. Dupa tipul de prajina folosit

manual – instalatii ce utilizeaza forta umana instalatii cu cablu - un cablu este folosit pentru a
mecanic - instalatii ce utilizeaza convertizoare de cuplu, ridica şi lansa sapa
ambreiaje, transmisii antrenate de motoarele proprii, de convenţională - foloseşte prajini de foraj de diferite
obicei diesel tipuri din metal sau plastic
Electric - elementele principale ale maşinii sunt antrenate bobina de tubulatura - foloseste o bobina gigant de
de motoare electrice, care folosesc energie electrica teava de foraj şi un motor de fund (downhole) pentru
produsa de generatoarele proprii antrenate de motoare cu foraj
ardere internă
hidraulic – aceste instalatii folosesc în principal puterea
hidraulica generata de o pompa centrala
pneumatic – aceste instalatii sunt antrenate de aerul sub
presiune produs de un compresor
Abur – aceste instalatii folosesc motoarele cu aburi

3. Dupa înălţimea turlei (catargului) – De obicei toate instalatiile de foraj pot ridica doar o singură prajina de foraj. Totusi
instalatiile de foraj se pot clasifica si în funcţie de cât de multe prajini conectate sunt capabile să depoziteze în turla atunci când
este nevoie pentru scoaterea temporara a ţevilor de foraj din gaura. De obicei, aceasta se face atunci când se schimbă sapa sau
când se echipeaza putul
Turla simpla - poate trage doar o singură prajina. Prezenţa sau absenţa rastelelor de prajini variază de la instalatie la instalatie.
Turla dubla - poate trage doua prajini conectate, rastelul de prajini este denumit "rastel dublu".
Turla tripla - poate trage trei prajini conectate, rastelul de prajini este denumit "rastel triplu".
 LEGENDA:
1. Mud tank
2. Shale shakers
3. Suction line (mud pump)
4. Mud pump
5. Motor or power source
6. Vibrating hose
7. Draw-works
8. Standpipe
9. Kelly hose
10. Goose-neck
11. Traveling block
12. Drill line
13. Crown block
14. Derrick
15. Monkey board
16. Stand (of drill pipe)
17. Pipe rack (floor)
18. Swivel (On newer rigs this may be replaced by a top drive)
19. Kelly drive
20. Rotary table
21. Drill floor
22. Bell nipple
23. Blowout preventer (BOP) Annular
24. Blowout preventers (BOPs) pipe ram & shear ram
25. Drill string
26. Drill bit
27. Casing head
28. Flow line
4. Dupa metoda de foraj
Fara rotaţie - presupune foraj prin împingere directa folosind o instalatie de impingere denumita si „pusher”
Cu masa rotativa - rotaţia este realizată folosind o masa de tip „Rotary” ce roteste o prajina pătrată sau
hexagonală numita prajina "Kelly". Masa rotativa este montata la nivelul podelei de foraj.
Cu cap rotativ - rotaţia şi circulaţia fluidului de foraj se face la partea de sus a garniturii de foraj. Rotatia este
realizata cu un motor care este fixat de un carucior ce se mişcă de-a lungul turlei (catargului).
Sonic – la aceasta metoda de foraj se foloseşte energia vibratorie pentru a avansa garnitura de foraj
Cu ciocan de fund (Down-The-Hole-Hammer) – se foloseşte de rotaţia şi forţa de percuţie a unui ciocan
pneumatic (a se vedea Down-The-Hole-Drill)

5. Dupa poziţia turlei (catargului)

convenţională – Turla (catargul) este in pozitie verticală
Turla (catarg) inclinata - turla este inclinata la un unghi de 45 grade pentru a
facilita forajul orizontal