CUPRINS

Memoriu Tehnic........................................................................................................................2
1.INTRODUCERE....................................................................................................................2
2. CARACTERIZARE SI DOMENIUL DE UTILIZARE..................................................................2
3.CARACTERISTICI TEHNICE.................................................................................................4
4. TRANSPORTUL...................................................................................................................7
5. FUNDATIA SI ASEZAREA STRUNGULUI..............................................................................8
6. PUNEREA IN FUNCTIUNE A STRUNGULUI..........................................................................9
7. DESCRIEREA MASINII......................................................................................................10
9. UNGEREA MASINII...........................................................................................................18
10. ACTIONAREA ELECTRICA...............................................................................................21
11. INTRETINEREA SI REGLAREA STRUNGULUI...................................................................24
12. INSTRUCTIUNI PENTRU MONTAREA SI DEMONTAREA UNIVERSALULUI.........................31
13. INSTRUCTIUNI PRIVIND FOLOSIREA MECANISMULUI DE BLOCARE RAPIDA A PAPUSII
MOBILE................................................................................................................................35
14. INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA LA STRUNG............................35
Memoriu justificativ de calcul................................................................................................38

Memoriu Tehnic
1.INTRODUCERE

Este foarte importanta o buna cunoastere a componentei strungului ,

inante de punerea lui in functiune , avandu se o deosebita grija pentru
asigurarea unei ungeri corespunzatoare a tuturor organelor in miscare .
Daca se vor urma intocmai instructiunile date se va reusi prevenirea
defectiunilor si prelucrarile efectuate vor avea calitate superioara.
Este necesara o studierea cu mare atentie a tuturor elementelor de
comanda a masinii inainte de punerea in functiunii . Precizia de lucru a masinii a
fost minutios

verificata in cadrul uzinei

cu aparate de masura de mare

precizie .Pentru ca precizia de lucru a masinii sa nu fie compromisa ,

transportul , montarea si manipularea ei trebuie sa se faca cu deosebita atentie
si cu respectarea intocmai a instructiunilor urmatoare.

2. CARACTERIZARE SI DOMENIUL DE UTILIZARE

Strungul universal de tip SNA 500 este un strung de marime mijlocie cu

diametrul maxim de prelucrare peste ghidaje de 500 mm, iarputerea instalata
pentru actionarea miscarii principale poate fi de 7,5 sau 11 kw. Poate fi utilizat
cu deosebita eficienta atat in lucrarile de unicate cat si in cele de serie mica si
mijcie in cazul prelucrarilor in universal sa intre varfuri.
Se executa in mai multe variante constructive:
-cu batiu cu sau fara punte;
2

-cu distanta intre varfuri de 1000, 1500, 2000 sau 3000 mm;
-cu domenii diferite de turatii ale axului principal.
Aceste variante ofera posibilitatea adaptarii lor la diverse sarcini de
productie.
Cinematica si constructia acesotr strunguri permit realizarea urmatoarelor
prelucrari:
- strunjire longitudinala cu avans manual sau mecanic ;
- strunjire transversala cu avans manual sau mecanic ;
- gaurire cu avans manual sau mecanic cu fixarea sculei in portcutit;
- filetare ; filete metric, whitworth, modul, diametral Pitch. Pot fi efectate si
filete cu pasi in toli, cu conditia ca beneficiarul sa comande rotile de schimb
necesare , cu numerele de dinti si modulele necesare pentru astfel de situatii.
Strungul poate fi echipat cu o serie de accesorii ca:
- dispozitiv hidraulic de copiat ;
- dispozitiv de strunjit conic;
- platou pentru patru bacuri;
- indicator de filetare;
- dispozitiv de masurat avans, etc.
Prin utilizarea acestor accesoriicreste considerabil productivitatea acestor
masini si se largeste , in acelasi timp , domeniul lor de utilizare.

3.CARACTERISTICI TEHNICE
3

1.Caracteristici principale:
-diametrul maxim de prelucrare deasupra batiului 500 mm
-inaltimea axului principal 235 mm
-distanta intre varfuri 1000 mm
-diametrul maxim de prelucrare deasupra saniei 265 mm
-diametrul maxim de rotire in degajul podului 730 mm
-diametrul maxim de prelucrare din bara prin axul principal 62 mm
-diametrul maxim de prelucrare cu luneta fixa 180 mm
-diametrul maxim de prelucrare cu luneta mobile 150 mm
2.Papusa fixa :
-diametrul alezajului axului principal 65 mm
-numarul treptelor de turatii a axuui principal 24
-domeniul de turatii 16-1600 rot./min
-numarul treptelor de turatii inverse 24
-domeniul de turatii inverse18-180 rot/min
-turatia de intare in cutia de viteze 1000 rot/min
3.Cutia de avansuri si filete:
-numarul de avansuri longitudinale si transversale posibile 79
-domeniul de avansuri longitudinale 0,028-5 mm/rot
-domeniul de avansuri transversale 0,007-1,25 mm/rot
-numarul de filete metrice 43
-domeniul de filete metrice 0,5-160 mm
4

-numarul de flete Whitworth 45

-domeniul de filete Whitworth 160-1/2 pas/
-numarul de filete modul 39
-domeniul de filete modul 3,14xmm..0,5-80
-numarul de filete Diam. Pitch 40
-domeniul de filete Diam. Pitch 160-1 D.P
-numarul de filete in toli 46
-domeniul de filete in toli 1 1/32-10
4. Sania si suportii:
-varianta de portcutitnormal
-sectiunea maxima acutitului 32x25 mm.
-pasul surubului saniei transversale 5 mm
-o diviziune a inelului gradat corespunde la o deplasare a saniei transversale de
0,05 mm

-pasul surubului saniei port-cutit 4.mm

-o diviziune a inelului gradat corespunde la o deplasare a saniei port-cutit de0,05
mm
-cursa maxima a saniei port-cutit 170 mm
- cursa maxima a saniei transversale 305 mm
- cursa maxima a saniei transversale longitudinale 1150 mm
- cursa saniei longitudinalela o rotatie completa a rotii de man 27 mm
-unghiul de rotire a saniei port-cutit .90
5. Caruciorul:
5

-pasul surubului conducator 12 mm

-modulul cremalierei 2 mm
-latimea danturii cremalierei 30 mm
-marimea avansului rapid longitudinal 3,6 mm/min
-marimea avansului rapid transversal 0,9 mm/min
6.Papusa mobila:
-diametrul pinolei 80 mm
-conul pentru varf al alezajului pinolei Morse 5
-cursa maxima a pinolei 200 mm
7. Actionare:
-motor principel asincron trifazattip ASI; puterea motorului 7,5 kW
-motor pentru avans rapid tip ASI 0,6kW ,50Hz ,1500 rot/min.
8. Pompa de racire:
-electropmopa de apa 0,15kW , 3000 rot/min , 220/380 V , 50Hz , debit cca 1
m.c./hla 4,5m col. de apa.

9.Gabarit si masa:
Denumire

UM

Lungime

caracteristic

intre

varfuri

Lungime

x mm

latime

inaltime

Dimensiuni

1000

3050x1350x1400

1500

3550x1350x1400

2000

4050x1350x1400

Masa

neta kg

cu
echipament
si

accesorii

(fara
ambalaj)

3000

5050x1350x1300

1000

3137

1500

3242

2000

3572

3000

3802

4. TRANSPORTUL

Transportul strungului fara ambalaj se facae in conformitate cu schema

urmatoare.
Printr- o gaura special prevazuta in piciorul mare al strungului, se va
introduce o bara metalica de ale carei capete se vor lega doua cabluri, care apoi
sunt agatate in carligul macaralei; un alt cablu se trece prin ultimul locas dintre
nervurile batiului,in partea dinspre piciorul mic,se introduce intre el si batiu o
bucata de lemn, iar dupa aceea se agata de carligul macaralei.
Se va avea o deosebita grija ca in timpul transportului sa nu se
deterioreze, din cauza contactului cu cablul, vopseaua sau diferite piese ale
strungului, motiv pentru care in locurile de contact se vor aseza, sub cablu,
bucati de lemn de esenta moale.
Cand strungul este ambalat, transportarea lui se va face in conforitate
cu indicatiile de pe ambalaj.
Desfacerea ambalajului se va face cu foarte multa grija, pentru ca
strungul sa nu fie deteriorate cu sculele folosite la dezambalare. In acest scop
se recomanda sa se scoata intai capacul superior al lazii de ambalaj, dupa care
se va trece la demontarea restului ambalajului.
7

5. FUNDATIA SI ASEZAREA STRUNGULUI

Un factor determinant in obtinerea unei precizii de lucru superioare este

asezarea corecta a strungului pe fundatia amenajata in acest scop.
Pentru aducerea sa la orizontala, picioarele strungului sunt prevazute cu
suruburi de reglaj, care sprijinindu- se pe patru placi de otel , care asigura un
reglaj usor si corect.
Fixarea srtrungului pe fundatie se face cu ajutorul a 8 suruburi M16 pentru
cele cu distanta intre varfuride 1000 si 1500 mm sau cu 10 suruburi M16 pentru
cele cu distanta intre varfuri de 2000 si 3000 mm.Aceste suruburi sunt
prevazute in planul de fundatie si se livreaza odata cu masina.
Nu se admit abateri care sa le depaseasca pe cele admisibile, indicate in
normele de precizie pentru strunguri.
Fata de mediul inconjurator, strungul va fi astfel asezat incat cota de 1200
mm de la axa sa de simetrie pina la obiectul aflat in spatele sau sa fie riguros
respectata. Acest lucru este necesar pentru a putea fi deschisa usa pe care e
montat motorul actionarii principale in cazul diverselor revizii sau deplasari.
Masina trebuie sa fie amplasata intro incapere unde sa fie ferita de variatii
de temperaturasau de alti factori ce ar putea sa-i diminueze precizia. Terenurile
improprii (nisip, zgura) si cele neuniform tasate pot modifica, cu timpul, pozitia
orizontala a masinii. Uzina nu raspunde pentru masinile ce-si pierd calitatile
initiale prin nerespectarea de catre beneficiar a indicatiilor de amplasare.
Operatiile de manevrare si asezare a strungului pe fundatie vor fi
efectuate sub conducerea unui maistru sau sef de echipa, instruit asupra
normelor de tehnica a securitatii muncii si pregatit asupra operatiilor ce i se
incredinteaza.

Inainte de inceperea acestor operatii se va verifica daca blocarea pe

masina a subansamblurilor exterioare si usor deplasabile

( papusa mobila,

accesorii, etc) este corect efectuata.

Dupa instalarea pe fundatie masina nu se va da in lucru decat dupa
efectuarea receptiei.

6. PUNEREA IN FUNCTIUNE A STRUNGULUI

Dupa ce strungul a fost asezat pe fuindatie inconformitat cu indicatiile

din planul de fundatie si asezare, se va trece la degresarea tuturor suprafetelor
protejate cu unsoare anticoroziva. Degesarea se va face cu carpe inmuiate in
petrol.
Supafetele spalate se vor strege pana la uscare, iar dupa aceea se vor unge cu
ulei de masina conform indicatiilor schemei de ungere pentru a preveni
ruginirea sau eventualelele gripari. In privinta plinurilor de ulei se vor respecta
deasemenea prevederile schemei de ungere.
Racordarea la reteaua electrica se va face numai dupa studierea atenta a
capitolului actionarii electrice, cu respectarea tutuoror indicatiilor prevazute in
schemele de principiu si de conexiuni. Se va avea grija ca sensul de rotatie al
motorului principal sa corespunda sagetii indicatoare, iar cel al motorului de
avans rapid sa fie astfel incat sa produca o deplasarea caruciorului conform
sagetilor de pe tablita aplicata pe cutia manipulatorului.
Se vor identifica toate elementele de comanda si se vor preciza functiile
lor. Se va face un control manual asupra bunei functionari a elementelor de
comanda.
Acum se poate conecta dulapul electric la reteaua de alimentare si se
actioneaza asupra intrerupatorului principal, strungul fiind gata pentru prima
pornire.
9

Prima pornire se face la minima a axului principal. In acest timp se verifica

functionarea tuturor mecanismelor si a pompelor individuale de ungere, urmand
sa se treaca apoi la pregatirea strungului in vederea inceperii lucrului
Este interzis ca la primapunere in functiune sa se retraga pasla si
aparatorile dela extremitatile ghidajelor, fara a unge in prealabil ghidajele
masinii.
Se va avea o deosebita grija ca la inchiderea capacului de la motorul
actionarii principal, acesta sa nu atinga curelele trapezoidale.
Este necesar a se verifica riguros daca tensiunea la care va fi conectata
masina corespunde cu tensiunea de lucru a acesteia. De asemenea, se va
verifica daca sensul de rotatie al rotorului corespunde cu cel indicat pe capac.
Pentru evitarea accidentelor ce s-ar putea produce la punerea in
functiunea strungului, beneficiarul este obligat sa foloseasca in acest scopnumai
personal calificat, care in prealabil a studiat ,,Cartea masinii si a efectuat
,,Instructajul de securitate si sanatate in munca specific ramurii in care
lucreaza.

7. DESCRIEREA MASINII

In general, strungul SNA 500 are o constructie clasica cu organele de

comanda judicios amplasate, astfel ca permit manevrari simple si rapide.
Strungul, in componenta sa cuprinde :
-

batiu ;

suport motor ;

tava ;
10

instalatia de ungere ;

pompa de ungere ;

bare de conducere ;

suport bare ;

instalatia de racire ;

papusa fixa ;

cutia de avansuri si filete ;

roti de schimb ;

sanii ;

carucior ;

papusa mobila ;

ecran de protectie ;

tablite ;

instalatia electrica ;

accesorii ;

luneta mobila ;

luneta fixa.

Batiul strungului este executat din fonta ; are o constructie deosebit de

rigida pentru ca peretele din fata, in afara de faptul ca este chesonat, mai e
legat si de peretele posterior printr- o serie de nervuri transversale, puternice.
Sistemul de ghidare se compune din :

11

-un ghidaj in forma de V intors , cu unghiul de 90 in partea din fata si un

ghidaj plan in partea din spate, pentru conducerea saniei longitudinale ;
-un ghidaj plan pe partea din fata si un ghidaj mai mic, tot sub forma unui
V intors, cu ghidajul la varf de 90, in partea din spate pentru conducerea
papusii mobile.
Batiul se monteaza rigid, cu ajutorul unor suruburi, pe picioarele strungului.
La partea din spate, stanga, sub papusa fixa, are o nisa pentru a permite
montarea motorului principal de actionare si pompa de ulei.
Pe peretele din spate, in portiunea ghidajelor , batiul este prevazut cu
niste bosaje prelucrate, necesare montarii linialului ce sustine varfurile intre
care se fixeaza sablonul in cazul folosirii unui dispozitiv hidraulic de copiat.
In spatiul dintre picioare e dispusa tava pentru colectarea spanului si a
lichidului de racire, iar sub aceasta tava se amplaseaza bazinul pentru lichidul
de racire pe care de altfel este amplasata electropompa.
Papusa fixa este montata in partea stanga a batiului, pe o suprafata
special amenajata, cu ajutorul a patru suruburi de fixare. In partea ei inferioara
are montate niste suruburi cu filet metric fin ce tamponeaza suprafetele
prelucrate special in acest scop pe batiu si permit reglarea axei papusii fata de
axa batiului, in plan orizontal.
Miscarea la papusa fixa este asigurata de un motor electric, prin
intermediul unor curele trapezoidale. Pe axul de intrare sunt montate ambreiaje
pentru mers inainte si inapoi, iar in continuare, prin intermediul mecanismelor
cu roti dintate miscarea ajunge la axul principal si apoi spre mecanismul de
avansuri si filete.
Cu ajutorul unor manete poate fi comandata in asa fel deplasarea rotilor
baladoare incat sa obtina la bratul principal toate turatiile. Rotind una dintre
manete, prin intermediul unei transmisii, roata dintata cremaliera realizeaza
deplasarea unui balador care asigura patru pozitii de angajare. Rotind cealalta
maneta, prin intermediul unei transmisii cu roti dintate
12

si a doua came

cilindrice, antrenate prin pana comuna se realizeaza deplasare altor doua

baladoare , asigurind astfel alte pozitii de angrenare.
Alte doua manete deplaseaza alte doua roti baladoare fiecare avand
cate doua pozitii de angrenare cu ajutorul carora se asigura posibilitatea filetarii
cu pas normal sau cu pas marit, respectiv inversarea miscarii ce se transmite la
cutia de avansuri si filete.
Toate rotile dintate din papusa fixa sunt executate din otel aliat cu crommolibden si sunt tratate termic. La toate imbinarile canelate centrarea se face
prin diametrul interior al arborelui canelat.
Pentru pozitionarea corecta a baladorilor s-a folosit un sistem cu arc si bila
iar pe tijele pe care se sprijina furcile ce comanda baladorii au fost prevazute
mici gauri de pozitionare.
Pe partea din spate a axului principal este montat un disc impartit in 60
diviziuni care permit taierea filetelor cu mai multe inceputuri.
Centrarea si fixarea universalului se face prin intermediul unei flanse ce se
monteaza pe conul scurt al axului principal cu ajutorul unei saibe baioneta.
Mecanismele din papusa fixa permit marirea de 16 ori a raportului de
transmitere dintre mecanismul din cutia de avansuri si filete si axul principal,
pentru prelucrea filetelor cu pas marit in domeniul turatiilor de 16- 125 rot/min.,
respectiv 20-160 rot/ min.
Cuplajele din papusa fixa pot fi de doua feluri :
- radiali-axiali cu role conice, care asigura o serie de avantaje in privinta
rigiditatii si preciziei. Rulmentul dinspre capul axului principal are doua randuri
de role conice, iar cel din partea opusa un singur rand, dar in inelul exterior are
prevazute niste locase pentru arcuri de pretensionare.Pe langa preluarea
sarcinilor radiale si axiale, principiul constructiv si modul de montare al acestor
rulmenti mai confera si urmatoarele proprietati: rigiditate marita, eliminarea
solicitarilor nedorite in timpul functionarii cauzate de rulmenti, asigurarea rotirii
axului principal fara batai radiale, eliberarea vibratiilor datorita numarului diferit
13

de role in cele doua randuri ale rulmentului din fata si posibilitatea ungerii si
racirii excelente a rulmentilor ;
- un rulment radial cu doua randuri de role cilindrice in fata si doi rulmenti
radiali-axiali cu bile in spate .
Cutia de avansuri si filete este fixata rigid pe batiu cu ajutorul unor
suruburi si primeste miscarea de la papusa fixa prin intermediul rotilor de
schimb.
Din punct de vedere cinematic, realizarea diferitelor avansuri si filete se
face prin intermediul unor roti dintate baladoare, comandate cu ajutorul unor
came cilindrice. Mecanismul cutiei de avansuri si filete se compune din trei
mecanisme partiale si anume :
- un mecanism reductor, comandat de o maneta la partea de intrare, cu
care se pot stabili patru rapoarte diferite ;
- un mecanism intermediar, comandat de o maneta cu care se stabilesc
valorile de baza pentru avansuri si filete, precum si felul filetului (metric, modul,
Whitwort, Diametral Pitch, sau pasi in toli) ;
- un mecanism final, comandat de o rozeta, la partea de iesire, care
permite cuplarea fie a surubului conducator, fie a barei de avans.
Prin intermediul surubului conducator, al carui pas este de 12 mm, cu
ajutorul unei alte manete, fiind pe pozitia 1/1 (pas normal) se obtin urmatoarele
filete :
-

metrice, cu pasul de la 0,5 la 10 mm ;

Whitworth, cu 160 la 8 pasi pe tol ;

Modul, cu pasul de 0,5 la5 mm ;

Diametral Pitch, cu pasul diametral 160 pana la 16;

In toli, cu pasul de 1/32 la 5/8 toli.

14

Cu ajutorul mecanismului de multiplicare a pasului, la turatia axului

principal de 16- 125 rot/min, sau 20 160 rot/min, se pot obtine filete cu pasul
marit de 16 ori in raport cu pasul de baza.
Caruciorul pentru variantele cu P =12 mm prin intermediul barei de
avansuri indiferent de turatia axului principal- primeste o miscare de avans
longitudinal cu o viteza de 0,028 la 1,8 mm/rot.a axului principal, sau de o
miscare de avans transversal cu viteze de 0,007 la 0,45 mm/rot. a axului
principal, maneta fiind pe pozitia 1/1 iar rozeta pe pozitia I sau IV.
Prin cuplarea manetei pe pozitia 16/1( pas marit) , in domeniul de turatii
16 la 125 sau 20 la 160 rot./min. se pot obtine miscari de avans longitudinal cu
viteze de 0,45 la 5 mm/rot. a axului principal si miscari de avans transversal cu
viteza de 0,11 la 1,25 mm/rot. a axului principal .
Prin cuplarea manetei in pozitia ,,pas marit , in domeniul de turatii 16125 rot./min sau 20-160 rot./min, se pot obtine miscari de avans longitudinal cu
viteza de 0,16 la 180 inch/rot si miscari de avans transversal de 0,04 la 45
inch/rot.
Pentru trecerea de la filet pe dreapta la filet pe stanga se foloseste o alta
maneta.
Manipularea mecanismului din cutia de avansuri si filete se face numai in
timpul rotirii axului principal cu turatii mici sau in cazul folosirii cuplajelor
electromagnetice prin apasarea butonului de impuls.
Rotile dintate din cutia de avansuri si filete sunt executate din otel carbon
de calitate tratat termic.Fixarea rotilor pe axe se face prin pene si stifturi (la
rotile fixe) si prin caneluri (la rotile baladoare).
Caruciorul este montat pe sania longitudinale cu ajutorul unor suruburi
de fixare. El are o constructie completa si robusta .
Miscarile de avans longitudinal si transversal ale caruciorului si saniei
transversale pot fi realizate prin trei metode :

15

- manual, cu ajutorul rotii de mana, pentru carucior si a unei manete pentru

sanie ;
- mecanic cu avans normal, cand miscarea de la cutia de avansuri si filete
ajunge la carucior prin intermediul barei de avans. De la bara de avans, printrun mecanism cu roti dintate si al unui cuplaj electromagnetic cu dantura
frontala, miscarea ajunge la axul pe care se afla cupla cu gheare comandata de
o maneta.
Dupa cum aceasta cupla este deplasata intr-o parte sau cealalta, miscarea
se transmite la roata ce angreneaza cu cremaliera montata pe batiu,
determinand deplasarea caruciorului (avans longitudinal) sau la roata montata
pe

surubul

conducator

al

saniei

trnsversale,

determinand

deplasarea

acesteia(avans transversal).
- mecanic cu avans rapid, cand miscarea este preluata direct de la motorul
electric montat pe carcasa caruciorului. Deplasarea intr-o directie sau alta este
comandata cu ajutorul unui buton, miscarea ajungand la carucior sau la sania
transversala in functie de pozitia manetei. In momentul pornirii motorului de
avans rapid, cuplajul electromagnetic se decupleaza, astfel ca lantul cinematic
ce leaga cupla cu gheare cu bara de avans este intrerupt, motiv ce asigura
posibilitatea folosirii avansului rapid chiar in timpul lucrului, cu avans normal.
Deplasarea avansului longitudinal sau transversal mecanic se face prin
aducerea manetei in pozitie neutra, manual sau prin sistemul de tamponare al
caruciorului .
Sub carucior, fixata pe batiu, se afla bara de tamponare pe care sunt
montate tampoanele ce asigura posibilitatea opririi caruciorului la cota la care
se face reglarea. Sistemul de tamponare permite reglari care sa necesite maxim
6 opriri la cota.
Protejarea elementelor lantului cinematical mecanismului de avans se face
printr-un dispozitiv de suprasarcina cu bile, montat pe bucsa ce este antrenata
de bara de avans.

16

Pentru executarea operatiilor de filetare, caruciorul este deplasat cu

ajutorul surubului conducator prin intermediul a doua semipiulite zavor, din
bronz, comandate de o maneta.
Evitarea cuplarii simultane a surubului conducator si a barei de avans este
asigurata prin interblocarea mecanica a parghiilor ce comanda aceste cuplari.
Pe acelasi ax cu roata de mana este montat si indicatorul de avans. Tot pe
carucior, in partea dreapta, poate fi montat si dispozitivul de masurat avans si
indicatorul de filetare.
Saniile . Ansamblul saniei se compune din mai multe parti :
-

sania longitudinala ;

sania transversala ;

sania port- cutit ;

port- cutit rapid ;

port- cutit normal ;

port- cutit din spate.

Sania longitudinala constituie suportul de baza al caruciorului si al

subansamblelor enumerate , ea putindu-se deplasa manual sau mecanic pe

ghidajele batiului.Strangerea saniei pe ghidaje se face cu ajutorul unor
contratalpi, care in fata sunt prinse cu niste suruburi de fixare, iar in spate cu
suruburi prevazute cu piulite de reglaj, piulite ce permit eliminarea eventualelor
jocuri mai mari decat cele admisibile, care apar din cauza uzurii.
Sania transversala poate fi deplasata atat cu avans manual cat si cu avans
mecanic. Pentru deplasarea manuala a saniei transversale trebuie ca maneta sa
se afle pe pozitie neutra .
Reglarea jocului dintre sania longitudinala si cea transversala se realizeaza
cu ajutorul unei pene lungi, montata langa coada de randunica, si a unor
suruburi de reglare.
17

Pe sania transversala pot fi montate diferite port- cutite, atat in fata cat si
in spate. In acest scop, in fata a fost prevazut un canal circular cu sectiune T ,
care permite rotirea suportului intermediar sau unghiul dorit, iar in spate doua
canale T, paralele.
Sania port- cutit se poate deplasa numai cu avans manual, si prin rotirea
ei cu un anumit unghi pot fi realizate strunjiri conice.
Datorita miscarilor independente ale celor trei sanii, exista posibilitatea
realizarii prin strunjire a unor piese cu suprafete de revolutie in orice profil.
Papusa mobila este o piesa de o mare rigiditate. Fixarea ei rapida pe
batiu se face cu ajutorul unei manete, iar pentru o fixare mai sigura, de lunga
durata, s- a prevazut un surub suplimentar de fixare .
Deplasarea pinolei se face numai manual, cu ajutorul rotii de mana.
Pentru a putea realiza strunjiri conice carcasa papusii mobile se
deplaseaza transversa, cu ajutorul unor suruburi de reglare.
Blocarea pinolei intr-o anumita pozitie se face cu ajutorul unei manete.
Scoaterea varfurilor sau a diverselor reductii din alezajul pinolei se realizeaza
prin retragerea acesteia pana la capat de cursa.

9. UNGEREA MASINII

Ungerea cutiei de viteze

Ungerea papusii fixe este realizata cu ajutorul pompei cu roti dintate
montata pe suportul motor si antrenata cu ajutorul unei curele trapezoidale de
la alta curea montata pe axul motorului electric .
De la pompa cu roti dintate , prin intermediul unui tub de nipolan, uleiul
ajungae la filtrul de ulei si de aici in distribuitorul cu patru cai.

18

Acest distribuitor

dispune de un drosel pentru reglarea debitului de

intrare ; de aici uleiul este derivat catre :

- vizorul dispus in capacul papusii fixe .La o functionare corecta , jetul de
ulei ce se scurge prin vizor va trebui sa fie continuu, fara intreruperi si fara bule
de aer, deoarece acestea provoaca imprimarea uleiului si coboara simtitor
calitatile sale de ungere ;
- rulmentul din fata al axului principal ; pentru reglarea acestui debit , pe
ramificatia aceasta este montat un drosel ; se recomanda o ungere abundenta :
la o turatie de 1000 rot./ min- 1,51 l/min ;
- rulmentul din spate al axului principal , al carui debit are deasemenea
posibilitatea de reglare ; valoare recomandata- 1l/min ;
distribuitorul central.

Distribuitorul central asigura ungerea urmatorilor rulmenti :

rulmentul NJ 2208 de pe axul V;

- rulmentul 6407 de pe axul III. Prin gaurile practicate in aceasta conducta

se asigura si ungerea cuplajelor de pe axul I ;
- rulmentul 6011 de pe axul III.
Curatirea sistemului de filtare se face periodic, prin rotirea manetei filtrului
de cca. 5-6 ori, iar odata cu schimbarea uleiului, se va demonta si filtrul si se va
curati.
Curatirea sistemului de filtrare a uleiului se face periodic, dar se
recomanda ca prima schimbare sa se faca la 10 zile de la punerea strungului in
functiune, a doua dupa alte 20zile de exploatare, urmand ca in continuare sa se
procedeze conform prevederilor schemei de ungere.
La fiecare schimbare de ulei se va spala bine carcasa papusii fixe cu
petrol.

19

Pompa de ulei se va pune in functiune numai dupa umplerea bazinului cu

ulei

pana la vizor (25l), dupa uscarea petrolului cu care s- a facut spalarea

carcasei.
Conducta de reintoarcere a uleiului in bazin este amplasata la o inaltime
fata de fundul carcasei, in asa fel sa fie asigurata o baie de ulei permanenta in
papusa fixa.
Golirea carcasei papusii fixe de ulei se face prin teava prevazuta in acest scop
sub azul principal, la nivelul fundului carcasei papusii .
Ungerea cutiei de avansuri cu filete.
Pentru ungerea cutiei de avansuri cu filete este folosita o parte din uleiul
debitat de pompa cu roti dintate. De la filtrul amplasat in papusa fixa, cu
ajutorul unor conducte de otel si prin intermediul unor racorduri, uleiul ajunge
la tubul de ungere ce trece pe deasupra axelor I, II, si III pe toata lungimea lor si
care au prevazute gauri in dreptul elementelor ce necesita a fi unse.
Dupa intrarea in cutia de avansuri si filete, din conducta principala, printro teava, uleiul sub presiune este dirijat

spre vizorul V, pentru a putea fi

verificata buna functionare a ungerii. Schimbarea uleiului se va face periodic ,

dar se recomanda ca prima schimbare sa se faca la 10 zile de la pinerea in
functiune a strungului, a doua dupa alte 20 de zile de exploatare, urmand ca in
continuare sa se procedeze

conform prevederilor din schema de ungere.

Scurgerea uleiului din cutia de avansuri si filete este asigurata de un stut

montat in partea inferioara a carcasei si prin care uleiul trece direct in bazin.
Ungerea caruciorului si a ghidajelor saniei longitudinale
Ungerea acestor sabansamble este asigurata de o pompa cu piston
actionata de un rulment excentric pe axul XXI.
De la pompa uleiul ajunge la distribuitorul cu doua cai care asigura
transmiterea lui spre carucior sau spre sania longitudinala, in functie de pozitia
pe care o ocupa tija distribuitorului. In primul caz, cand sageata de pe tija
distribuitorului e indreptata in sus, uleiul este dirijat spre sania longitudinala si
20

asigura ungerea ghjidajelor pe care aceasta se misca pe batiu, iar in cazul al

doilea, cand sageata respectiva este indreptata in jos, uleiul ajunge in tava din
interiorul caruciorului, care-l dirijeaza spre urmatoarele locuri de ungere :
- capul de sus al axului ce comanda deplasarea cuplei cu dantura frontala,
pentru a asigura ungerea bucsei de bronz

in care se roteste axul si a

rulmentului axial cu role ;

-

deasupra furcii ce actioneaza cupla cu dantura frontala ;

deasupra rotii duble, pentru ungerea bucsei pe care se roteste aceasta

roata ;

in bucsa incare se roteste capatul axului XXV;

la rulmentul 6005 x, de pe axul XXII ;

la rulmentul 6004 x de pe axul XXII ;

la rulmentul 30205 de pe axul XXI ;

la vizorul V ; aceasta va indica nivelul de ulei si functionarea pompei ;

Evacuarea uleiului din carucior se face prin scoaterea dopului filetat, cu

locas hexagonal, de pe capacul din partea inferioara, pe care este montata si

pompa.Schimbarea uleiului se face tot la 4-60lun, ca si la papusa fixa, avand o
grija deosebita la spalarea si curatirea atenta a interiorului carcasei. Se
recomanda ca prima schimbare de ulei sa se faca la 10 zile de la punerea in
functiune a strungului, iar o a doua dupa alte 20 zile de exploatare.
Pentru ungerea corecta a ghidajelor, se indreapta tija distribuitorului,
astfel ca sageata sa fie in sus si se executa 4- 60deplasari ale ansamblului
carucior- sanii intr-o parte si alta cu avans rapid. Aceasta operatie se face de 3-4
ori pe zi , in restul timpului uleiul va fi dirijat spre locurile de ungere din carucior.
Cantitatea de ulei necesara in carucior este de cca. 2 l. Ungerea se va face
conform schemei .
Ungerea organelor de pe lira rotilor de schimb.
21

Capetele arborilor care comporta fusuri de alunecare pentru rotile

intermediare de legatura dintre cutia de viteze si cutia de avansuri si filete, sunt
prevazute cu ungatoare pentru unsoare consistenta . Modul de ungere este
obisnuit

pentru

asemenea

ungatoare

si

se

recomanda

abundenta

la

alimentarea lor, pentru a se evita eventaulele gripari ce ar putea apare datorita

unei frecari uscate.
Ungerea celorlalte elemente ale masinii.
Pentru ungerea celorlalte elemente ale masinii se vor respecta toate
indicatiile prezentate in planul de ungere.
Dupa modul in care aceste indicatii se vor respecta, uzurile ce apar vor fi
normale sau exagerate, masina pastrindu-si caracteristicile un timp mai mult
sau mai putin indelungat.

10. ACTIONAREA ELECTRICA

Descrierea instalatiei
Strungul prezinta mai multe variante constrctive: cu cuplaje mecanice sau
electromagnetice in mecanismul din papusa fixa, cu sau fara motor de avans
rapid etc., variante in functie de care si instalatia electica difera de la un strung
la altul.
Instalatia electrica a unui strung este construita in mod normal pentru
tensiunea de 380/220V si frecventa de 50 Hz. Inainte de legarea la retea trebuie
verificat daca tensiunea si frecventa acesteia corespunde.
Legarea strungului la retea se va face la bornele de intrare RTSO, iar
legatura de protectie trebuie sa corespunda standardelor in vigoare .
Comenzile electrice ale strungului sunt amplasate in trei locuri :

22

- dulapul electric, in partea din spate se afla intrerupatorul principal, un

comutator cu came de 60 A si comutatorul pentru conectarea iluminatului , un
comutator de tip C15 ;
- pe papusa fixa se afla butonul de comanda pentru pornirea si oprirea
motorului principal de actionare,

butoanele de comanda pentru pornirea si

oprirea electropompei si butonul de comanda cu ajutorul caruia pot fi realizate

rotiri de scurta durata ale axului principal in cazul folosirii cuplajelor
electromagnetice.
Pe sanie se afla doua butoane pentru comanda avansului rapid ; un alt
buton serveste la comanda pornirii si opririi si inversarii sensului de rotatie al
axului principal si o maneta pentru comanda axului principal .
Intreaga aparatura electrica este montata pe doua panouri in dulapul
electric , iar conductorii ce alimenteaza cu energie electrica motorul principal
de actionare , cuplajele si comenzile din papusa fixa sunt trecuti, intre piciorul
mic si piciorul mare, printr-o teava de otel

pentru a fi protejati impotriva

spanului si a lichidului de racire.

Punerea in functiune a strungului se face in urmatoarea ordine :
- dupa legarea strungului la retea se conecteaza intrerupatorul principal,
care pune astfel sub tensiune intregul circuit de comanda;
- se apasa pe butonul de comanda, iar cu ajutorul manipulatorului se
verifica daca sensul de rotatie al arborelui principal corespunde cu sensul
indicat pe tablita. In cazul in care obtinem o rotatie inversa, se vor schimba intre
ele doua fire de la bornele de intrare ( RST);
- se apasa butonul de pornire a electropompei si se verifica buna
functionare a ei, bineinteles dupa ce in bazin a fost pus lichid de racire;
- verificam posibilitatea rotirii axului principal prin impulsuri;
- verificam functionarea masinei in avans rapid;
- cu ajutorul unui comutator, verificam iluminatul masinii;
23

Din schema de principiu, observam ca ca circuitele de comanda sunt

alimentate de la un trnsformator de 380/110V de 400VA , si deci si acestea
prezinta pericol de electrocutare.
Deservirea si intretinerea echipamentului electric
Motoarele electrice se verifica de cel putin doua ori pe an; se verifica, se
curate si se greseaza rulmentii; daca acestia prezinta vreo uzura pronuntata
acestia se inlocuiesc. Cu ajutorul unor perii moi, se curata de praful ce ar putea
duce la deteriorarea izolatiei si scurtcircuitarea spirelor infasurarilor bobinelor
motoarelor.
Verificarea aparaturii electrice se va face lunar, cand se va verifice starea
contactoarelor intrerupatoarelor, contactoarelor si releelor. Daca sunt arse sau
oxidate, acestea se vor curate cu hartie abraziva fina, iar daca acestea prezinta
uzuri pronuntate, se vor schimba.
In timpul functionarii sub sarcina va fi controlata incalzirea motoarelor
electrice. Daca temperature bobinajului depaseste cu mai mult de 60-65c
temperature mediului ambient, trebuie gasit si eliminate motivul acestei
incalziri.
Se verifica rulmentii motoarelor electrice si in cazul ca s-au incalzit la o
temperatura ce depaseste cu mai mult 10-15C temperatura mediului ambiant
se va inlatura cauza incalzirii, sau daca nu se poate se va schimba rulmentul.
Motorul poate fi supraincarcat pentru scurta durata cu o sarcina cu 25%
mai mare decat cea nominala.
Depistarea defectiunilor electrice
1) Daca motorul principal de actionare nu porneste :
-

nu are tensiune la toate cele trei faze;

lipseste tensiunea din circuitul de comanda;

2) Daca motorul principal functioneaza dar axul nu porneste:

24

partile mecanice ale srtungului sunt blocate;

curelele trapezoidale nu sunt bine intinse;

ambreiajul este reglat necorespunzator, lamelele prezinta un grad

avansat de uzura;

3) Strungul functioneaza la turatie anormala:

- tensiunea nu corespunde;
- este alimentat numai in doua faze;
- are scurtcircuit in bobinaj;
4) Motorul se incalzeste:
- este suprasolicitat;
-

s-a ars o siguranta din circuitul motorului principal.

11. INTRETINEREA SI REGLAREA STRUNGULUI

In timpul exploatarii strungului trebuie respectate urmatoarele reguli:

- nu se admit schimbarea turatiilor in timpul procesului de aschiere sau la
viteze mari. Inainte de orice pornire, se va verifica daca manetele pentru
schimbarea turatiilor sunt in pozitie corecta si daca maneta de comanda este in
pozitia zero, pentru a evita orice degradari in lantul cinematic al masinii;
- uleiul care trece prin tubul ce leaga pompa de papusa fixa sa nu fie cu
bule de aer, pentru a asigura o ungere corespunzatoare. In caz ca apar astfel de
bule de aer se strang suruburile racordurilor ce ies din pompa si daca persista
se completeaza uleiul din bazin. La carucior nivelul uleiului trebuie sa ajunga
pana in dreptul vizorului;
- sa fie respectate intocmai prescriptiile din planul de ungere;
25

- filtrul de ulei trebuie spalat in mod periodic;

- rezervorul pentru lichidul de racire se ca curate periodic de murdarie si
aschii;
- se va verifica intinderea corecta a curelelor de transmitere a miscarii;
- este interzisa folosirea surubului conducator in alte scopuri decat pentru
taierea filetelor;
- la prelucrarea intre varfuri a barelor lungi, se vor unge cepurile sau
rulmentii de sprijin ai lunetelor;
- folosirea avansului rapid se va face cu deosebita atentie pentru a nu lovi
papusa mobile, cu port- cutit universal, sau in piesa si cu curuciorul sau cu
indicatorul de filetare in suportul barelor.
Organele strungului care necesita reglaje periodice sunt
1) Lagarul din fata al axului principal; Intrucat strungul popate fi echipat
cu

rulment de tip Gamet sau cu rulment radial cu doua randuri de

role cilindrice vom prezenta metoda de reglare pentru ambele variante.

a) Rulmentul tip Gamet
Acest rulment se monteaza pe o suprafata cilindrica a axului principal si
are intre inelele conice interioare un inel de distantare care asigura astfel
mentinerea unei reglari corecte a jocului din rulment; acest rulment dupa
incalzirea rulmentului, duce la anularea completa

a jocului, oferind astfel

conditii optime de functionare.Odata montat, acest rulment nu mai necesita

reglari ulterioare, decat in cazul unor reparatii capitale, cand el este scos depe
ax. Pentru aceste situatii, pentru a permite beneficiarului sa-l monteze cat mai
corect se prezinta in continuare succesiunea operatiilor de montaj :
- se aseaza axul principal, in pozitie verticala, cu flansa pe un

suport de lemn, la o inaltime convenabila pentru lucru;

-

- se introduce saiba de tip baioneta, care se utilizeaza la fixarea

universalului;
26

- se introduce pe ax capacul din fata ;

- se monteaza, presat, discul ;

-

- se ia inelul interior si colivia cu numar mai mare de role, se

scufunda in ulei mineral curat , incalzit la 80C si se lasa un timp suficient penru
a-i permite sa atinga o temperatura uniforma. Se scot repede si se introduc pe
axul principal cu gulerul rulmentului in jos, pana ce acesta atinge umarul axului.
Se roteste de cateva ori inelul pentru a evacua uleiul ce a ramas intre el si ax,
mentinindu- se in aceasta pozitie

pana ce se va raci liber, cand se strange

puternic pe ax ;
-

- se introduce inelul de distantare ;

- se ia inelul exterior si se sterge cu atentie atat in interior cat si in exterior

cu o carpa ce nu se destrama si se introduce

cu gulerul in jos pana ce se

aseaza peste rolele din colivie, deja montate . Se roteste cu mana intr-o parte si
cealalta , pentru a asigura un contact corect intre calea de rulare si role ;
-

Cu inelul interior si colivia sa se procedeaza ca si in cazul precedent, iar

cand s-au incalzit uniform, se introduc pe ax, rotindu-se intr- o parte si in alta,
pentru a elimina uleiul ramas intre diverse piese precum si pentru a asigura un
contact corect intre calea de rulare si role ;

- se aseaza carcasa papusii fixe pe doua bucati mai inalte de lemn, in asa
fel incat sa poata fi introdus axul principal. Acesta se introduce prin presarea
usoara a rulmentului in carcasa pana ce umarul inelului exterior atinge carcasa.

In timpul intoducerii axului principal in carcasa, pe ax se vor introduce si

cele doua roti care se monteaza pe pana si se strang cu ajutorul piulitelor cu
caneluri . In timpul stangerii se roteste cu mana inelul exterior, penru ca rolele
sa se aseze corect pe caile de rulare . Daca in rotirea carcasei se intampina o
rezistenta, piulitele se desurubeaza. Se verifica daca operatiunile de montaj au
fost efectuate corect si in special daca inelul de distantare a fost bine asezat.
Daca totul este in ordine , se reia insurubarea piulitelor de blocare, continuinduse rotirea inelului exterior.
27

- cand piulitele de blocare sunt insurubate complet se aplica doua- trei

lovituri usoare de ciocan pe cheie , continuind sa rotim inelul exterior. Se lasa
axul principal si rulmentul sa se raceasca complet si apoi se repeta operatia.

- se verifica daca jocul axial al rulmentului este conform specificatiilor.

b ) Rulmentul radial cu doua randuri de role cilindrice este un rulment cu
joc reglabil si care se monteaza pe o suprafata conica axului principal. In
vederea stabilirii jocului necesar se desurubeaza contrapiulita, iar cu ajutorul
piulitei cu caneluri , se strange inelul interior al rulmentului. Cand se considera
ca reglarea este corecta , se strange din nou contrapiulita.

Pentru scoaterea axului principal se desurubeaza piulitele cu caneluri , se

scot rotile dintate si bucsa , rulmentul putand ramane in carcasa . La montaj se
procedeaza invers, reglarea facandu-se cum am aratat mai sus.

2) Lagarul din spate al axului principal. Si pentru acest tip de lagar pot fi
utilizate doua tipuri de rulmenti, un rulment tip Gamet sau doi rulmenti radiali
axiali cu bile.

a ) Rulmentul de tip Gamet.

Acest tip de rulment prezinta o particularitate constructiva constructiva si

anume, aceea ca inelul axterior este foarte lat si are prevazute in partea
frontala niste locasuri in care se introduc arcuri de pretensionare, arcuri care
asigura

inca de la montaj o forta axiala in rulment si care permit astfel

eliminarea oricarui joc precum si preluarea deformatiilor pricinuite de incalzirea

axului principal in timpul functionarii. Forta de pretensionare , se realizeaza prin
incercari , introducand la inceput un numar mai mic de arcuri , iar cu timpul,
cand se constata o scadere a fortei de pretensionare, se vor introduce,
repartizate simetric, inca un numar de arcuri, care sa-i asigure conditii optime
de functionare. Pentru a permite inelului exterior sa se deplaseza sub actiunea
fortei de pretensionare, in vederea eliminarii jocului creat prin dilatarea axului
principal in timpul functionarii, el este introdus in carcasa cu un joc de 5-20
microni.

28

In cazul reparatiilor capitale, cand se scoate axul principal , nu se

demonteaza decat inelul interior si colivia cu role conice ; inelul exterior se
scoate numai cand arcurile nu mai asigura

forta de pretensionare si trebuie

inlocuite sau completate. Se va avea grija intotdeauna ca dupa ce este din nou
montat rulmentul, intre fata frontala a inelului exterior si inel sa existe o
distanta de minimum 2 mm.
Acest rulment se monteaza numai dupa ce a fost montat si reglat
rulmentul din fata .
b) Rulmentii radiali axiali cu bile pe un rand.Efortul axial rezultat din
procesul de aschiere, este preluat de acesti doi rulmenti.Reglarea jocului din
rulmenti se face cu ajutorul unei piulite , iar mentinerea in stare reglata este
asigurata de o alta piulita.
Pentru reglarea inelului exterior este folosita o piulita care este asigurata
pentru a nu se desface cu un surub. La demontare axului principal, aceasta
piulita nu se desface.
3)Ambreiajul si frana.
Buna functionare in exploatarea strungului depinde in mare masura de
reglarea corecta a ambreiajului si franei. Daca ambreiajul este lasat liber,
discurile aluneca usor unul fata de altul aceasta ducind la incalziri anormale,
precum si la uzura prematura a discurilor. Deasemanea , puterea motorului nu
este transmisa integral la axul principal. Daca discurile sunt prea stranse
atunci , pe langa ca nu poate fi oprit repede axul principal, vor exista frecari
intre lamele chiar si cand acestea sunt in pozitie libera, lucru ce din nou
provoaca incalzire discurilor. Ambreiajele si franele folosite la strunguri pot fi de
tipul cu cuplaje mecanice sau cu cuplaje electromagnetice, motiv pentru care si
metoda de reglaj este diferita la cele doua cazuri.Cuplajele sunt de tipul cu
functionare in ulei , ale caror lamele nu sunt traversate de fluxul magnetic. Intre
lamele exista un intrefier. Uzura lamelelor reclama efectuarea unor reglaje in
timpul exploatarii. Pentru a regla acest intrefier se roteste un inel spre dreapta si
spre stanga.
29

Reglarea franei se face prin deplasarea unei came intr-o parte sau in
alta,pentru a lungi cursa de lucru si pentru a tensiona arcul cu ajutorul unui
surub , si pentru marirea sau micsorarea fortei de apasare a furcii pe placa de
presiune . Un reglaj prea strans duce atat la uzuri premature ale lamelelor si la
incalziri cat si la un consum suplimentar, inutil, de putere.
4) Surubul saniei transversale
Din cauza uzurii celor doua piulite de bronz, dupa in anumit timp surubul
saniei transversale incepe sa aiba un joc axial ce influenteaza negativ asupra
preciziei de

prelucrare. Pentru inlaturarea acestui joc, se utilizeaza pana de

reglaj introdusa intre cele doua piulite.

5)Coaxialitatea pinolei cu axul principal .
Reglarea coaxialitatii pinolei cu axul principal se face folosind doua suruburi
cu piulite. Desfacand unul din suruburi si strangandu-l pe celalalt, deplasam
papusa mobila intr-o parte sau alta, dupa cum este cazul.
6) Intinderea curelelor de transmisie.
a) Transmiterea miscarii la papusa fixa.
Pentru intinderea curelelor ce transmit miscarea la papusa fixa se
desurubeaza piulitele si suruburile , dupa care alte suruburi , in sens invers
acelor de ceasornic, se rotesc simultan, pana ce curelele sunt intinse corect.
b) Transmiterea miscarii la pompa cu roti dintate.
Pentru

intinderea curelei ce transmite miscarea la pompa cu roti dintate ,se

actioneaza,in sensul slabirii unui suruburi, concomitent cu strangerea altui

surub, pana ce cureaua este intinsa corespunzator.Apoi, surubul care a faost
slabit se strange , asigurand astfel stabilitate intinderii.
Ca o regula generala , curelele trebuie tensionate pana ce transmit puterea
maxima fara sa alunece pe saibe, La o tensionare corecta a curelelor, trebuie ca
, cureaua sa prezinte o alunecare de maximum 2- 2,5.

30

7). Jocul axial al surubului conducator. Reglarea jocului axial al surubului

conducator este asigurata de opiulita si un stift filetat. Se desface stiftul si cu
ajutorul piulitei se stabileste jocul axial minim necesar

pentru o corecta

functionare a rulmentului. Pentru mentinerea acestui reglaj se va strange bine

stiftul filetat.
8). Mecanismul de siguranta al caruciorului .
Pentru a evita incarcarea caruciorului cu forte mecanice accidentale, care ar
putea duce la deteriorarea pieselor, transmiterea miscarii intre bara de tractiune
si carucior se face prin intermediul unui mecanism de suprasarcina reglabil, care
decupleaza avansul mecanic al caruciorului sau al saniei tansversale, in cazul
cand efortul ce trebuie transmis depaseste valoarea prescrisa.
Reglarea acestui mecanism, stabilirea efortului la care el trebuie sa
intrerupa transmiterea miscarii spre carucior, se face cu ajutorul a trei stifturi
filetate, care tensioneaza mai mult sau mai putin arcurile ce mentin bilele in
locasurile din disc. Posibilitatile de reglaj ale acestui mecanism asigura
transmiterea oricarui efort. In momentul cand se depaseste efortul pentru care
este reglat mecanismul , bilele sunt impinse afara din locasurile respective si
discul de cuplare nu se va mai roti pana in momentul cand dispare cauza ce a
generat aceasta crestere de efort.
Prin folosirea acestui mecanism sunt asigurate conditiile pentru a utiliza
caruciorul in lucru la tampon, fara ca anumite organe ale masinii sa se
deterioreze.
9) Dispozitivul pentru oprire la tampon.
La prelucrari de serie mijlocie sau mare, pentru piese ce necesita mai multe
operatii de strunjire longitudinala se foloseste cu mai multa eficienta dispozitivul
de oprire la tampon, montat pe batiu, sub carucior. Acest dispozitiv ofera
posibilitatea reglarii la maximum a sase cote. Sistemul de decuplare fiind de
natura mecanica se foloseste mai mult la prelucrarea cotelor cu camp mai larg
de tolerante din cauza anumitor erori determinate fie de frecarile elementelor in
miscare, fie de inertia lor.
31

Reglarea tampoanelor se face cu o piesa etalon. Dupa ce a fost reglat

tamponul, se strange piulita si stifturile de blocare, pentru a asigura mentinerea
reglarii. In timpul prelucrarii, caruciorul se apropie de tampon, care asigura
excentricul montat pe ax , determinand rotirea acestui ax si intreruperea
miscarii.
Pentru schimbarea tampoanelor corespunzatoare fiecarei curse de lucru, se
folosesc niste manere.
10) Indicatorul de filetare. Utilizarea indicatorului de filetare este cu atat
mai avantajoasa cu cat filetul ce trebuie executat

are o lungime mai mare.

Intrucat, in acest caz poate fi decuplata piulita zavor de pe surubul conducator

la teminarea cursei de filetare, intoarcerea la capat de cursa pentru reluarea
filetarii se poate face cu avans rapid,fapt ce determina cresterea productivitatii
muncii.
Indicatorul de filetare se monteaza pe carucior, deasupra motorului de
avans rapid unde roata dintata angreneaza surubul conducator.Aceasta roata
dintata transmite miscarea

la discul de antrenare, pe care se afla discul

indicator. La inceputul operatiei de filetare se regleaza discul indicator cu

diviziunea zero in fata indicelui aflat pe corp. Dupa terminarea unei cursei de
filetare se decupleaza piulita zavor si se face reintoarcerea cu avans rapid pana
cand diviziunea zero ajunge din nou in fata indicelui ,cand se cupleaza piulita
zavor si poate fi reluata cursa de filetare. Roata dintata poate fi schimbata cu
alte roti, ceea ce mareste domeniul de utilizare a indicatorului de filetare. Modul
de utilizare al acestor roti rezulta din tablita indicatorului de filetare.
11) Dispozitivul de masurat in avans. Acest dispozitiv se foloseste pentru
masurarea avansului, mai ales in cazul cand strungul

nu este prevazut cu

indicator de avans, dar poate fi folosit si cand exista indicator de avans, pentru
ca permite o mai usoara si mai rapida aducere la zero. Precizia lui de masurare
este de ordinul zecimilor.
Dipozitivul de masurat in avans este montat pe sanie in asa fel ca rola sa
ramana , sub apasarea arcului, in permanent contact cu batiul si sa se
deplaseze fara alunecare pe acesta, in momentul cand sania se deplaseaza intr32

un sens sau altul. De la rola, miscarea este transmisa prin intermediul unui ax la
disc, care are prevazuta pe partea inclinata 100 diviziuni. Rola are circumferinta
de 100 mm, astfel ca fiecare diviziune de pe disc corespunde unei deplasari de
1 mm. Pe corpul dispozitivului se afla un semn. In dreptul careia se pune
intotdeauna diviziunea zero,inainte de inceperea masuratorilor si fata de care in
stanga si in dreapta se gasesc alte 10 diviziuni care permit citirea zecimilor. In
momentul cand se constata alunecari intre rola si batiu , se mai tensioneaza
arcul cu ajutorul stiftului filetat. Deasemenea, pentru a evita aparitia unor erori
la masuratori, trebuie avut grija ca suprafata batiului sa fie foarte curata.

12. INSTRUCTIUNI PENTRU MONTAREA SI DEMONTAREA

UNIVERSALULUI

In cadrul accesoriilor se livreaza

odata cu flansele pentru universal si

universalul cu diametrul exterior de 315 mm, sau la cererea beneficiarului cu

400 mm.
Universalele sunt de tipul clasic , din fonta , deplasarea falcilor facindu-se
prin spirala plana situata pe o roata mare cu dantura conica, roata ce
angreneaza cu alte

trei roti conice mai mici, care in partea exterioara au

prevazute locasurile unde se introduce cheia de strangere.

Falcile universalului pot fi utilizate pentru strangeri din exterior, sau
introducandu-le pentru strangeri din exterior .Ele sunt numerotate cu cifre arabe
1, 2 si 3, si trebuie avut grija ca montarea lor sa se faca in aceasta ordine pentru
ca toata suprafata de strangere sa se gaseasca pe acelasi cerc imaginar si sa
se deplaseze uniform spre centrul univesalului.
La demontare, prima eliberata este falca 3, apoi urmeaza in ordine falca 2
si falca 1. La montare, ordinea este in sens invers ,Cand inceputul spiralei
ajunge in dreptul crestaturii 1se introduce falca respectiva si se apasa asupra ei,
si se continua rotirea in asa fel incat prima spira sa prinda primul dinte al falcii.
33

Dupa ce spirala plana s-a rotit cu 120 se introduce in crestatura a 2-a falca a 2a,iar dupa alte 120 in crestatura 3 falca a 3-a .
Montarea universalului pe strung se face prin intermediul unei flanse fixata
rigid pe axul principal, si cu ajutorul unei saibe de tip baionete si a unor
suruburi. Se va verifica daca strangerea este buna, pentru a evita pericolul
accidentarii in exploatare.

Instructiuni de exploatare a platoului cu 4 bacuri

Platoul cu 4 bacuri este un accesoriu al strungului, folosit pentru
prelucrarea pieselor de dimensiuni mari si de diverse forme. Piesa este stransa
cu ajutorul a 4 bacuri care se deplaseaza independent in canale prevazute in
corpul platoului, prin intermediul unor suruburi ce au in exterior capul patrat
pentru a putea fi aplicata cheia de strangere.
Datorita masivitatii platoului si a pieselor ce sunt stranse, se impune o
atenta verificare daca platoul este bine fixat pe axul principal, dac suruburile
sunt stranse corect.
La prelucrarea pieselor prinse pe platou este interzisa folosirea unei turatii
mai mari de 450 rot./ min deoarece aceasta ar provoca accidente.

Dispozitivul de strunjit conic

Dispozitivul de strunjit conic se utilizeaza pentru realizarea unor prelucrari
cu o conicitate maxima de 1 :3. Pentru adaptarea acestui dispozitiv pe strung
trebuie excutate urmatoarele operatiuni :
- se demonteaza ecranul de protectie ;
- se scoate capacul de tabla montat in partea din spate penru protectia
capatului surubului conducatoare al saniei transversale ;

34

- se desfac suruburile de fixare al capacului in care se sprijina capatul

surubului saniei transversale ;
- se roteste manivela pentru actionarea manuala a saniei transversale
pana

ce surubul de blocare al tamburului gradat ajunge in

partea inferioara si se mentine in aceasta pozitie , acest lucru este

necesarpentru ca inmomentul extragerii surubului conducator bara cu cioc ce
face legatura intre el si pinion , sa nu iasa din locasul respectiv ;
- se loveste capacul din spate pana ce sunt scoase stifturile conice, iar
dupa aceea se trage surubul conducator impreuna cu sania transversala pana
ce surubul pierde contactul cu pana cu cioc din pinion ;Acesta lucru se verifica
daca surubul si manivela pot fi rotite in sensuri inverse ;
- se roteste acum surubul conducator in sens invers acelor de ceasornic
pina s- au desurubat complet piulitele fixate pe sania transversala si se scoate
afara .Pentru o demontare mai usoara, se recomanda slabirea surubului penei
de reglare ;
- inainte de introducerea surubului conducator pentru dispozitivul de
strunjit conic , se traseaza semnpe capatul dinspre dispozitiv , pe aceeasi
generatoare cu canalul de pana ;
- se introduce surubul conducator si se insurubeaza in piulitele montate pe
sania transversala, pana ce se simte ca a atins capatul pinionului.Se roteste cu
sensul initial in partea de jos si dupa ce verificam daca surubul de blocare al
tamburului gradat este tot in partea de jos, impingem surubul conducator pana
ce consideram ca a depasit intreaga lungime a penei ;
- se curata de chit si de vopsea suprafata pe care se va aseza corpul
dispozitivului ;
- se scoate capacul de tabla deasupra culisorului ;
- se introduce in gaura din corpul saniei longitudinale o bucsa de
centrare ;

35

- se monteaza dispozitivul de strunjit conic, avandu-se grija sa se

introduca atat in inelul de distantare cat si in rulmentii axiali care se strang cu
ajutorul a doua piulite rotunde ;
- Inainte de fixarea lui pe sanie, dispozitivul destrunjit conic trebuie reglat
in plan orizontal. Pentru aceasta se fixeaza pe sania longitudinala un ceas
comparator al carui palpator se sprijina pe linial sau pe sania dispozitivului.
Dupa ce acul comparatorului a fost fixat la

zero, se deplaseaza sania

longitudinala cu cel putin 300 mm Intr-o parte si alta . Abaterea dela paralelism
a suprafetei linialului sau saniei fata de preisma batiului nu trebuie sa
depaseasca 0,02 mm in acelasi sens cu deformatia pe care o prezinta batiul ;
- se traseaza patru gauri pentru fixarea dispozitivului ;
-se da jos dispozitivul, se gauresc si se fixeaza cele patru gauri M 12 ,
dupa care dispozitivul se reaseaza pe sanie ;
- se face din nou verificarea abaterii de la paralelism a dispozitivului si
daca corespunde se fixeaza si cu cele doua stifturi conice 10 ;
- se monteaza la loc capacul de tabla deasupra culisorului ;
- se insurubeaza tija de conducere in sania dispozitivului ;
- se monteaza pe batiu bratul care blocheaza tija de conducere a
dispozitivului in diverse pozitii. Alezajul bratului trebuie sa fie coaxial cu tija ;
- reglarea conicitatii se face cu ajutorul butonului de reglaj. Pentru inceput
se fixeaza linealul la zero, si se strange in aceasta pozitie cu ajutorul suruburilor
de la capetele lui ;
- cu ajutorul manetei din partea stanga a dispozitivului poate fi blocata
sania dispozitivului intr-o anumita pozitie ;
- se monteaza ecranul de protectie .
Daca se vor respecta aceste indicatii se va obtine o buna functionare a
dispozitivului de strunjire conic si o crestere a productivitatii .
36

13. INSTRUCTIUNI PRIVIND FOLOSIREA MECANISMULUI

DE BLOCARE RAPIDA A PAPUSII MOBILE

Blocarea papusii mobile intr-o anumita pozitie pe ghidaje poate fi realizata

cu ajutorul mecanismului de blocare rapida , pentru prelucrari cu regimuri
usoare de aschiere, mijlocii sau cu ajutorul piulitei inalte de blocare, pentru
regimuri de aschiere mijlocii si grele.
Utilizarea mecanismului de blocare rapida duce la o considerabila
micsorare a timpului auxiliar in procesul de aschiere .
Cu ajutorul manetei este antrenat un excentric care, prin intermediul unei
tije si a unei parghii ridica

o placa care la randul ei, venind in contact

cu

ghidajele, blocheaza papusa mobila.

Pentru ca aceasta blocare sa prezinte siguranta trebuie respectate
urmatoarele conditii :
- jocul dintre placa si ghidaj sa fie cuprins intre 0,2 0,3 mm, lucru ce
poate fi realizat cu ajutorul piulitei de reglaj ;
- parghia in pozitia de repaos , sa fie intr-un plan orizontal ; daca nu este
poate fi reglat numai cu ajutorul piulitelor ;
Cand papusa mobila se foloseste pentru operatii de gaurire sau strunjire
cu regimuri mai grele, atunci se va strange si piulita , obtinand astfel o blocare
mai sigura.
Nu se admite lovirea sau fortarea manetei in scopul unei blocari rigide . In
cazul cand reglajul initial nu mai corespunde, se va trece la un nou reglaj .

14. INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA LA

STRUNG

37

Pentru preintampinarea unor eventuale accidentari intimpul lucrului, este

absolut

necesar

ca

toti

muncitorii

sa-si

insuseasca

bine

urmatoarele

instructiuni :
- Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca universalele sau
platourile
sunt bine fixate pe axul principal ;
- Piesa se va fixa bine in universal, plansaiba sauintre varfuri, centrand-o
corect pentru a nu fi smulsa sau azvarlita in timpul lucrului ;
- Cheia cu ajutorul careia se strange piesa in universal sau in platopu se
scoate imediat dupa fixarea piesei .
- Prelucrarea cu prindere in universal, far varful rotativ montat pe pinola,
se face numai pentru piese a caror lungime este mai mica sau cel mult egala cu
de trei ori diametrul lor.
- Fixarea cutitului in suport se va face cu cel mult doua suruburi, iar fixarea
suportului in port- cutit se va face cat se poate de rigid. Inainte de fixare,
suportul se regleaza in asa fel ca varful cutitului sa fie la inaltimea axei
strungului, sau pozitia lui sa corespunda procesului de aschiere indicat in fisa
tehnologica.
- La opriri, se va decuplaintai avansul, se va scoate cutitul din span si
abia dupa aceea se va opri rotirea axului principal.
- In cazul cand in timpul strujirii se produc vibratii puternice, masina se va
opri, se va determina cauza vibratiilor si se vor lua masuri necesare pentru
inlaturarea lor.
- La prelucrarea barelor lungi , portiunea care iese din axul principal
trebuie protejata pentru a nu produce accidentari. Aceasta protejare se face cu
ajutorul unui dispozitiv sub forma de teava , a unei aparatori de forma cilindrica,
fixata pe soporti sau a unui paravan.

38

- Este interzis ca muncitorul sa stea, in timpul lucrului , rezemat de

masina.
- Curatirea de aschii a pieselor ce se rotesc excentric se va face numai
dupa oprirea masinii.
- In fata fiecarei masini va fi prevazut un gratar de lemn pe care sa stea
muncitorul in timpul lucrului.
- La fiecare masina va fi prevazut un panou de protectie pentru evitarea
aruncarii aschiilor sau lichidului de racire la masina din fata.
- Ecranul de protectie al strungului se va utiliza tot timpul operatiei de
strujire, iar in cazul unei strunjiri interioare la piese mici si la prelucrarea
metalelor neferoase, se vor intrebuinta si ochelari

sau masca de protectie

locala.
- Montarea si demontarea platourilor sau pieselor mari se va face folosind
1-2 oameni de ajutor sau cu mijloace de ridicat.
-

Rotirea axului principal se va opri in oricare din urmatoarele cazuri ;

* in timpul masurarii piesei ce se prelucreaza ;

* pentru fixarea universalului, a platoului, a flansei de antrenare, etc.
* pentru verificarea calitatii prelucrarii ;
*pentru curatirea de span a piesei prelucrate.
Oprirea motorului electric de actionare se va face obligatoriu , in
urmatoarele cazuri :
* cand se paraseste locul de munca, chiar si pentru scurt timp ;
* la orice intrerupere a curentului electric ;
* pe timpul curatirii de aschii si a ungerii masinii ;
* la constarea oricarei defectiuni in functionarea masinii ;
39

In aceste cazuri , intrerupatorul principalse va roti pe pozitia zero.

- Depanarea defectiunilor electrice si intretinerea instalatiei electrice se va
incredinta personalului calificat in acest domeniu.
- Legarea masinii la pamant se va face conform normelor in vigoare.
- Nu este admisa inlocuirea sigurantelor fuzibile prevazute in schema
electrica a masinii cu alt gen de sigurante, improvizate.
-

- La utilizarea strungului in afara prezentelor intructiuni se vor respecta si

alte norme de securitate si sanatate in munca in vigoare.
- Se interzice lucrul pe masina in cazul in care se constata ca nu este
asigurata conditia de blocare in pozitia ,,zero a manipulatorului de pornire
oprire a arborelui principal.
Aceasta sinteza din normele de securitate si sanatate in munca nu sunt
limitative si in functie de specificul locului de munca se vor imbunatati in
conformitate cu noile norme ce apar si intra in vigoare.

Memoriu justificativ de
calcul

40