DINAMICA AMENAJĂRII

TERITORIULUI
CARTIERULUI
BURDUJENI-SUCEAVA
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC
CONF. UNIV. DR.
VIOREL CHIRIŢĂ
STUDENTA
MIRELA ENACHE-DUŢUC
Specializarea-GEOGRAFIE
Anul III , ID
Argumente
1. Suceava – unul din
Municipiile Moldovei foarte
extins teritorial

2. Suceava – Municipiu
trinuclear

3. Suceava – Municipiu care

îşi dublează suprafaţa
 Burdujeni – pentru că :
 Reprezintă din punct de vedere
administrativ un cartier al
Sucevei

 Este situat pe terasele din

stânga râului Suceava

 Evoluţia teritoriului a fost şi este

legată de cea a oraşului

 Are o istorie proprie

 Este cel mai mare cartier al

Sucevei, ca suprafaţă
Burdujeni - vatră multiseculară
de locuire
Atestată de următoarele etape istorico-
evolutive:

 Descoperirea unor artefacte şi a unui

cimitir medieval, lângă Gara
Burdujeni, datând din secolul al XV-
lea
 Viitorul nucleu al localităţii, mănăstirea
Teodoreni, ctitorită în secolul al XVI-
lea de Toader Movilă (satul Teodoreni
sau Todireni)
 Stabilirea ţăranilor ruteni, din ţinutul
Soroca, aduşi de Miron Costin, în sec.
al XVII-lea, pentru munca pământului,
a marcat o extindere spre Nord a
aşezării şi schimbarea numelui din
Teodoreni în Burdujeni
Originea oiconimului Burdujeni
 Reiese din scrierile economului stavrofor Ioan Popovici, parohul mănăstirii
Teodoreni în ale sale LEGENDE BURDUJENENE (publicate în revista Crainicul
Cetăţii, 1933; utilizând ca sursă de inspiraţie pe bătrânul Pintilie Ungureanu
născut în 1883)

 Acesta îi mărturiseşte că ştie de la bunicul lui, că denumirea de Burdujeni, vine

de la ciobanul Burduja, ce se găsea pe moşia mănăstirii Teodoreni şi care a
îndeplinit şi funcţia de ştafetar al marelui cărturar Miron Costin care era atunci
pârcălab la Hotin (1660-1664) şi era căsătorit cu Elena fiica lui Toader Movilă,
nepoată a domnitorului Simion Movilă

 Ciobanilor de sub ascultarea baciului Burduja li s-au zis ciobani burdujeneni

 Deoarece denumirea localităţii Burdujeni derivă de la numele Burduja, el este

considerat un antroponim
 Alte evenimente istorice ce au
marcat evoluţia Burdujeniului

 După 1775, Cordunul separă Burdujeniul de Suceava - localitatea capătă statut de târg
 În 1863 după secularizarea averilor mănăstireşti a luat fiinţă Primăria Târgului
Burdujeni care preia atribuţiile de administrare a terenurilor din Burdujeni
 Apariţia in 1869 a liniei de cale ferată a însemnat pentru Burdujeni legături economice
mai rapide cu restul ţării şi străinătatea
 Importanţa căii ferate a necesitat construcţia gării de frontieră Burdujeni(1893-1898)
 Cele trei împroprietăriri cu pământ ale ţăranilor din Burdujeni-sat (1865-1882-1922)
 În urma împărţirii administrativ teritoriale din 1956, Burdujeniul devine cartier al
municipiului Suceava
Burdujeni – trecut şi prezent

Burdujeni - trecut Burdujeni - prezent

Aleea Romulus Bârsan Strada Jean Bart

Amenajarea teritoriului

 Amenajarea teritoriului impune o planificare a dezvoltării

spaţiale precum şi o promovare sistematică a progresului social
şi economic
Particularităţile amenajării teritoriului
cartierului Burdujeni au fost condiţionate de:

 contextul unei exprimări fizionomice în cadrul Municipiului

Suceava

 fizionomii economico-culturale deosebite

 etapele istorice cu efect în conturarea calităţii de arie urbană

 delimitările impuse de un suport fizic specific

Statutul actual al Burdujeniului este cel al unui trup de aşezare

în cadrul amplu al Municipiului Suceava
 Tipologii amenajistice în Burdujeni:
I. Burdujeni Târg
 Un prim tip de amenajare este cel din
zona vechiului Târg Burdujeni

 Specificul acestui peisaj este cel al unei

structuri urbane amintind de localitatea
de tip adunat (compact). Astăzi mai
există doar puţine case de acest gen,
deoarece ultimul incendiu din 1986 a
distrus în proporţie de 80% zona
târgului Burdujeni. Aceste case au fost
construite din cărămidă arsă şi
majoritatea aveau la subsol pivniţe
foarte mari.

 Peisaj cultural diferit de cel al

Burdujeniului sat
 II. Burdujeni Sat:
 Centrat pe Biserica Sfânta
Treime ca nucleu central

 Evidentă eterogenitate
arhitecturală, cu un
coeficient de ocupare a
terenului modest
III. Zona Cuza Vodă

 Situată la Sud de Burdujeni Târg până la linia de cale ferată

 Fizionomie urbană de tip construcţii blocuri
 Blocurile au fost înălţate în perioada comunistă, în trei etape: Cuza
Vodă I în 1974, Cuza Vodă II în 1982 şi Cuza Vodă III în 1984
IV. Zona ,,Industrială”

 Reprezintă un alt tip de amenajare - cea economică

 După anul 1960 s-au construit aici numeroase întreprinderi care au format cea
mai importantă platformă industrială a Burdujeniului şi implicit a Sucevei din care
astăzi mai funcţionează doar Ambro, Mobstrat şi Combucovina
 Eterogenitate fizionomică şi funcţională cu arii comerciale (Bazarul, Carrefour)
pe locul fostelor întreprinderi
 Prin construirea zonei industriale s-a realizat unirea mai strânsă a celor trei
nuclee ale grupărilor urbane: Suceava, Burdujeni, Iţcani
 V. Apofizele urbane Burdujeni

 Cel mai nou tip amenajistic întâlnit în

Burdujeni îl constituie noile apofize urbane ale
cartierului, extinse spre Iţcani şi Mereni.
 Acestea sunt reprezentate de zonele
rezidenţiale Aleea Dumbrăvii, Str. Mitocel,
complexul ANL Privighetorii şi extensia spre
Mereni urmând trama stradală Calea
Burdujeni
Burdujeni -,,sat” sau ,,cartier” al
Sucevei
 Burdujeniul îşi păstrează
personalitatea, cu sens propriu, de
sine stătător:
- cu structuri proprii (în
zone funcţionale dominant
rezidenţiale)
a) de tip urban, în
sudul localităţii
b) tot mai ruralizate
fizionomic spre periferie, mai ales
spre Nord şi Nord-Est

 Burdujeni Sat – bine delimitat teritorial

 Percepţia locuitorilor din Burdujeni

Sat:
a) de apartenenţă la
o localitate şi nu la un cartier al
Sucevei
b) de locuitori ai Municipiului
Suceava
Fizionomii desprinse în cadrul
Burdujeniului-sat

URBAN
URBAN - RURAL

RURAL RURAL - URBAN