Energia solară 

este energia emisă de Soare, fiind o sursă de energie regenerabilă.

Energia solară poate fi folosită să:

 genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice)
 genereze electricitate prin centrale termice solare (heliocentrale)
 încălzească clădiri, direct
 încălzească clădiri, prin pompe de căldură
 încălzească clădiri și să producă apă caldă de consum prin panouri solare termice
Instalațiile solare sunt de două tipuri: termice și fotovoltaice.

Cuprins

 1Casă cu panouri solare

 2Comunitățile rurale africane folosesc energia solară pentru electricitate
 3Ecranul telefonului mobil, folosit ca încărcător solar
 4Primul avion propulsat doar cu energie solară care a zburat și noaptea
 5Primul tren de mare viteză european alimentat cu energie solară
 6Ambarcațiuni solare
o 6.1Cea mai mare navă cu propulsie solară
 7Mașini solare
 8Cea mai rapidă mașină solară
 9Energie solară la gătit
 10Gadgeturi solare
o 10.1Costum de baie cu panouri fotovoltaice
o 10.2Jachetă cu panou solar
o 10.3Genți, rucsaci, poșete cu panouri solare
o 10.4Corturi solare
 11Producția de echipamente
 12Galerie de imagini
 13Note
 14Bibliografie
 15Legături externe
 16Vezi și

Casă cu panouri solare[modificare | modificare sursă]

Casă cu panouri solare

Pentru o casă structurată pe parter plus etaj, cu suprafața de 80 de metri pătrați pe nivel, sistemul
de panouri solare cu boiler (exterior sau interior) costă între 500-2000 euro, cu perioadă de
amortizare între 3-5 ani. Economia lunară este, în medie, de aproximativ 60% din costul unei facturi
normale de energie termică. Pentru a evita scăderea randamentului sistemului, specialiștii sfătuiesc
să fie efectuate periodic lucrări de curățare a panourilor căci acestea își pot pierde eficiența chiar și
cu peste 30%.[1]

Comunitățile rurale africane folosesc energia solară pentru

electricitate[modificare | modificare sursă]

Felinar solar în Senegal

Peste 450.000 de persoane din comunitățile rurale africane au acces la electricitate datorită energiei
solare, o alternativă la vechiul kerosen. Fundația Rurală pentru Energie, o organizație olandeză non-
profit, a ajutat peste 450 000 de persoane din regiunea sub-sahariană a Africii să aibă acces la
electricitate. Energia electrică generată de panourile solare le permite copiilor să citească seara, să
asculte radio, să se uite la televizor iar un bec oferă mult mai multă lumină decât lampa cu petrol.[2]

Ecranul telefonului mobil, folosit ca încărcător

solar[modificare | modificare sursă]
Wysips, o companie de origine franceză, a descoperit tehnologia prin care ecranul telefonului mobil
sau al smartphone-ului poate fi încărcat de la soare, cu ajutorul unei pelicule fotovoltaice. Pelicula
fotovoltaică poate fi integrată în ecranul telefonului și permite încărcarea completă a bateriilor, grație
luminii solare, în numai 6 ore. Procedeul este ieftin (prețul peliculei este de 1 euro), iar invenția
companiei franceze a fost deja premiată la Concursul de inventică de la Orlando, Florida, la
categoria „Aplicații verzi în gestionarea energiei”. Descoperirea aparține fondatorilor companiei,
Ludovic Deblois și Joël Gilbert, care au demonstrat că „în șase ore se poate încărca complet o
baterie, de la soare, iar pentru 30 de minute de conversație este necesară doar o oră”. Primele
telefoane cu peliculă fotovoltaică Wysips urmează să apară în primul trimestru al anului 2012.[3][4][5][6]
Primul avion propulsat doar cu energie solară care a
zburat și noaptea[modificare | modificare sursă]
Primul avion propulsat doar de energia solară a efectuat un zbor experimental decolând din
Payerne, în Elveția și aterizând peste 15 ore pe aeroportul din Bruxelles. Astfel el a survolat Franța,
Luxemburg, și Belgia, într-un zbor de 15 ore, la 3600 de metri altitudine, cu viteza de 70 de kilometri
pe oră. Aparatul a fost construit de aeronautul și medicul elvețian Bertrand Piccard și a fost pilotat de
Andre Borshberg.
Avionul, care poartă denumirea Solar Impulse, are o anvergură a aripilor de 64 metri, aproape cât al
unui avion uriaș, precum Airbus A340. Greutatea acesteia este, însă, comparabilă cu a unei limuzine
- puțin peste o tonă și jumătate. Zborul Solar Impulse a fost susținut de Comisia Europeană. Avionul
solar a făcut istorie acum un an, când a zburat neîntrerupt 24 de ore, propulsat doar de bateriile sale
solare (ce cântăresc cca 500 kg). Aripile aeronavei sunt acoperite cu 12 mii de celule foto-voltaice,
care alimentează patru motoare electrice cu puterea de 10 cai putere fiecare.[7][8][9][10] Avionul poate
ajunge la altitudinea maximă de 9500 m.[9]

Primul tren de mare viteză european alimentat cu energie

solară[modificare | modificare sursă]
Primul tren din Europa alimentat cu energie produsă de panouri solare a fost trenul internațional de
mare viteză de pe ruta Paris-Amsterdam. Energia sa provine de la panourile solare instalate pe
tunelul care acoperă calea ferată. Tunelul, lung de 3,5 kilometri, situat lângă Antwerp, nordul Belgiei,
este acoperit cu 16 000 de panouri solare pe o suprafață de 50 000 metri pătrați. Instalația solară
produce 3300 de megawatt. Cantitatea de energie electrică ar putea acoperi consumul mediu anual
a 1000 de gospodării. Proiectul, denumit „Enfinity”, a implicat costuri de 15,6 milioane de euro și
reduce emisiile de CO2 cu 2400 de tone pe an.[11][12][13][14]

Ambarcațiuni solare[modificare | modificare sursă]

Prima barcă solară practică a fost construită în Anglia, în 1975.[15] În 1995 bărcile de pasageri care
posedau panouri solare începuseră deja să apară iar acum ele sunt folosite pe scară largă.[16] ,,Sun
21" a făcut prima traversare a Oceanului Atlantic în 2006-2007. Nava a ajuns la New York pe 8 mai
2007, ora 3, după ce a străbătut 7000 mile marine.[17]

Cea mai mare navă cu propulsie solară[modificare | modificare sursă]

În septembrie 2010 cea mai mare navă cu propulsie solară din lume a părăsit portul Monte Carlo,
pentru o tentativă de ocol al lumii. Nava cu un deplasament de 60 de tone, botezată "Planeta
Solară", are un motor alimentat cu energie de celule fotovoltaice, cu o suprafață de 540 de metri
pătrați. Bateriile îi permit vasului să navigheze timp de trei zile chiar și pe vreme noroasă.[18]

Mașini solare[modificare | modificare sursă]

Prima mașină solară a fost inventată de Ed Passerini în 1977 și numită “Bluebird”.[19][20][21][22][23] Mașina
era mică, ușoară și costa relativ puțin[24] A urmat Larry Perkins a inventat vehiculul “Quiet Achiever”
în anul 1982.[19]

Cea mai rapidă mașină solară[modificare | modificare sursă]

Cea mai rapidă mașină cu energie solară atinge 88 km/h. O mașină care folosește aceeași cantitate
de energie ca un prăjitor de pâine (1400 W) este cel mai rapid autovehicul solar din lume. Numită
,,Sunswift", ea a fost creată de o echipă de studenți de la Universitatea New South Wales din
Sidney, Australia. Aceasta a bătut un nou record această lună atingând viteza de 88 km/h, depășind
cu aproape 10 km/h recordul anterior[25][26][27] care îi aparținea proiectului GM Sunraycer.[27]

Energie solară la gătit[modificare | modificare sursă]

Bucătărie solară

Studenții de la Facultatea de Știință și Tehnologia Materialelor a Universității Tehnice din Cluj-

Napoca, în cadrul unei acțiuni ecologice „Materiale-responsabilitate-mediu” au prezentat tehnologii
nepoluante, ecologice care pot fi folosite pentru gătit în aer liber. Campania a fost una de
responsabilizare pentru a aborda un stil de „viață verde”. „Aparatura” folosită pentru a capta razele
solare a constat într-o antenă de satelit acoperită cu vinil și umbrele acoperite cu folie de aluminiu
autocolantă. „Gătitul ține un pic și de soare și durează puțin mai mult, dar merită” a spus o studentă.
În cadrul demonstrațiilor respective studenții au prăjit cartofi și mititei cu ajutorul energiei solare.
Folosind aceste tehnologii temperatura în vas poate ajunge până la 1000 de grade. Se poate folosi
orice obiect rotund și material reflectorizant pentru a crea un „aragaz” ecologic. Antena care a fost
folosită pentru prepararea cartofilor, avea circumferința de 2 metri și cu ajutorul ei se poate prepara
orice tip de mâncare. Celelalte „aparate” mai mici, precum umbrelele, se folosesc pentru prepararea
lucrurilor simple, cum ar fi ochiurile de ou.[28]
În aprilie 2009 un norvegian cu studii în Statele Unite (Berkeley, California) și care trăiește în Kenya,
Jon Bohmer, a luat un premiu „verde” de 75 000 de dolari (568 000 coroane norvegiene) pentru un
cuptor solar foarte ieftin: costă doar 6,68 dolari (5 euro).[29][30][31][32] Cu ajutorul cuptorului se poate găti
mâncare în caserole, fierbe apă sau chiar coace pâinea. Este alcătuit din două cutii, una în alta,
acoperite cu un geam acrilic, care lasă radiația solară să intre, dar împiedică radiația din interior să
iasă. Cutia interioară este vopsită în negru iar folia argintie din exterior facilitează concentrarea
căldurii, în timp ce un strat de paie sau ziare dintre cele două asigură izolarea. Cuptorul se
adresează celor trei miliarde de persoane care folosesc lemne de foc pentru a găti în țările în curs
de dezvoltare.[30] Barbara Kerr and Sherry Cole au fost primii promotori serioși ai cutiei solare de
gătit în anii 70 iar planurile acesteia puteau fi găsite într-o carte publicată de Peace Corps în anii 60.
[29]

Cuptoarele solare permit purificarea apei prin încălzirea acesteia. O apă încălzită la 65 grade
îndepărtează bolile întâlnite în cazul apei de proastă calitate, prezentă adeseori în țările în curs de
dezvoltare și responsabilă pentru milioane de decese.[33] Pe de altă parte fumul degajat de gătirea cu
lemne dă naștere unor boli respiratorii responsabile de decesele a 1,6 milioane de persoane/an în
întreaga lume. De asemenea, prin folosirea cuptoarelor solare sunt evitate despăduririle și emisiile
de dioxid de carbon în atmosferă.[31]
Obiceiul de a pune o cutie la soare pentru a coace pâine sau a prepara alte alimente era întâlnit și în
România (în special în sudul țării: Dobrogea, Bărăgan, Oltenia)[32]
Gadgeturi solare[modificare | modificare sursă]
Costum de baie cu panouri fotovoltaice[modificare | modificare sursă]
Andrew Schneider, absolvent al Universității din New York, a creat un costum de baie care permite
purtătorului să încarce un iPod sau o camera foto. El este confecționat din panouri foto-voltaice,
cusute cu fir conductor. Un astfel de costum de baie, proiectat de Schneider, este cusut în
aproximativ 80 de ore și poate costa mai mult de 120 de lire sterline, în fucție de mărimea dorită.
Pentru prototipul său, Schneider a folosit 40 de panouri foto-voltaice, unite între ele într-un mod
anume pentru a obține tensiunea și amperajul exact. Purtătorii costumului se vor putea bucura fără
probleme de apă, cu condiția ca niciun dispozitiv electric să nu fie conectat în timpul înotului și ca,
după baie, panourile să fie uscate atunci când se dorește conectarea la portul USB.[34]

Jachetă cu panou solar[modificare | modificare sursă]

În 2008 creatorul de modă argentinian Julieta Gayoso a creat o jachetă dotată cu un mic panou
solar pe spate. Cu ajutorul acestuia se poate alimenta un telefon mobil sau Ipod. Un cablu în
interioul hainei, de culoare neagră, face transferul de energie către gadget-urile utilizatorului.[35]

Genți, rucsaci, poșete cu panouri solare[modificare | modificare sursă]

Cercetătorii greci de la Universitatea din Salonic au creat o geantă solară, capabilă de a încărca
bateria unui telefon mobil sau a unui MP3 player. O versiune a genții solare era deja în producție în
octombrie 2010. Prețul era de 150 de euro.[36] Acum gențile, rucsacii cu panouri solare, care pot
încărca telefoane mobile, IPOD-uri, etc sunt uzuale [37][38][39][40]
În mai 2011, firma daneză de design Diffus a scos pe piață o poșetă de lux cu panouri solare, în
care poate fi alimentat telefonul mobil. La proiect a participat și o companiă elvețiană de broderie,
Forster Rohner et Alexandra Institute, potrivit Green Report. Geanta are „brodate” pe exterior 100 de
panouri solare minuscule și poate capta energie solară, pe care o stochează într-o baterie litiu-ion,
ascunsă într-unul dintre buzunare. De la această baterie poate fi încărcat telefonul mobil. În plus,
atunci când poșeta se deschide, fibrele optice, fixate într-unul din buzunarele interioare, se activează
și iluminează interiorul accesoriului, permițând găsirea diverselor lucruri din geantă. Invenția
transformă energia solară în electricitate cu o eficacitate de 9%.[41][42][43]

Corturi solare[modificare | modificare sursă]

Armata Statelor Unite a decis să doteze corturile cu trei tipuri de panouri solare fotovoltaice în
incercarea de a optimiza și de a îmbunătăți eficienta soldaților aflați in misiune. Corturile vor profita
de condițiile solare favorabile în zonele de conflict pentru a alimenta dispozitivele electronice atât de
necesare soldaților pe teren. Capacitatea acestor panouri variază intre 200 si 300 de watti per cort.
Sistemul va ușura situația soldaților, care nu vor mai fi nevoiți să-și care peste tot baterii de rezervă.
[44][45]

În 2009 Orange în parteneriat cu firma americană Kaleidoscope au creat un concept ultra-modern

de cort. Acesta are o instalație de panouri solare prin care este captată suficientă energie pentru
ținerea în funcțiune timp de mai multe ore a câtorva aparate electrice personale sau încărcarea
bateriilor lor dacă utilizatorii au rămas fără acumulatori. Celulele își ajustează singure poziția astfel
încât să fie cât mai mult timp expuse razelor solare. Energia este stocată până când utilizatorii decid
să o folosească fie prin punerea în funcțiune a laptop-ul ui, a telefonului sau a altor gadget-uri. O altă
funcție utilă constă în sistemul "glo-cation" care transmite un semnal către telefonul mobil, astfel
încât poziția în care a fost amplasat cortul să poată fi reperată. Cortul solar are, de asemenea, un
display LCD flexibil care afișează energia generată sau consumată și puterea semnalului de
internet. În plus, sistemul permite încălzirea interiorului dacă temperatura scade sub valoarea setată.
[46]
Producția de echipamente