Curs nr.

2 Fiziopatologie 2016-
2017
Disciplina de Farmacologie,
Fiziologie și Fiziopatologie,
Facultatea de Farmacie Cluj-Napoca
Fiziopatologia durerii
 Clasificarea durerii

A. Clasificare clinică, care împarte durerea în:

• Durere acută
• Durere cronică
 Durere acută Durere cronică
Mecansim Unifactorial Plurifactorial
generator
Evoluţie Tranzitorie Permanentă,
recurentă, repetitivă

Reacţii vegetative Importante Mai reduse

(tahicardie, polipnee,
transpiraţii, midriază)

Comportament Anxietate Depresie

psihic
Utilitate Utilă, semnal de Inutilă, devine o
alarmă, participă la „boală”
diagnostic
 Clasificarea durerii
• B. după criteriul etiopatogenetic, împărţind durerea în:

• durere de nocicepţie,
– prin exces de stimulare a căilor aferente (activarea
nociceptorilor)
– se produc leziuni tisulare, fără leziuni nervoase. Exemple:
reumatism, cancer, arsuri, traumatisme

• durerea neuropatică sau de deaferentaţie, centrală sau

periferică
– deficit de control inhibitor al durerii şi o hiperexcitabilitate mai
mult sau mai puţin marcată la nivel spino-talamic
– lezarea căilor de transmitere a durerii centrale sau periferice.
Exemple: accidentul vascular cerebral, neuropatia diabetică,
Zona zoster, nevralgia de trigemen, traumatisme nervoase,
neuropatia din HIV, amputaţii
 Clasificarea durerii
• C. Tipul de ţesut afectat
• Somatică-sunt afectați muşchii striaţi, nervii,
oasele, articulațiile, etc
• Viscerală-sunt afectate organele interne
 Durerea viscerală
–Cauze: distensie a unui ţesut, ischemie, traumatism
–Poate radiala distanță de organul afectat
–Ex:
»Durerea de stomac din cadrul gastritei
»Durerea din litiază biliară, renală
»Durerea din angina pectorală
 Durerea anginoasă
• apare ca o “gheară” la nivelul precordial
• radiază în umărul stâng şi ulterior, de-a lungul braţului stâng , până
la nivelul ultimelor 2 degete;
• poate radia la nivelul mandibulei sau la nivelul stomacului;
• poate fi declanşată de emoţii, de stres, efort fizic.
• Mecanism: la nivelul coronarelor, care îşi micşorează diametrul ->
scade volumul de sânge -> scade cantitatea de oxigen şi de nutrienţi
care ajung la muşchiul cardiac -> muşchiul cardiac este slab oxigenat
şi hrănit => glicoliză anaerobă (se secretă acid lactic,
catabolit acid care stimulează terminaţiile nervoase ->
senzaţia de durere.
• Se administrează sublingual nitroglicerină, un coronarodilatator
 Durerea somatică
• Cefalee
• Migrenă
• Odontalgie
• Nevralgie
• Artralgie
• Mialgie
• Osteoalgie
 Cefaleea

• durerea de la nivelul extremităţii cefalice

(durerea de cap)
• Cauze:
• datorită unor procese patogene intracraniene,
cât şi extracraniene.
• simptom în afecţiuni care nu au legătură
directă cu extremitatea cefalică cum ar fi:
gripa, anemiile, hipoglicemiile, parazitozele
intestinale, diskinezia biliară, etc.
 Migrena

• reprezintă o cefalee vasculară, care prezintă însă

câteva caracteristici: este pulsatilă, unilaterală şi
paroxistică, apare periodic, putând fi precedată
de o aură
• este asociată cu greaţă, vomă, fotofobie.
• Are 4 faze:
– faza prodromală
– aura
– faza de cefalee (durere)
– faza de rezoluție (postdromală)
 MIGRENA

• genetici (60% din cazuri)

• sexul feminin
• alimentari: alcool, cafea, ciocolată, brânza,
glutamat de sodiu
• fiziologici: prea mult sau prea puţin somn,
stres, oboseală, activitate fizică intensă,
Factori perioada de ciclu la femei,

precipitanți • de mediu:
• zgomot,
• schimbări în presiunea atmosferică,
• altitudine ridicată,
• mirosuri intense (parfum, fum),
• expunere la modificări ale intensităţii
luminoase.
 Migrena
Mecanisme de producere
• Criza migrenoasă se desfăşoară în mai multe
etape:
– iniţial se produce vasoconstricţie (contracţia unor
artere din teritoriul carotidian), cu ischemie şi hipoxie
cerebrală care generează aura: ameţeli, acufene,
scotoame
– ulterior se produce vasodilataţie, ce explică cefalee
pulsatilă caracteristică migrenei
– în faza a treia apare edemul prin creşterea
permeabilităţii vasculare, ceea ce explică cefaleea
intensă.
 Migrena
Mecanisme de producere
• Eliberare iniţială de serotonină (vasoconstricţie)
• Eliberarea presinaptică de neurotransmiţători cu rol vasodilatator şi
proinflamator:
– substanţa P, NO, CGRP (calcitonin-gene-related-peptid)
 Vasodilataţie la nivel cerebral
 Inflamaţie
 Activarea patologică a sistemului trigeminal

Durerea migrenoasă
 Odontalgia

• reprezintă durerea de dinţi

• poate avea atât cauze dentare, cât şi
extradentare
• durerea poate radia de la locul de producere şi
pot apare chiar şi reacţii sistemice de tip
cefalee, criză hipertensivă, lipotimii.
 Nevralgiile

• reprezintă durerea de-a lungul unuia sau mai

multor nervi cranieni sau spinali.
• durerea este intensă, paroxistică, însoţită sau
nu de deficite neurologice.
• Ex: nevragia de trigemen, nevragia pe traiectul
nervului sciatic şi nevralgia intercostală.
• Mialgiile
• Sunt dureri la nivelul muşchilor striaţi care pot
avea cauze diverse: inflamatorii, ischemice,
traumatice, etc

• Alte dureri somatice

• Osteoalgiile reprezintă durerii la nivelul
ţesutului osos, iar artralgiile sunt durerile
articulare.
Fiziopatologia termoreglării
 Homeostazia termică
• Echilibrul dintre termogeneză şi termoliză. Temperatura
este reglată de hipotalamus: anterior - centrii
termolizei, posterior – centrii termogenezei.
• Termogeneza = totalitatea proceselor biochimice prin
care se eliberează căldura.
– structuri implicate: ficatul, muşchii scheletici
– hormoni implicaţi: tiroidieni, glucocorticoizi, catecolamine
• Temoliză = totalitatea proceselor fizice prin care se
pierde căldura (conducţie, convecţie, iradiere,
evaporare)
– Ex: secreţia sudorală, eliberarea de vapori calzi prin
respiraţie
 Homeostazia termică
• Temperatura normală a corpului: 36,8 ± 0,4
°C.
• Variaţii fiziologice:
– Temperatura scade dimineaţa în jurul orei 6:00 şi
creşte după-masă, între orele 16:00-18:00
– Crește în momentul ovulaţiei şi în sarcină
– Sunt rezultatul variațiilor hormonale și metabolice
 Febra

• Creşterea temperaturii peste valorile

normale, cu păstrarea echilibrului
termogeneză-termoliză
• Mecanism de apărare nespecifică, generală a
organismului
• Nu este influenţată de temperatura mediului
ambiant
 Etiologie

• Agenţi infecţioşi: bacterii, virusuri, fungi

• Afecţiuni neoplazice: cancer
• Afecţiuni autoimune
• Medicamente = pirogeni
• Hormoni: tiroidieni, glucocorticoizi, adrenalina
• Leziuni la nivelul hipotalamusului
• Deshidratare
• Proteinele denaturate care rezultă în urma unor leziuni
tisulare (infarct, intervenţii chirurgicale, traumatisme
extinse)
• Febră psihogenă, cauzată de stres
 Mecansimul febrei

• Pătrunderea pirogenului exogen în organism –

se activează leucocitele care vor elibera
pirogeni endogeni = citokine (IL, TNF) –
determină la nivelul hipotalamusului formarea
de prostaglandine (PGE2) care „resetează”
termostatul hipotalamic la o temperatură
superioară.
• Antipireticele blochează formarea de
prostaglandine
 Stadiile febrei

• Perioada de latenţă: durează de la intrarea agentului patogen în

corp, până la momentul în care creşte temperatura
• Perioada de creştere a temperaturii: creşte spre valori superioare,
predomină termogeneza. Manifestările sunt asemănătoare
reacţiilor la frig.
• Perioada de stare: se restabileşte echilibrul între termogeneză şi
termoliză, la o valoare superioară a temperaturii normale. Creşte
metabolismul bazal, apare vasodilataţie (tegumente roşii şi calde),
creşte debitul cardiac şi a ventilaţia pulmonară.
• Perioada de scădere a temperaturii: Temperatura revine spre valori
normale, predomină termoliza, apare o vasoconstricţie periferică şi
transpiraţie.
 Avantajele febrei

• Semnal de alarmă: se pot depista infecţiile

• Temperaturi ridicate pot distruge anumiţi
agenţi patogeni
• Stimulează imunitatea
 Dezavantajele febrei

• Pot produce moartea celulelor, datorită

temperaturilor ridicate.
• Cauzează o stare de discomfort: cefalee,
somnolenţă, dureri musculare
• Dezechilibre hidroelectrolitice datorate
deshidratării
• Convulsii febrile la copiii mici
• Efecte negative la femeia însărcinată, pacienţii cu
afecţiuni cardiovasculare, pacienţii cu afecţiuni
psihice.